Cod-f-pc-4 revista presei – ianuarie 2012 cuprins

09.01.2012

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”

http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

7 – 9 ianuarie 2012

CUPRINS

4

PRESA CENTRALĂ 4

Teme similare 4

Dragoş Zachia, noul CEO al Hidroelectrica: Vrem să fim mai deştepţi decât „băieţii deştepţi“ 4

EXCLUSIV Profit brut de 10 milioane de lei la Hidroelectrica în 2011, faţă de 390 de milioane de lei în 2010, din cauza secetei 12

Ora de ştiri: Anul 2012 ar putea fi unul dintre cei mai calzi ani. Care sunt cauzele şi care pot fi efectele? 13

Cum ameninţă vremea culturile agricole 14

Teme de mediu 14

Sate îngropate în gunoaie 14

Cum au aruncat autorităţile peste 200 de milioane de lei pe apa sâmbetei 15

Primaria Bucurestiului, in alerta, din cauza furtunii care a maturat orasul 16

Teme economice 17

A început cel mai mare pariu cu subsolurile României 17

Petrom şi Exxon plus un vapor gigant au dat startul lucrărilor la mare adâncime în Marea Neagră. În 90 de zile au răspunsul. O zi de forare costă un milion de dolari 17

Teme internationale 18

Ce a provocat cea mai masivă extincţie din istoria planetei 18

Un dezastru natural ar arunca economia lumii în colaps 18

Dezastru maritim in Noua Zeelanda. Un cargo s-a rupt in doua: sute de tone de petrol ucid pasarile 19

Români plecaţi la schi în Serbia, izolaţi de zăpadă 20

Ninsori abundente în Austria. Trafic perturbat şi staţiuni turistice isolate 21

Vehicule blocate în zăpadă pe autostrada bulgară Hemus 22

PRESA LOCALĂ 23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA 23

Debitele râurilor din Argeş sunt scăzute 23

Situația hidrologică pe râurile din Argeş şi pe Dunăre 24

Ploaia din ultimele zile nu-i suficienta 24

Chiar daca a plouat barajele nu au cu ce sa fie umplute 25

Vremea se răcește, dar zăpada se lasă încă așteptată 26

O fabrică de prelucrare a legumelor din Topoloveni a fost amendată cu 100 000 lei 27

Teme similare 28

Cele mai bune locuri de pescuit 28

Teme de mediu 29

Pierdem multe materii prime importante 29

Vijelia din noaptea de Bobotează a făcut prăpăd în judeţul Giurgiu! Pompierii giurgiuveni, la datorie! 29

Consiliul Județean Dâmbovița pune în valoare izvoarele de la Corbii Ciungi 30

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT 31

Miza este siguranta cetatenilor(interviu) 31

Teme de mediu 32

49 de sesizări la Protecţia Mediului 32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 32

Teme similare 33

Luni, in Maramures: ninsori slabe pe arii restranse 33

Teme de mediu 34

Adio pasunat in Poiana Narciselor! 34

Maramures: In luna februarie vor avea loc dezbateri publice in privinta depozitelor ecologice 35

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET 36

Teme similare 36

Păşune la schimb cu 10 mii de tone de moloz în Letea Veche 36

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD 38

Teme similare 38

Cea mai mare secetă de la război încoace loveşte nordul ţării: Nu mai este apă în fântâni! 38

Doi copilași au ajuns la spital în stare gravă după ce au fost intoxicați cu nitriți: Otrăviți cu apă din fântână 39

Frati de unu si doi ani, intoxicati cu nitriti de la apa de fântâna 40

Bebeluşi intoxicaţi cu nitriţi 42

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU 42

Teme de mediu 42

Bistriţa, satul gunoaielor 42

PRESA CENTRALĂ

Teme similare

Dragoş Zachia, noul CEO al Hidroelectrica: Vrem să fim mai deştepţi decât „băieţii deştepţi“

Hidroelectrica vrea să aducă la nivelul pieţei reglementate preţurile din contractele cu „băieţii deştepţi“, adică să le majoreze cu 25%. „Preţurile mari din piaţă ne ajută“, spune noul CEO al companiei. Hidroelectrica, cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie din ţară, este într-o situaţie extrem de proastă, întrucât seceta i-a înjumătăţit producţia. Astfel că va negocia la sânge preţurile pentru acest an din contractele bilaterale cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi". Noul CEO, Dragoş Zachia-Zlatea, a declarat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", că vrea ca preţurile să ajungă la 160 de lei pe MWh, cât este media pentru piaţa reglementată. În prezent, „băieţii deştepţi" plătesc 130 de lei pe MWh.

