Cod-f-pc-4 revista presei 10 mai 2012 cuprins


Teme similare Câte ceva despre luciul Lacului Bacău, oameni de bine și mai puțin de bine



Yüklə 154,25 Kb.
səhifə6/10
tarix27.10.2017
ölçüsü154,25 Kb.
#15423
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Teme similare

Câte ceva despre luciul Lacului Bacău, oameni de bine și mai puțin de bine


Lacul Bacau, arie naturala protejata inclusa in situl Natura 2000 si-a recapatat putin din luciu dupa ce oameni de bine s-au oferit sa-l curete de mizeriile lasate de alti oameni, dar doar pretinsi “de bine”. Marti dupa-amiaza, o mina de voluntari de la Centrul Regional de Ecologie (CRE) Bacau, custode al sitului Natura 2000, au desfasurat o noua actiune de igienizare pe Lacul Bacau, atit de-a lungul malului, cit si pe apa efectiv de unde au cules sute de sticle, peturi si cutii de conserve aruncate de o anumita categorie de “picnicari”. “Din pacate, numai noi nu vom reusi sa facem prea multe. In calitate de custode al ariei, avem obligatia de a sesiza prezenta aglomerarilor de deseuri in zona, obligatia salubrizarii revine insa, conform legii, administratorilor terenurilor. Ei trebuie sa mentina suprafetele curate prin activitati de salubrizare curente, iar institutii de control precum Garda de Mediu, Inspectia Apelor, Politia sau Jandarmeria trebuie sa verifice modul in care acestea sint pastrate curate si sa sanctioneze abandonarea deseurilor de orice fel. Iar controlul trebuie sa fie frecvent pentru a avea impact, nu doar cu ocazia citorva zile din calendarul ecologist. In acest context si tinind cont si de faptul ca la sfirsitul acestei saptamini are loc campania nationala «Let’s Do It, Romania!» ne permitem sa apreciem ca acest slogan ar trebui sa devina o regula cotidiana, sa se transforme in «Let’s Do It Every Day!» pentru fiecare dintre noi”, a spus Gabriel Gritcu, coordonatorul CRE Bacau. Potrivit acestuia, actiunile de salubrizare desfasurate de voluntarii CRE Bacau vor continua, atit in scop educativ, cit si pentru a veni in sprijinul activitatii derulate de autoritatile competente. /Ziarul de Bacau

Apa din fântâni reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei


Majoritatea fântânilor din judeţ nu au apă potabilă de calitate deoarece nu sunt igienizate corespunzător de către proprietari, spun reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică. Şi depozitarea necorespunzătoare a gunoiului ori amplasarea în vecinătatea zonelor cu risc de poluare cum ar fi grajdurile, wc-urile provoacă infestarea fântânilor, scrie www.realitateamedia.ro.

Fântânile amplasate în apropierea terenurilor agricole sunt de cele mai multe ori afectate de nitriţii proveniţi din substanţele chimice, mai ales în perioada primăvară - vară când încep lucrările agricole şi se folosesc îngrăşăminte chimice, aşa încât sursele de apă afectează sănătatea celor care le folosesc. În tot acest timp, mulţi copii ajung în grija medicilor după ce sunt intoxicaţi cu nitriţi iar oamenii nu au bani nici pentru analize, nici pentru apa plată şi nici pentru alte fântâni şi nici nu pot renunţa la cele din curte, pentru că sunt singurele surse de apă. Potrivit reprezentanţilor DSP, în judeţul Neamţ sunt catagrafiate 41.762 de fântâni, datele privind numărul lor fiind furnizate de către primării şi centralizate de Serviciul de Gospodărire a Apelor Neamţ. Potrivit medicilor, fântânile afectate de nitriţi sunt în: Bodeşti, Borleşti, Beţeşti, Cândeşti, Costişa, Dămuc, Dumbrava Roşie, Gherăieşti, Piatra Şoimului, Podoleni, Rediu, Roznov, Săvineşti, Zăneşti. Aceste fântâni sunt afectate de nitriţii proveniţi din surse agricole. Dacă se folosesc în exces şi necontrolat aceste îngrăşăminte există riscul afectării pânzei freatice din întreaga localitate. De aceea şi în anul 2012 vom continua monitorizarea calităţii apei potabile. Sunt monitorizate fântânile şi izvoarele de folosinţă publică, cel puţin odată pe an, costurile de prelevare şi analiza probelor trebuie să fie suportate de primăria din localitatea respectivă. Calitatea apei din fântânile şi instalaţiile individuale de apă este verificată la cererea proprietarului, costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă fiind suportate de către solicitant", a precizat dr. Dan Morenciu, directorul coordonator al DSP.

