Cod-f-pc-4 revista presei 10 aprilie 2013 cuprins

Teme de mediu

Câţi bani a luat statul din redevenţe în 2012. Zero lei pe aur

Companiile care exploatează resurse de subsol pe teritoriul statului român au vărsat anul trecut la Finanţe aproape 400 de milioane de euro reprezentând redevenţe. Cea mai mare parte din sumă sunt bani de la Petrom şi Romgaz, scrie economica.net.

Statul român a colectat 1,5 miliarde de lei(circa 380 de milioane de euro) din redevenţele perecepute companiilor ce exploatează resurse de subsol, a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. Din această sumă, 85% reprezintă taxe colectate de la companiile care exploatează hidrocarburi, gaze şi petrol, în principal Petrom şi Romgaz. „Poate părea o sumă mică, dar gândiţi-vă şi la celelalte categorii de taxe pe care le percepe statul de la companiile din domeniu, TVA, accize, impozit pe profit, contribuţii sociale, şi puteţi avea imaginea a ceea ce înseamnă exploatarea resurselor de subsol în România”, a precizat Duţu. Spre deosebire de multe alte ţări europene, România are resurse proprii de petrol şi gaze. Potrivit ultimelor estimări, gazul s-ar epuiza în circa 15 ani iar petrolul într-o perioadă dublă de timp. Petrom este cea mai mare companie din România, cu o cifră de afaceri de 5,3 miliarde euro anul trecut şi peste 20.00de angajaţi, iar Romgaz este cea mai mare companie deţinută de statul român, cu o cifră de afaceri de circa 1 miliard e euro în 2011 şi 5.700 de angajaţi.

Redevenţele pe petrol şi gaze oscilează între 3,5% şi 13,5% din cantitatea exploatată, funcţie de tipul de zăcământ. Petrom are însă stabilită, din 2004, o redevenţă raportată la un nivel al barilului de petrol de 25 de dolari timp de 10 ani, până în 2014.

Potrivit Guvernului, nivelul acestor redevenţe ar urma să crească de la anul. „Evident că mărim redevenţele, evident însă că nu le putem mări doar la Petrom. Ideea este să mărim redevenţele în toate zonele ce ţin de resursele naturale la un nivel la care statul să câştige mai mult şi la care să se păstreze investiţiile. Dacă le facem prea mari s-ar putea să rămânem fără investiţii. Anul acesta va fi aprobată legea privind actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europenă”, a explicat premierul Victor Ponta.

Nici un gram de aur

Una dintre cele mai valoroase resurse ale României şi foarte rară în Europa, aurul, nu se exploatează deloc în România. În ultimii trei ani, potrivit ANRM, niciun gram de aur nu a fost extras din subsolul României, deci statul nu a perceput nicio redevenţă pe acest tip de resursă.

Două firme au licenţă de exploatare minerale auro-argentifere: Romaltyn, la Certej, în judeţul Hundeoara şi Roşia Montană Gold Corporation, la Roşia Montană, în judeţul Alba. RMGC nu a primit încă avizul de mediu pentru a începe exploatarea aurului iar Romaltyn este încă în faza de explorare a zăcământului. Alte resurse de subsol, precum apele minerale, rocile şi alte minerale, contribuie într-o proporţie redusă la suma totală din redevenţe strânsă de către stat într-un an. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/04/10/cati-bani-a-luat-statul-din-redevente-in-2012-zero-lei-pe-aur/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

Interventii Radio – TV

Director ABA Jiu, Marin Talău – atentionare la probele de apă, Radio Sud Craiova, 9 aprilie 2013

Purtător de Cuvânt ABA Jiu, Camelia Bărbuțu – situatia pe fluviul Dunarea, cote si nivele, prognoză – Radio Oltenia Craiova, TV Oltenia - 9 aprilie 2013

Inginer șef SGA Mehedinți, Adrian Drăghici, interviu Radio România Actualități – despre lucrările efectuate în ultimii ani pe cursurile de apă, amenajări – in județul Mehedinți, 9 aprilie 2013