"Adevărul": Cum arată prognozele pentru următoarele luni?

Dragoş Zachia-Zlatea: Cel puţin pentru primul trimestru, prognoza este una de deficit hidrologic. Estimăm că tot trimestrul producţia va varia în jurul a 50-60% din cât ar fi normal. Deci nu vom vedea ridicarea forţei majore în trimestrul întâi. Începem 2012 cu această problemă şi avem un buget echilibrat care să asigure un profit brut de 80-85 de milioane de euro (faţă de 10 milioane de lei în 2011 - n.r.). Aceasta înseamnă clar creşterea preţului din toate contractele. În acest moment suntem încă în negocieri, dar există o înţelegere ca rezultatul negocierilor să se aplice de la 1 ianuarie, fie că este vorba de preţ, de cantitate sau de durată.

De ce nu s-au finalizat negocierile în decembrie?

Este un proces destul de dificil, nici noi n-am avut toate datele necesare ca să finalizăm negocierile în decembrie şi cerinţele noastre sunt destul de dure. Am solicitat tuturor partenerilor contractuali ieşirea din contracte. S-a folosit termenul de "reziliere". Nu ştiu dacă este corect, pentru că reziliere înseamnă ieşirea unilaterală dintr-un contract şi nu este posibil lucrul acesta. Dar am solicitat încetarea contractelor şi am avut în mare măsură răspunsuri negative, nu au acceptat acest lucru. Atunci am solicitat la negocieri şi solicităm în continuare o creştere semnificativă a preţului, reducerea obligaţiilor contractuale la nivelul anului şi reducerea duratei contractului.

De ce ar accepta aceste condiţii?

Condiţiile legate de preţ şi de reducerea cantităţilor fac parte din negocierea anuală pe care am avut-o de-a lungul timpului şi în fiecare an am obţinut creşteri de preţ.

Contractele au clauze care vă permit să le cereţi un preţ mai mare?

Da, există o clauză care ne permite anual să renegociem preţul în corelare cu evoluţia preţului în piaţa de energie electrică, iar în acest moment sunt întrunite aceste condiţii. Ţinând cont de evoluţia preţurilor datorită deficitului hidrologic, datorită faptului că sunt în funcţiune capacităţi cu costuri marginale de producţie din zona termo, avem şi noi posibilitatea să negociem nişte creşteri mai substanţiale de preţuri.

Dar ei au obligaţia să accepte aceste preţuri?

Este un proces de negociere. Dacă există argumente şi de-o parte, şi de cealaltă, se ajunge la un preţ corect.

Iar dacă nu acceptă, ce se întâmplă?

E dificil de spus ce se întâmplă. Avem un exemplu practic. N-am reuşit să închidem negocierile (anul trecut - n.r.) cu doi dintre clienţii noştri (Elsid şi Electrocarbon - n.r.) şi am ajuns în instanţă. Acolo lucrurile s-au dovedit că nu sunt foarte uşor de rezolvat. În momentul de faţă suntem încă în litigiu cu ei şi practic faptul că am mers în instanţă a blocat contractul în urmă cu un an.

La preţul de acum un an.

Da. Noi suntem încrezători că vom câştiga în instanţă aceste speţe şi că în final vom recupera şi diferenţa de preţ pe care n-am putut s-o negociem anul trecut. Dovedeşte lucrul acesta că o acţiune brutală nu are neapărat şanse de reuşită. Trebuie să continuăm procesul de negociere şi să încerăm să obţinem cât mai mult.

Cât de deştepţi sunt "băieţii deştepţi"?

Din punctul de vedere al CV-ului, al pregătirii profesionale, din ce punct de vedere?

Toată lumea vorbeşte despre ei ca despre „băieţii deştepţi" care au făcut un superbusiness şi superprofituri. Chiar nu vreau să fac aprecieri legate de acest subiect. E un termen pe care l-a lansat presa, l-au folosit politicienii, nu vreau să fac aprecieri cât de deştepţi sunt sau nu.

Poate să fie Hidroelectrica sau dumneavoastră mai deştept decât ei?