În primul trimestru al acestui an au fost recoltate 32 de probe de apă din fântâni şi microinstalaţii rurale. În trei situaţii, calitatea apei nu s-a încadrat la indicatorii de potabilitate. "Respectivele fântâni sunt surse de apă nesigure, cu fluctuaţii calitative sezoniere şi cu grad ridicat de risc pentru grupele de vârstă sugari 0-1 an şi copii mici până la 3 ani. Pentru sugarii alimentaţi artificial, a existat posibilitatea de apariţie de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi", a mai spus şeful DSP. Potrivit acestuia, o parte din comunele judeţului au realizat sisteme centralizate de aprovizionare cu ape (dotate cu sistem de dezinfecţie a apei) prin diverse programe (SAPARD, PHARE). O parte dintre acestea au fost preluate de către SC APASERV SA Neamţ, societate care dispune de personal calificat pentru exploatarea si monitorizarea apei, restul sistemelor rămânând în administrarea primăriilor. /Evenimentul regional (Neamt)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU


ABA Jiu demarează investiţii de 23 de milioane de euro


Sumele sunt alocate pentru amenajări pe câteva cursuri de apă din Dolj. Investiţiile pentru barajul pe Jiu de la Işalniţa se ridică la peste 31 de milioane de euro.

Administraţia Bazinală a Apelor (ABA) Jiu va demara în curând în judeţul Dolj investiţii prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) în valoare totală de peste 101 milioane de lei (23 de milioane de euro). Este vorba despre regularizarea râului Amaradia în zona localităţii Melineşti, la confluenţa cu Jiul (58,9 milioane de lei); regularizarea pârâului Baboia, pe sectorul de Acumulare Cornu - Acumulare Caraula (10,35 milioane de lei); regularizarea pârâului Pleşoiu, pe sectorul localităţii Răchita de Jos, la confluenţa cu pârâul Mereţel (8,45 milioane de lei); regularizarea pârâului Urdiniţa, pe sectorul localităţii Botoşeşti - Paia, la confluenţa cu pârâul Brabova (14,4 milioane de lei); punerea în siguranţă a barajului Caraula (8,9 milioane de lei), după cum a precizat Cosmin Călin, directorul ABA Jiu. „Lucrările sunt deja contractate, se aşteaptă doar aprobarea ministerului pentru demararea. Acum este cea mai bună perioadă pentru a începe lucrările, pentru că ocupă timp şi amenajările de şantier. Firmele executante, Apasco SA şi Dimar SA, au experienţă în domeniu“, a spus directorul Cosmin Călin.



ABA Jiu a preluat digurile de la ANIF

Pe de altă parte, ABA Jiu continuă investiţiile pentru reparaţia capitală a barajului pe Jiu de la Işalniţa. „Lucrările erau prevăzute pentru perioada 2008 - 2012, dar au fost prelungite, pentru că s-au descoperit şi alte zone care aveau nevoie de reparaţii. Barajul funcţionează din 1964 şi se impunea o reparaţie capitală. Iniţial, alocările financiare au fost de 93 de milioane de lei. Ulterior însă, prin modificarea studiului de fezabilitate, au ajuns la circa 138 de milioane de lei. Este cea mai mare lucrare de investiţii din ultimii ani pe raza noastră“, a precizat directorul tehnic al ABA Jiu, Marin Tălău. Printre lucrările efectuate se numără cele de decolmatare a lacului, lucrări la structura de beton a barajului stăvilar, priză de captare, deznisipatoare, construcţii de disipare a energiei, lucrări la echipamentul hidromecanic, reabilitarea construcţiei de exploatare existentă şi lucrări la instalaţii şi dotări. O altă lucrare care se derulează în acest an priveşte amenajarea pârâului Teslui pentru apărarea împotriva inundaţiilor pe sectorul Mischii - Teslui. Din acest an, ABA a preluat şi administrarea şi întreţinerea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor de pe râurile judeţene şi Dunăre. „Am preluat deja 30 de salariaţi de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), dar nu avem fonduri prevăzute pentru 2012 pentru întreţineri şi reparaţii, pentru că bugetul a fost făcut la începutul anului. Totuşi, lucrăm anul acesta la studiul de fezabilitate pentru barajul de la Fântânele. De la anul vom avea fonduri şi pentru diguri“, a mai spus Marin Tălău. /Gazeta de Sud/Economie, Bogdan Grosereanu



Yüklə 154,25 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin