Cod-f-pc-4 revista presei 11 iunie 2014 cuprins

Sandra Steingraber: Fracturarea hidraulică nu creează locuri de muncă pentru localnici

“Avem dovezi că fracturarea hidraulică provoacă probleme atât pentru mediu, cât şi pentru sănătatea localnicilor”. Este mesajul biologului american, Sandra Steingraber, un cunoscut activist anti-fracturare. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Realitatea TV, Sandra Steingraber a declarat că fracturarea gazelor de şist ucide apa şi este cea mai rea invenţie tehnologică făcută vreodată în Statele Unite. Va veni săptămâna viitoare şi în România şi va merge să vadă exploatarea de la Pungeşti.

”Am fost foarte impresionată de o înregistrare de pe Youtube cu oameni din România, se chema ,,SOS Pungeşti”. I-am văzut pe oameni protestând faţă de Chevron. Iar Chevron e o companie americană. Am crescut văzând logo-ul companiei peste tot. Să ştiu că o firmă americană face atâta rău, că oamenii îşi riscă propriile vieţi ca să fie auziţi şi să spună lumii că nu doresc asta pentru comunitatea lor, am simţit că mesajul îmi este adresat”, spune activista.

Sandra Steingraber vine în România să prezinte rezultatele cercetărilor recente.

”Fracturarea cauzează probleme şi pentru mediu, şi pentru sănătate. Am observat aceste probleme în Statele Unite. Eu, ca biolog american, care am studiat efectele fracturării împreună cu colegii mei, vin în Europa să prezint dovezile pe care le avem. Dovezile includ probleme legate de contaminarea apei, deoarece adesea apar scurgeri de gaze. Fracturarea aduce şi poluarea aerului. Oriunde există fracturare, este urmată de poluarea aerului. 02.00 În Statele Unite avem date noi despre sănătatea celor care locuiesc în preajma zonelor unde se foloseşte fracturarea. Vorbim despre astm, despre sângerări nazale. Avem dovezi îngrijorătoare despre probleme ale femeilor însărcinate care locuiesc în zonele de forare.” /Green Report, http://www.green-report.ro/sandra-steingraber-fracturarea-hidraulica-nu-creeaza-locuri-de-munca-pentru-localnici/

Teme de mediu

România, pe ultimul loc din UE la capitolul reciclare

/Ziua News

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme ABA

Prefectura a transmis la Bucureşti lista cu pagubele provocate de inundaţii

Mihail Oprescu, prefectul de Argeş, a anunţat, ieri, în cadrul conferinţei de presă că va fi transmisă a doua serie de propuneri pentru acordarea sprijinului din partea Guvernului României, atît pentru remedierea pagubelor produse de inundaţiile din luna mai, cît şi pentru finanţarea integrală a unor obiective de infrastructură care au avut de suferit în cursul ultimilor ani, tot din cauza inundaţiilor. Totodată, doar două familii au solicitat şi sînt şanse să primească o sumă de bani de la Executiv după ce locuinţele le-au fost avariate în proporţie de 50% de inundaţii. Ieri, 10 iunie, a avut loc o şedinţă extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în care a fost a­doptată, prin Hotărîre a Comitetului, a doua serie de propuneri pentru acordarea sprijinului din partea Guvernului României, atît pentru remedierea pagubelor produse de inun­daţiile din luna mai, cît şi pentru fi­nanţarea integrală a unor obiective de infrastructură care au avut de suferit în cursul ultimilor ani, tot din cauza inundaţiilor. Aceste prioritizări vor fi prezentate ministerelor de resort şi vor face toate diligenţele necesare ca ele să intre pe ordinea de zi a viitoarelor şedinţe de Gu­vern prin care vor fi alocate sume din fondurile de urgenţă. Ce drumuri judeţene au nevoie de investiţii Lista a fost făcută de Prefectură în urma consultărilor cu CJ, Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea şi Drumuri. „Noi vom prezenta aceste prioritizări la nivelul Ministerelor şi toţi factorii decidenţi, şi primarul Tudor Pendiuc, vor face diligenţe la ministerele de resort. La Piteşti este necesară intervenţia mai ales în zona alunecărilor de teren din Prundu Mic“, a explicat prefectul Mihail Oprescu. Pe lista întocmită pentru perioada 13 - 22 mai, vorbim de drumuri judeţene prioritare, iar aici mă refer la cele din 4 localităţi: Merişani - în punctul de coborîre Malul Vînăt - prăbuşire terasament pe 10 metri - valoarea 300 mii lei; Uda - DJ 703 b Morăreşti - Uda  - lungi­me 70 metri - 300 mii lei; Săpata - pod BA pe DJ 779 - lungime 4 metri - 300 mii lei; Albeşti de Argeş - DJ 704 g care lea­gă Albeşti de Cicăneşti şi Şuici, 30 metri lungime - 300 mii lei. Totalul necesar pentru investiţii pentru DJ se ridică la 1.200 mii lei. Prioritar ar mai fi la Săpata - rîul Cotmeana pentru apărare mal stîng, unde este afectat şi DJ - valoarea obiectiv peste 2 milioane lei. Potrivit informaţiilor primite de la Elena Grigorescu, director AJPIS Argeş, au fost depuse două solicitări pentru acordarea ajutorului de urgenţă pentru copii minori şi locuinţe afectate, îndeplinindu-se şi condiţiile de baza. Cele două dosare vor fi transmise, în această săptămînă, la Bucureşti, spre aprobare. Aceste ajutoare sînt în cuantum de 3.000 lei fiecare pentru o familie din Budeasa şi pentru alta din Topoloveni. E bine de menţionat că cei care vor să primească acest ajutor trebuie să facă dovada inundaţiilor, în speţă casa să fie afectată în proporţie de 50%, familia să aibă autorizaţia de construcţie, să fie cu taxele şi impozitele la zi, casa să nu fie într-o zonă inundabilă, să aibă copii minori în întreţinere cărora li s-a adus un prejudiciu (al locuinţei inundate), venituri mici de 500 lei pe membru de familie. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=58868&Itemid=375