Încercăm. Asta sigur încercăm: să fim mai deştepţi decât ei. Dar nici nu cred că o relaţie comercială trebuie pusă în termeni de câştig pentru unii, pierdere pentru alţii. Cred că trebuie să fie un echilibru. Dacă se poate win-win de ambele părţi e ideal. Să ştiţi că aceste contracte nu au fost lipsite de avantaje pentru Hidroelectrica. Ştiţi că au fost demarate în perioade în care tarifele reglementate erau foarte jos, iar Hidroelectrica nu putea să-şi promoveze programele de investiţii. Ele au fost o gură de oxigen pentru noi. Ne-au ajutat să ne credităm. Stau la baza garantării creditelor pe care le-am obţinut de la sistemul bancar. O analiză serioasă sunt convins că o să găsească şi foarte multe lucruri bune în aceste contracte, nu numai lucruri rele, aşa cum toată lumea vede numai partea goală a paharului.

În acest moment, contractele acestea sunt benefice pentru Hidroelectrica?

Dacă îmi definiţi noţiunea de „benefic", vă pot răspunde. Ce înseamnă benefic? Profit de 1%, 2%, 5%, 10%, cât?

Vă întreb pe dumneavoastră: care este profitul benefic pentru Hidroelectrica, la potenţialul companiei?

Atâta timp cât aceste contracte ne-au permis să derulăm activitatea operaţională şi de dezvoltare în condiţii foarte bune în ultimii ani, eu cred că au fost contracte corecte şi bune pentru Hidroelectrica. Ne-am putut derula activitatea curentă şi ne-au asigurat creditarea, deci am putut derula programele de investiţii fără probleme majore. Cred că suntem una dintre firmele de stat care au reuşit să investească cel mai mult. Investiţii anuale de circa 300 de milioane de euro nu sunt chiar la îndemâna oricui şi fără venituri corecte nu cred că puteam face acest efort, nu cred că găseam finanţarea respectivă. Au fost analizate de nişte firme care ştiu să se uite într-un contract şi să vadă în ce măsură contractul respectiv poate să garanteze creditul. Agenţiile de rating evaluează la rândul lor eficienţa companiei, le punem la dispoziţie toate datele şi până acum niciodată nu am dat greş în relaţia cu banca. Banca şi agenţiile de rating au apreciat în mod pozitiv activitatea economică, indirect şi modul în care s-au derulat contractele. În fiecare an avem investiţii de 300 de milioane de euro. Din acestea 200 de milioane înseamnă surse proprii, amortismente, iar 100 de milioane sunt credite.

Cum de au fost reziliate contractele cu CNH, Salrom şi Patinoarul Braşov?

Aceste contracte au avut clauze care au permis încheierea lor. Le-am trimis notificări şi vor înceta de drept undeva în luna februarie, peste 30 de zile, conform legii.

Cum merg pregătirile pentru listare?

Există draftul de hotărâre de guvern privind majorarea de capital prin emiterea unui pachet nou de acţiuni. Avem şi un grafic de derulare. Acum avem asigurată consultanţa juridică. Urmează ca în februarie intermediarul să fie ales de către Ministerul Economiei, urmând ca, în iulie, să fie publicat prospectul de privatizare, iar în octombrie să fie finalizat procesul de listare.

Cum veţi convinge investitorii?

Hidroelectrica nu este o societate de tip speculativ. Acum se poate vorbi de profituri mari în piaţa de electricitate, în 2012, datorită unei conjuncturi, dar dacă definim Hidroelectrica ca o companie care asigură profituri sigure şi pe termen lung e un element suficient pentru a atrage investitori, chiar dacă astăzi trecem printr-o situaţie mai dificilă datorită unor condiţii independente de managementul companiei. Asta cred că o putem asigura şi avem credibilitate când spunem chestia asta.

Cu tot cu contractele companiei?

Cu tot cu ele. Asta nu înseamnă că am îngheţat în peisaj şi că nu încercăm să obţinem cât mai mult din contracte, în măsura în care lucrul acesta este permis de legislaţia în vigoare, de contractul în sine. Încercăm să le aducem cât mai aproape de piaţă.

Cât de aproape de piaţă?

