Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Proiecte de dezvoltare pentru orașul Hațeg

Neînţelegerile din consiliul local nu afectează planurile primarului

Reabilitarea străzilor, modernizarea şi dezvoltarea oraşului sunt principalele obiective ale lui Nicolae Timiş, primarul Haţegului. Edilul localităţii spune că va încerca să-şi pună în aplicare planurile, indiferent de „problemele” de care se va lovi în cadrul legislativului oraşului. Practic, dacă unii dintre consilierii locali încearcă să blocheze unele proiecte destinate modernizării Haţegului, primarul pregăteşte demararea unor noi lucrări de anvergură. Îndiguiri şi asfaltări: Pentru o mai bună desfăşurare a actului educaţional din oraşul Haţeg, primarul are în vedere construirea în localitate a unei noi grădiniţe şi a unei noi şcoli. În acest fel, preşcolarii şi elevii din Haţeg vor avea posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. În ceea ce priveşte drumurile, după proiectul de asfaltare al centrului urbei, finalizat săptămâna trecută, urmează demararea unor noi investiţii. „Până în toamnă vrem să finalizăm şi intersecţia care desparte Drumul Naţional (DN) 68 înspre Caransebeş, de ruta ocolitoare înspre Petroşani, DN66” a declarat Nicolae Timiş. De asemenea, pentru a îmbunătăţi calitatea apei, administraţia locală are în vedere construirea în localitate a unei noi staţii de epurare. La iniţiativa primarului Nicolae Timiş, se doreşte continuarea unui proiect de îndiguire al malului râului Galbena, stopat în 1996, din lipsă de fonduri. Acest proiect are în vedere construirea unui dig lung de peste 12 kilometri, până în dreptul comunei Densuş. Glasul Hunedoarei – HD - nesemnată

Faleza Muresului intra in muzeu

Arad. Lucrările realizate de participanţii la concursul de idei privind reamenajarea Falezei Mureş şi amplasarea de piste de biciclete vor fi prezentate, joi, pentru început, celor din mass-media. De Zilele Aradului, propunerile designerilor şi arhitecţilor care s-au încumetat să participe la concurs vor putea fi admirate într-un cort special amenajat de Primăria Arad pe Bulevardul Revoluţiei, în cadrul târgului estival. Tot în acest cort ar urma să-şi facă loc şi machetele celor două pasaje peste centura Aradului, aflate în lucru în această perioadă, lucrările de la concursul de idei privind amenajarea Pieţei Avram Iancu, schiţele de la parcarea subterană de aici şi, dacă mai rămâne loc, planul urbanistic pentru preconizata parcare subterană din Piaţa Catedralei şi schiţele pentru amenajarea străzii Meţianu. Jurnalul Arădean – AR - A.B.D.

Suspectul în cazul crimei de la balastieră a primit mandat de arestare

Verdictul magistraţilor a fost clar în faţa probelor prezentate de procurori în cazul crimei de la balastiera din Aluniş. Aceştia au decis că suspectul principal, bărbatul căruia victima i-a dezumflat roţile de la bicicletă să primească mandat de arestare pentru următoarele 29 de zile. Agresorul a recunoscut că după ce toată lumea a plecat de la locuinţa paznicului, el s-a întors pentru a-i cere socoteală, în legătură cu faptul că nu mai putea circula cu bicicleta. Atunci, între cei doi a început o luptă, în care s-au aplicat lovituri dure.„Suspectul a fost prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. În urma concluziilor preliminare şi a declaraţiilor acestuia s-a schimbat încadrarea juridică, acesta fiind cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte”, a precizat Denisa Marţi, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad. Medicii legişti, în urma necropsiei au stabilit că decesul victimei a fost cauzat de o puternică hemoragie internă. Oamenii legii au mai reuşit să afle de la suspect, că acesta nu a urmărit să-şi omoare prietenul, ci doar să-i aplice o corecţie pentru gluma pe care i-a făcut-o. În aceste condiţii, suspectul va fi cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte şi riscă între 5 şi 15 ani de închisoare. Glasul Aradului – AR – Cristina Balaş

Oamenii legii au trimis după gratii principalul suspect în cazul crimei de la balastieră

Suspectul principal în cazul crimei de la balastieră a fost arestat. Magistraţii au decis că cel care a fost reţinut ieri de poliţişti, mai exact, bărbatul căruia victima i-a dezumflat roţile de la bicicletă, să primească mandat de arestare pentru următoarele 29 de zile. Agresorul a recunoscut că după ce toată lumea a plecat de la locuinţa paznicului, el s-a întors pentru a-i cere socoteală, în legătură cu faptul că nu mai putea circula cu bicicleta.