Responsabil Relatii Presa SGA MH, Magda Dincă, sincron debite Dunare la TV Carisma – 9 aprilie 2013

Director S.G.A Mehedinti, Cristian Mură – situația pe fluviul Dunarea , cote , sincron Tele 2 - 9 aprilie 2013

Cod portocaliu la Dunăre

Nu ca în 2006, dar mai mult ca în alte primăveri precedente, Dunărea ameninţă din nou. Prin debitul său, deocamdată. Starea de veghe din localităţile riverane (Rast, Negoi, Cârna, Bistreţ, Măceşu de Jos, Bechet, Ostroveni) de pe cuprinsul Doljului a devenit obligatorie. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dolj a intrat în stare febrilă. Până aici nimic nou. Cam aşa se întâmplă primăvara. Experienţele precedente sau învăţăturile de minte ar trebui să conteze. Din matcă şi-a ieşit, în zonele vulnerabile, Jiul, nu pentru prima dată şi nici pentru ultima. Am auzit vorbindu-se, ieri, de o simulare la Dunăre. E o noutate în materie de protecţie, ca să ne exprimăm astfel. Cum acţionăm, de pildă, dacă debitul Dunării atinge 14.000 metri cubi pe secundă. Intrăm în cârciumă, ca acum şapte ani, sau le închidem pe durata viiturii şi apărăm digurile? Să ne mai gândim. În 2006 s-a atins un maximum de 15.800 metri cubi pe secundă. Deocamdată, cotele Dunării se menţin în zona liniştitoare. Dar singurele date, pe care putem conta, ne parvin deocamdată din Capitală, de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, sau de la Direcţia Apelor Jiu, unde „întâmplător” este un specialist cu vechi ştate de serviciu, Marin Tălău, capabil să vorbească în cunoştinţă de cauză. Când e vorba de hidrologie. Într-o ţară în care ştirile de fapt divers bat veştile despre apele Dunării, cele mai febrile subiecte de dezbatere sunt cu totul altele. Nimic nu este suficient de dramatic pentru a scăpa de bagatelizare. Nici moartea. Consolidarea digurilor de centură ale Dunării, dar şi ale râurilor interioare, despre care s-a tot vorbit, n-ar mai suporta amânare în logica lucrurilor. Ne referim la conştientizarea ameninţărilor şi aprovizionarea cu saci de nisip şi tot ceea ce ar trebui pentru zăgăduirea apelor. Dar mai avem o problemă: cu digul de la Dunăre refăcut după ultimele inundaţii, închiderea tuturor breşelor naturale şi artificiale apărute. Şi, implicit, cu recepţia lucrărilor executate de filiala SC Hidroconstrucţia Bucureşti la digurile Nedeia-Bistreţ-Jiu, Zăval-Ghidici, Rast-Bistreţ, Bechet-Dăbuleni, Dăbuleni-Potelu. Lucrări ale căror costuri s-au ridicat la 400 de miliarde de lei vechi. Prin HG 1449/2006, s-a aprobat realizarea în regim de urgenţă a unor lucrări de consolidare a digurilor de la Dunăre, cu deschiderea finanţării şi începerea execuţiei lucrărilor pe bază de liste de lucrări estimate valoric şi cantitativ. Ulterior, specialişti ai Serviciului de audit public intern al ANIF RA au efectuat verificarea respectării prevederilor legale de către Sucursala Teritorială Dunăre-Olt, care exista la acel moment, şi Unitatea de administrare Dolj, întocmindu-se „Nota de control nr. 7276/12.06.2007 şi Nota de audit ad-hoc şi a controlului intern nr. 10071/13.08.2007”, în care se inserau nereguli de tot felul. Momentul unei testări a „temeiniciei” lucrărilor hidrotehnice efectuate s-ar putea să fie foarte aproape. Ne-o spune codul portocaliu, din care bine ar fi să ieşim cât mai repede. /Cuvantul Libertății