Lumea compară preţul la energie cu preţul care în momentul de faţă se oferă pe OPCOM, pe bursă. Dacă o să vă uitaţi atent o să vedeţi că toate ofertele de cumpărare sunt oferte pe termen scurt, pe trimestrul întâi. Nimeni nu a făcut oferte mai mari de trimestrul unu, pentru că toată lumea se aşteaptă, prudenţial, ca începând cu trimestrul doi situaţia să se redreseze, hidrologic vorbind, iar presiunea să scadă şi nimeni nu se hazardează să intre în nişte contracte cu preţuri foarte mari. Se vând cantităţi foarte mici, de completare, vorbim de pachete de până la 5 MW, pe care le scot la vânzare capacităţi de producţie cu costuri de producţie foarte ridicate. E normal ca un producător pe hidrocarburi care n-a mai funcţionat de trei-patru ani, gen Iernut sau altul, şi care a prins acum o oportunitate de preţ, să ia 230, 220, 235 (de lei pe MWh - n.r.). Dar acesta este un preţ nu speculativ, pentru că este recunoaşterea unui preţ de producţie, dar este un preţ conjunctural în mod cert. Deci preţurile în piaţă sunt altele. Dacă vreţi să vorbim de un preţ al energiei relevant, de exemplu, să vorbim de o piaţă cu o pondere mare: piaţa reglementată, care înseamnă 50%. În piaţa reglementată, coşul de producţie are un preţ în jur de 160 de lei. Acesta este un preţ relevant, în opinia mea. Restul pieţelor, piaţa de echilibrare, PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare - n.r.), care este o piaţă spot, sau PCCB (Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale - n.r.), piaţă pentru un an, cu o pondere de 6-8%, nu pot defini un preţ relevant. Haideţi să ne uităm pe trendul în PCCB pe câţiva ani în urmă, să-l corelăm cu evoluţia hidraulicităţii, cu evoluţia preţului energiei în Uniunea Europeană, cu schimburile cu partenerii din jurul nostru şi o să facem nişte corelări şi o să vedem că noţiunea de preţ relevant e mai greu de identificat.

Vreţi să depăşiţi preţul reglementat?

Încercăm.

Nu există riscul să-şi piardă clienţii, care se vor întoarce în regim reglementat şi vor da peste cap toată piaţa?

Noi vom rămâne în continuare în piaţa reglementată cu o cotă semnificativă, nu ştim încă preţul şi cantitatea pentru că Autoritatea (de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE- n.r.) nu a luat o decizie definitivă, dar vom rămâne în continuare în zona reglementată cu o cantitate semnificativă şi la un preţ care, împreună cu al celorlalţi producători, va asigura o rezonabilitate a preţului final. Vă referiţi că ar putea pune o presiune creşterea preţului la Hidroelectrica. Este şi aceasta o temere, dar n-aş putea să vă spun în acest moment ce influenţe va avea în piaţa reglementată.

Ce cantitate v-a cerut ANRE pentru piaţa reglementată?

Există un document oficial al Autorităţii prin care a fost stabilită cantitatea maximă care poate fi livrată de fiecare producător. Hidroelectrica poate, conform acestui ordin al preşedintelui ANRE, să participe la acest coş cu până la 50% din producţia estimată aferentă acestui an, adică până la 7,5 TWh s-ar putea duce în zona reglementată. Nu ştim care va fi decizia finală. ANRE face o analiză plecând de la costurile justificate ale tuturor producătorilor, de la solicitările de tarife de distribuţie şi transport solicitate de operatorii de distribuţie şi transport, rezultă un preţ al energiei livrate la consumatorii finali şi, în funcţie de toate aceste elemente, rezultă cantităţile la nivelul fiecărui producător şi tariful, care trebuie să acopere toate costurile justificate. Atâta timp cât fiecărui producător, fiecărui distribuitor sau transportatorului i se recunosc costurile în tarifele de vânzare a energiei electrice, lucrurile sunt corecte, inclusiv din punct de vedere economic. Nu cred că este o inegalitate. A, că se pot face ajustări fine a preţului la consumatorul final prin modificarea ponderii în coşul respectiv a unui producător cu preţ mai mare sau mai mic, bun, acesta este un element care ţine de politica energetică pe care o face statul român. Vă dau un exemplu. Pentru populaţie nu este deloc plăcut să intre în acest coş energia de la producătorii în cogenerare. Au costuri foarte mari. Dar este obligatoriu ca, iarna, respectivele termocentrale să funcţioneze, fie că vorbim de Electrocentrale Bucureşti, de Oradea, de Paroşeni. Ele asigură apa caldă şi căldura pentru milioane de oameni. Dar, pentru că sunt capacităţi de producţie cu eficienţă scăzută, intră cu preţuri mari în acest coş, dar este obligatoriu să intre.