Nu vor deşeuri periculoase! Cetăţenii din Răteşti se opun ideii de înfiinţare aici a unui astfel de depozit  

După incendiul de la depozitul din Cîmpulung Mus­cel, din toamna anului trecut, un investitor vrea să construiască altul nou, la Răteşti. Pentru că au a­pă­rut informaţii contradictorii pe această temă, pre­fectul de Argeş, Mihail Oprescu, a con­vo­cat în­tr-o şedinţă toţi reprezentanţii autorităţilor a­bi­lita­te, inclusiv pe edilul de la Răteşti, pentru a vedea exact de la sursă care e situaţia. În urma acestor discuţii, prefectul le-a solicitat autorităţilor abilit­a­te să nu emită vreun aviz pentru acest nou de­po­zit, pînă cînd nu este îndeplinită procedura le­ga­lă privind consultarea cetăţenilor. Asta pentru că ei n-au fost întrebaţi, dar, din cîte spune prefectul, aceştia n-ar vrea nici măcar să audă de un depozit în zona lor. „Am convocat o întîlnire, la sfîrşitul lunii mai, a factorilor responsabili, pentru clarificarea situaţiei înfiinţării depozitului de deşeuri periculoase la Răteşti, în care am avut reprezentaţi ai CJ Argeş, Agenţiei Judeţene de Mediu Argeş, DSP Argeş, ISU Argeş, IPJ Argeş, Administraţiei Bazinale de Apă Argeş - Vedea, GNM Argeş şi Primăriei Răteşti. Lucrurile sînt puţin diferite faţă de informaţiile apărute. Prefectura nu are competenţa să acorde un aviz. Însă vă spun că nu a existat o consultare prealabilă a populaţiei. Semnalele, din cîte am înţeles de la primarul din Răteşti, sînt concludente, oamenii sînt împotriva depozitului, în această zonă. Există o HCJ privind interzicerea deşeurilor periculoase din ţară şi din străinătate pe raza judeţului, din 2012, şi le-am cerut juriştilor să facă un punct de vedere cu posibilitatea de aplicare a acestei hotărîri, în condiţiile în care, după aderarea la UE, lucrurile s-au schimbat. Am solicitat CJ să ia în calcul reînnoirea dispoziţiei şi s-o pună în acord cu prevederile legale europene. Am solicitat Agenţiei de Mediu ca, atunci cînd va veni răspunsul, să ne fie comunicat. Am transmis şi o recomandare Agenţiei, privind necesitatea aplicării cu stricteţe a legislaţiei şi consultarea publică a cetăţenilor. Nu vreau ca Argeşul, mai ales în urma evenimentelor de la Cîmpulung, să fie un spaţiu de depozitare a deşeurilor periculoase. Ele vor avea un regim aparte. Personal, voi urmări îndeaproape această problematică, mă voi asigura că toate instituţiile cu competenţe în acest sens îşi vor face datoria, pentru a se respecta toţi paşii legali şi mai ales dorinţa cetăţenilor din Răteşti, exprimată prin consultare publică”, a explicat prefectul de Argeş, Mihail Oprescu. Menţionăm că, pînă acum, potrivit informaţiilor oficiale, nici de la Cîmpulung nu s-au ridicat toate deşeurile periculoase. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=58853&Itemid=374