Atunci, între cei doi a început o luptă, în care s-au aplicat lovituri dure. Medicii legişti, în urma necropsiei au stabilit că decesul victimei a fost cauzat de o puternică hemoragie internă. Oamenii legii au mai reuşit să afle de la suspect că acesta nu a urmărit să-şi omoare prietenul ci doar să-i aplice o corecţie pentru gluma pe care i-a făcut-o. În aceste condiţii, suspectul va fi cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte şi riscă între 5 şi 15 ani de închisoare. www.arq.ro – AR – nesemnat

Izvorul din salbaticie al Streiului

Le vedem deseori, cel mai adesea din goana masinii. Le vedem involburate sau linistite, tulburi sau limpezi. O fractiune de secunda, imaginea lor ne duce cu gandul spre altceva decat problema ce ne preocupa in acel moment. I s-a intamplat oricui, probabil, sa se intrebe “Da’, de unde vine raul asta?”. REPLICA si-a propus sa va descrie si sa va arate locurile din care ies la suprafata principalele rauri ale Hunedoarei, fie ca doar trec prin judet, fie ca isi au intregul curs pe teritoriul sau, fie ca parasesc judetul la scurta vreme dupa ce se “nasc”. Incepand din aceasta editie, va invitam la drumetii imaginare spre sau dinspre izvoarele Streiului, Jiului, Muresului si Cernei. In seria de reportaje li se vor adauga Bega, raul care izvoraste la doi pasi de judetul Hunedoara, dintr-un loc in care oamenii se autointituleaza tot “padureni”, si Oltul, pentru ca este “fratele” Muresului, cel mai mare curs de apa din judet. Streiul, raul dacilor, se formeaza intr-o zona in care nu intalnesti nici tipenie de om. Din satul Petros (comuna hunedoreana Baru Mare) mai trebuie sa urci in Muntii Sureanu inca 37 de kilometri pentru a ajunge in locul din care ies din pamant apele Streiului, un pic mai jos de pasunea Batrana, de langa varful cu acelasi nume, inalt de 1793 de metri. Cursul „montan” al Streiului este numit de localnici „Petros”, dupa numele satului situat in gura vaii inguste pe care curge raul. De aici mai in sus dispare aproape orice urma de civilizatie. Pe vale mai intalnesti doar cate o casa veche de lemn, folosita de localnici ca adapost pe timp de vara, cand isi strang fanul pentru vitele din gospodarii. Dupa vreo 8 kilometri, brusc iti sar in fata stancile Lolei. Pe sub ele Streiul curge involburat si incredibil de curat. Un pic mai sus, chiar langa drumul forestier ce urca pe langa rau, tasneste din pamant apa aburind de rece a unui izvor. Dupa alti doi kilometri, pe dreapta dai cu ochii de stancile de la Tecuri, cele care ascund o pestera spectaculoasa. La 11 kilometri de Petros, pe stanga, apare stana temporara a localnicilor din Petros. In mai si inceput de iunie, oamenii isi tin aici oile, pana cand se topeste zapada de sus, din munte, si le pot urca la stana de vara. Drumul din salbaticie: De la „Valea Rea”, locul stanei temporare, urmele de civilizatie dispar. Doar drumul si-atat! „Pe vale, mai sus de 20 de kilometri de Petros, iarna se blocheaza drumul si e aproape imposibil sa se faca ceva. Cred ca si de-asta nu-i niciun sat pe-aici. Toamna, prin octombrie – noiembrie, se pune zapada si se tot aduna de se face de cate doi – trei metri, asa ca nu se poate urca deloc mai sus”, spune Ionica Dajulesc (48 de ani), ranger al Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, zona care cuprinde o parte din cursul montan al Streiului. Abia dupa vreo 20 de kilometri apar cateva baraci ale unor lucratori forestieri. Asa se explica existenta unui drum intr-o zona atat de salbatica. De fapt, padurile de aici au fost exploatate demult, unii localnici sustinand ca pe Valea Streiului inca de pe vremea stapanirii austro-ungare exista o linie ferata ingusta cu care se coborau bustenii. Mai sus cu trei – patru kilometri, ascunsa dupa molizi inalti, undeva pe dreapta, se zareste o cabana forestiera. Inca cinci kilometri si valea se despica in doua: din stanga coboara Paraul Cald, iar in dreapta incepe Valea Rovinelor. Din punct de vedere stiintific, se spune ca aici se formeaza Streiul, dar localnicii stiu ca acesta-si aduna primele ape de pe Pasunea Batrana si ca, daca vrei sa urci pana la izvor, trebuie s-o apuci musai pe Valea Rovinelor. Aici deja raul lat si puternic, pe care-l stie mai toata lumea care a calatorit prin Þara Hategului sau prin imprejurimile Calanului, devine un parau care se tot subtiaza cu fiecare suta de metri pe care o urci pe cursul sau. Ultimii doi kilometri ai vaii se parcurg doar pe jos. Drumul forestier n-a