Aţi cerut în continuare o creştere a tarifului reglementat?

Da, am solicitat, ca toată lumea din piaţă.

50%?

Nu, nu...

Dar cât?

Am solicitat o creştere în limita costurilor justificate.

Cam de cât?

Nu vreau să intru în detalii legate de acest subiect, pentru că poate fi speculat. Nu că n-ar fi corectă cererea. E decizia ANRE-ului, care va spune care sunt costurile justificate. Din ultimele declaraţii ale ANRE-ului, a rezultat că majorarea preţului final va fi de 2,5%. Este ultima declaraţie oficială, dar nu ştiu care va fi decizia. Ce pondere va avea Hidroelectrica în aceasta creştere de 2,5% ţine de cantitate, de preţul pe întregul lanţ. Distribuţia şi transportul înseamnă 60% din preţul final, iar producţia, toată la un loc, înseamnă 40%.

Ce înseamnă Hidroelectrica pentru economia României?

Cred că este o societate comercială importantă în primul rând pentru siguranţa sistemului energetic naţional şi pentru siguranţa energetică a României. Este una dintre companiile strategice în economia românească, prin ramificaţiile în întreaga economie, pentru că întreaga economie consumă energie electrică.

Credeţi că ar fi bine să cedăm controlul pachetului majoritar?

Din câte ştiu eu, nici intenţia Guvernului nu este de a ceda pachetul majoritar. Se vorbeşte de listarea la bursă a unor acţiuni suplimentare de aproximativ 10% din capitalul social, deci statul va rămâne în continuare majoritar. Cel puţin aceasta este decizia în acest moment. Cred că este o decizie corectă, pentru că păstrează controlul statului într-un sector strategic, de importanţă naţională, unde cred că statul este bine să-şi păstreze în continuare controlul.

Ce veţi face cu banii din listări?

Banii din listări sunt necesari pentru programele de dezvoltare a societăţii, se vor duce integral în programele de dezvoltare.

Mai aveţi intenţia de a emite obligaţiuni?

Da.

200 de milioane de euro?

Cifra nu este bătută în cuie. Între 200 şi 300 de milioane (de euro - n.r.).

Când?

Este un proces de durată. Am făcut deja demersuri către o serie de instituţii financiare. Urmează să primim ofertele lor, sunt peste 12 bănci din toată lumea care ne vor face oferte, dar nu avem încă un grafic.

De ce n-aţi mai încheiat un nou contract cu ArcelorMittal Galaţi?

Nu puteam să încheiem un nou contract cu Mittal. Pentru că suntem în situaţia în care, chiar dacă Mittal ar fi ieşit pe bursă pe un contract de cumpărare de energie electrică, Hidroelectrica în situaţia actuală, având un deficit programat pentru anul viitor, nu avea cum să iasă să oferteze această energie pe piaţă. Că era prin bursă, că era prin negociere directă, nu aveam posibilitatea fizică să le livrăm această energie.

Dar au cerut?

Bineînţeles că au cerut. Care consumator nu ar vrea să prelungească o relaţie comercială? Dar era un contract pe PCCB, cu o durată de un an, care se încheie pe 6 ianuarie.

Profil

Nume: Dragoş Zachia-Zlatea

Profesia: inginer hidroenergetician

Vârsta: 54 de ani

Lucrează în Hidroelectrica din: 1982

- Dragoş Zachia-Zlatea a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Energetică - Hidroenergetică, în urmă cu 30 de ani şi lucrează încă de atunci în cadrul Hidroelectrica. A deţinut diverse funcţii, de la inginer stagiar la şef de hidrocentrală, dispecer-şef şi director de exploatare. În noiembrie 2010 a devenit director general adjunct al Hidroelectrica, iar la începutul lunii decembrie 2011 a preluat şefia companiei, după demisia lui Constantin Trihenea.

10 milioane de lei este profitul brut obţinut de Hidroelectrica anul trecut, faţă de 390 de milioane de lei în 2010, din cauza secetei /Adevarul, http://www.adevarul.ro/financiar/Dragos_Zachia-Zlatea-directorul_general_al_Hidroelectrica-_Vrem_sa_fim_mai_destepti_decat_-baietii_destepti_0_623937896.html