Amenzi usturatoare aplicate de Garda de Mediu pe sectorul deseuri
Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud şi-a focalizat controalele din ultima perioadă pe sectorul deşeuri, verificând atât administraţiile publice locale pe linia colectării selective, cât şi agenţii economici care introduc pe piaţă deşeuri din ambalaje. Potrivit comisarului-şef al Gărzii de Mediu, Ioan Borş, este pentru prima dată când au loc verificări pe aceste componente. Într-o singură lună au fost verificaţi 42 de agenţi economici, marea majoritate (32) fiind sancţionaţi pentru neachitarea obligaţiilor la Fondul de Mediu, alături de 4 primării, pentru necolectarea selectivă a deşeurilor (Şieu-Odorhei, Mărişelu, Chiochiş şi Matei), amenzile totalizând 60.000 de lei. Garda de Mediu a mai dat o amendă pe sectorul deşeurilor, însă semnificativ mai mare – de 20.000 de lei – unei societăţi profilate pe lucrări la drumuri. Firma în cauză a primit amenda pentru depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor din filtrele de la o staţie de asfaltare. Amenda a fost achitată, ca de altfel şi majoritatea celorlalte date în ultima perioadă, potrivit comisarului-şef Ioan Borş.
Proiectele europene in intarziere ar putea ramane fara prefinantare de la Mediu dupa 1 septembrie
Proiectele europene contractate de autorităţile locale pentru care Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a acordat prefinanţarea de mai mult de şase luni dar care nu au început efectiv vor rămâne fără două treimi din sumele primite de la Guvern, a avertizat ministrul Laszlo Borbely "Avem cinci proiecte cu fonduri europene, toate pe deşeuri şi pe ape, la care s-au împlinit deja şase luni de când am acordat prefinanţarea. Le-am dat termen să înceapă cheltuielile efective până la 1 septembrie. După această dată am decis să retragem două treimi din banii acordaţi deja ca prefinanţare. Şi asta doar într-o primă fază", a anunţat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Cele mai multe probleme, potrivit ministrului, sunt cele legate de stabilirea regimului juridic al terenurilor pe care ar urma să fie amplasate aşa-numitele deponeuri - gropi de tranzit pentru gunoiul colectat de operatori. "Avem 19 proiecte nefinalizate pe axa destinată gestionării deşeurilor, din care patru-cinci au probleme mai mari. În rest, suntem în grafic în ceea ce priveşte contractarea prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, ba chiar suntem în avans faţă de alocările pentru 2011", a spus ministrul. Ministrul a făcut aceste declaraţii cu ocaziia semnării unui protocol pentru implementarea unui proiect cu finanţare europeană în valoare de 73,5 milioane de euro. Cu aceşti bani va fi ecologizat sistemul de termoficare din judeţul Vâlcea. Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Câlea, prezent la semnarea protocolului, a declarat că 56,36 de milioane de euro pentru acest proiect sunt bani europeni şi cofinanţarea statului român, 2,97 la sută fiind contribuţia Consiliului Judeţean iar restul TVA. "Scopul meu este să contribui la atragerea cât mai multor bani europeni în proiecte pentru România", a asigurat, din nou, Borbely./ Ziua de Cluj
Contract – Conversmin va plati peste 3.7 milioane de euro pentru lucrari de inchidere si ecologizare la Mina Cavnic
Compania statului care gestioneaza finantarile de conservare, inchidere si ecologizare a minelor, Conversmin, va plati peste 3,7 milioane de euro unei societati comerciale cu sediul in Mocira, care ii apartine lui Alexandru Parjol, pentru lucrari de inchidere si ecologizare la mina Cavnic. Firma controlata de Alexandru Parjol, SC „Intreprindere Montaj Instalatii” (IMI) SA, va executa lucrari in valoare de peste 3,7 milioane de euro la Mina Cavnic. La licitatia electronica de atribuire a contractului au depus oferte doar doua firme, castigatoarea, IMI SA, a fost desemnata pe un criteriu economic in care 60% din pondere a avut-o pretul (15.686.047 plus TVA) si 40% solutia tehnica. Urmatoarele lucrari care vor fi contractate in Maramures se vor efectua la minele Borsa-Iaz, Boldut Superior-Iaz Vrancioaia si Baiut-Iaz de decantare Bloaja. Alexandru Parjol a fost implicat in scandalul alimentarii cu apa din Rozavlea, in urma caruia comuna maramureseana a primit interdictie la finantari europene. In aprilie 2010, DNA a pus sechestru pe unele bunuri mobile si imobile ale lui Gheorghe Visovan (fost primar in Rozavlea), inspectorului de santier Ioan Mezei si ale lui Alexandru Parjol, precum si ale “partii responsabile civilmente”, firma IMI SA, pentru un prejudiciu de peste 1,4 milioane de lei. Cei trei au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie, Parjol fiind acuzat de “complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor”. In acest proces, Parjol si Visovan au reclamat exceptii de neconstitutionalitate la cateva ordonante de guvern, insa in 10 martie 2011, Curtea Constitionala a respins ca neintemeiata solicitarea. Procesul in Dosarul nr. 2.633/182/2010 continua la Judecatoria Baia Mare - Sectia penala. / E maramures
Pod Tisa: Razboiul declaratiilor Gojda-Barlea continua
Razboiul declaratiilor intre primarul municipiului Sighet, Eugenia Godja, pe de o parte si parlamentarul PDL de Maramures, Gheorghe Mihai Barlea, pe de alta continua. De data aceasta, Eugenia Godja raspunde acuzatiilor venite din partea democrat-liberalului (care spunea ca nu are cunostinta ca Primaria Sighetu Marmatiei sa fi facut astfel de demersuri), tinand sa sublinieze ca este mai usor “atunci cand nu vrei sa rezolvi o problema sa spui ca nu ai cunoscut problema”. Marul discordiei in acest razboi al declaratiilor il reprezinta demersurile pe care Primaria Sighet le-ar fi facut la Ministerul Transporturilor de preluare a podului de peste Tisa, in conditiile in care administratia locala nu poseda banii necesari pentru a putea intretine acest pod. “Exista la Ministerul Transporturilor o cerere a Primariei Sighetu Marmatiei de cativa ani prin care solicitam Ministerului sa preia podul construit. Si asta pentru Primaria Sighet este in imposibilitatea de a interveni annual cu reparatii de miliarde la un punct de trecere in sistem international. Nu stiu cum nu stie Gheorghe Barlea de asa ceva. Daca ar face un efort de gandire in mod sigur ca si-ar aminti de asa ceva, pentru ca eu am sensibilizat toti factorii politici. Si pe Beres, si pe Barlea, si pe Sorin Bota. Am facut in urma cu trei alte demersuri in acest sens, asa ca atunci cand probabil nu vrei sa rezolvi ceva spui ca nu ai cunoscut problema”, a declarat, pentru citynews.ro, primarul municipiului Sighetu Marmatiei, Eugenia Godja. Citynews MM
Dostları ilə paylaş: |