mai fost folosit demult si s-a stricat. Asa greu cum este, drumul iti ofera si o surpriza gustoasa la sfarsit de iulie: afine, dar mai ales zmeura din belsug. Dupa ce-ai facut cei doi kilometri, drumul se termina, iar in dreapta vezi cum Streiul, Petrosul ori Apa Rovinelor (cum ii mai spun localnicii) se pravaleste pe o coasta, dintr-un bolovan in altul. Daca vrei sa mai urci, ai face bine sa ai bocanci buni, pentru ca alta cale decat sa urci prin apa, catarandu-te pe bolovanii uzi, nu exista. Dupa un urcus de jumatate de ceas iesi aproape de golul alpin, unde Streiul mai este doar un paraias lat de un lat de palma care iese de doua glii. “Raiul” impatimitilor speologiei: Valea Streiului este considerata drept una dintre cele mai pitoresti zone ale Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina. Pe langa peisajele splendide pe care le ofera, ea adaposteste pesteri spectaculoase precum Pestera Palariei, Pestera Cascadei si Pestera Tecuri (declarata monument al naturii inca din 1954), Pestera Cezar Manea, pestera Gaura Boului, Pestera „Ponorul de la taul fara fund”, Pestera din Valea Clenjii. Raul tezaurului dacic? Istoricii spun ca valea sapata de Strei in Muntii Sureanu le-a folosit si romanilor drept cale de acces spre cetatea de la Piatra Rosie, apoi pe culmea Gradistei, spre Sarmizegetusa Regia. In ce priveste raul care a adapostit tezaurul ascuns de Decebal in momentul iminentei pericolului roman, parerile sunt impartite: unii specialisti sunt de parere ca Apa Gradistei, situata mai aproape de Sarmizegetusa Regia, a fost cea temporar deviata pentru ingroparea comorilor si apoi readusa pe albia sa naturala. Altii sunt insa de parere ca “Sargetia”, raul folosit drept ascunzatoare, este, de fapt, Streiul. Un argument al celor din urma ar fi descoperirea facuta in 1540 de niste tarani care, mergand pe rau, au dat peste un tezaur compus din 40.000 de monede din aur Lysimachos. “Se zice ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns in posesia cardinalului Giorgio Martinuzzi, primul cancelar al principatului Transilvaniei, ucis nu peste mult timp de austrieci, iar din ce a mai ramas in tezaurariatul lui de la Gherla, generalul imperial Giovanni Castaldo ar fi trimis in colectia imperiala de la Viena 10.000 de bucati”, mentioneaza Stefan Ferenczi, in lucrarea “Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei”. Autorul mentioneaza insa ca exista mai multe versiuni ale intamplarii, fiecare cu un numar de galbeni diferit, cu un loc de gasire a tezaurului diferit, dar toate versiunile invartindu-se in jurul raului Strei. Legenda Lolei: Stancile spectaculoase (foto sus), situate in partea inferioara a cursului montan al Streiului, au o poveste emotionanta. Batranii spun ca, aici, o fecioara a sfarsit pentru ca nu a vrut sa „se dea prinsa” turcilor. Cu vreo cinci veacuri in urma, dupa cum spun localnicii, turcii, care stapaneau atunci Oltenia, treceau Carpatii si ajungeau in Þara Hategului de unde „furau fete tinere, pe care dup-aia le puneau la ingrasat ca sa le mance”, dupa cum povestea, cu sapte ani in urma pentru REPLICA, Valeria Hoarga, pe atunci in varsta de 78 de ani, batrana despre care se spunea ca stie toate povestile zonei. „Lola n-o scapat nici ea. Or luat-o turcii s-or dus-o in Oltenia, unde o ajuns la o familie cu trei feciori. Intr-o zi, tat feciorii s-or dus la vanatoare. Lola era deja rotunjoara si soacra o vrut s-o bage-n cuptor. Fata stia ce urmeaza si i-o zis iute la soacra-sa: „Nu stiu cum sa ma urc pa lopata, ia arata-mi dumitale cum sa fac”. Cand s-o suit soacra pa lopata, Lola o luat-o, o bagat-o-n cuptor s-o fugit din casa. O fost dusa pa undeva pe unde vine acuma Valcea. O taiat tati muntii aia cu piciorul s-o ajuns in Sureanu, mai aproape de casa. Feciorii s-or luat dupa ea. Lola o dat de izvorul Streiului s-o tat coborat pa vale, da’ feciorii or cam ajuns-o din urma. Ca sa scape de ei, Lola s-o urcat pa stanca aia mare care sa vede un pic mai sus, pa valea Streiului. Cand o vazut ca feciorii nu i-or pierdut urma, s-o aruncat in rau s-o murit. Trei zile si trei nopti, Streiu’ o curs rosu, rosu ca sangele fetei”. Streiul – cifre si alte date: Loc: judetul Hunedoara, Muntii Sureanu, pe raza comunei Baru Mare; lungime totala: 92 km; loc de varsare: se varsa in Mures, langa Simeria (judetul Hunedoara), acces: DN 66 Tg. Jiu – Petrosani – Simeria, din Baru spre satul Petros; Semnal GSM: inexistent. /Replica Hunedoara – HD - Ciprian Iancu