Cod-f-pc-4 revista presei 10 mai 2012 cuprins

Bişniţă de stat cu energie

Continuăm, astăzi, să vă prezentăm episodul al doilea din serialul privind anchetele declanșate de Comisia Europeană în privința contractelor dintre Electrica și „băieții deștepți” din energie. Astăzi puteți citi detalii legate de ajutoarele de stat, considerate de CE a fi ilegale, acordate de Guvern companiilor Electrocentrale Deva și Termoelectrica, în cadrul contractelor avute cu Hidroelectrica. Potrivit informărilor Guvernului, transmise CE, cotractele încheiate prevăd dreptul părților de a modifica parametrii esențiali ai acestora în fiecare an, inclusiv prețul pe care Hidroelectrica trebuie să îl plătească pentru energia electrică furnizată de fiecare dintre vânzători.

Contractul dintre Hidroelectrica și Electrocentrale Deva a fost semnat în 2009 și se pare că modificările de prețau fost făcute în baza unor hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei sau ale Ministerului Economiei (pe atunci, condus de Adriean Videanu). Comisia informează autoritățile de la București că hotărârile respective nu le-au fost puse la dispoziție. Contractul cu Electrocentrale Deva a avut, potrivit autorităților române, cinci acte adiționale. Același lucru s-a întâmplat și în cazul realiției comerciale dintre Hidroelectrica și Termoelectrica, iar contractul dintre cele două companii a fost modificat prin opt acte adiționale.

Potrivit CE, „România consideră justificat comportamentul societății Hidroelectrica, bazându-se pe două argumente principale. Primul argument este că o întreprindere care produce energie hidroelectrică trebuie să se asigure împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile, fiind nevoită, așadar, ca uneori să cumpere energie electrică de la alți furnizori. Al doilea argument este că, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a plătit mai puțin decât ar fi trebuit să plătească dacă ar fi cumpărat energie electrică prin bursa OPCOM-PCCB”.

Îndoielile Comisiei

În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate de autoritățile române, Comisia are îndoieli serioase în privința faptului că ajutorul de stat este conform prevederilor Tratatului de funcționare a Uniunii Europene (TFUE). Comisarii se întreabă dacă modificările succesive aduse contractelor pot fi considerate ca făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie termică sau electrică sau dacă fiecare modificare trebuie considerată ca fiind un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului din perspectiva unui „ajutor nou”. Totuși, în opinia Comisiei, ficare contract semnat cu vânzătorii de energie termică sau electrică, împreună cu modificările acestuia, reprezintă un acord unic, având în vedere că contractul inițial poate fi considerat un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare.

Profituri crescute anormal

Pe baza informațiilor deținute în prezent de Comisie, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a cumpărat de la furnizorii săi la prețuri mult mai mari decât cele pe care le-ar fi plătit dacă ar fi cumpărat de pe piață. Astfel, compania a suportat costuri mai ridicate decât ar fi suportat altfel, ceea ce a dus la o diminuare a profitului său. Fiind în proprietatea statului (aproape 80%), s-au înregistrat implicit pierderi la veniturile pentru stat. O altă concluzie a CE este aceea că „discrepanța dintre prețurile de cumpărare și cele de vânzare practicate de Hidroelectrica tinde să sugereze faptul că contractele încheiate cu Deva și Termoelectrica au avut ca obiect și efect oferirea către aceste societăți a unui avantaj artificial dincolo de condițiile pieței, care nu ar fi existat în lipsa contractelor sau, în orice situație, dacă prețurile de furnizare către Hidroelectrica, tocmite în aceste contracte, ar fi fost proporționale cu prețurile de vânzare”. Tarifele preferențiale analizate de comisarii europeni au o natură selectivă, pentru că s-au aplicat numai anumitor companii. Ajutorul potențial rezultă din condițiile de prețale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și vânzătorii de energie care ar fi putut obține beneficii din energia electrică pe care au vândut-o la tarife preferențiale. Comisarii nu înțeleg „logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contractele încheiate de Hidroelectrica şi cu vânzătorii de energie electrică, pe de-o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte”. Opinia comisarilor este că „vânzătorii de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri ridicate în mod artificial”. Concluzia CE este că „prețurile artificial mai mari au fost utilizate pentru a mări anormal profiturile celor doi vânzători de energie termică și electrică, pentru a le permite să câștige venituri suplimentare”.

Concluzii

• dată fiind natura supranațională a pieței energiei electrice a UE, este probabil ca aceste contracte să fi denaturat și schimburile comerciale intracomunitare;

• ajutoarele de stat aferente măsurilor în cauză au afectat schimburile comerciale din interiorul UE;

• potențialul ajutor de stat acordat vânzătorilor de energie sub forma unor tarife (mai mari) preferențiale pentru energia electrică se încadrează în categoria ajutorului de stat illegal;

• ajutorul potențial pare a fi destinat „măririi” artificiale a veniturilor obținute de beneficiari. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/bisnita_de_stat_cu_energie

Teme internaționale

Un nou dezastru ameninţă Ungaria. De unde vine pericolul

Rezervoarele în care este depozitat noroi roşu la Almasfuzito, în nordul Ungariei, pe malul Dunării, reprezintă o ameninţare gravă pentru mediu, deoarece barajele lor instabile nu vor putea rezista unui cutremur, a anunţat Greenpeace, citând un studiu. Aceste instalaţii se află în regiunea cea mai afectată de cutremure din Ungaria, a subliniat ONG-ul, potrivit Mediafax. "Studiul confirmă, punct cu punct, îngrijorările Greenpeace cu privire la natura periculoasă a rezervoarelor de noroi roşu de la Almasfuzito", a insistat organizaţia. De asemenea, ONG-ul califică drept "extraordinar" faptul că unei instalaţii cu un potenţial atât de toxic i s-a permis să opereze în amonte de sursa de apă a Budapestei. În octombrie 2010, în vestul Ungariei s-a produs un dezastru la un depozit de noroi roşu. Ministerul ungar al Dezvoltării Rurale nu a răspuns, până în prezent, celor semnalate de ONG. /Antena 3, http://www.antena3.ro/externe/un-nou-dezastru-ameninta-ungaria-de-unde-vine-pericolul-166372.html