Cod-f-pc-4 revista presei 11 iunie 2014 cuprins

Teme de mediu

Argeşul, judeţ-pilot pentru implementarea softului de urmărire a traseului lemnului

Pentru că suntem fruntaşi la tăieri ilegale. Săptămâna trecută, în şedinţa de Guvern, s-a decis extinderea folosirii unui soft deja existent, pentru urmărirea tuturor transporturilor de lemn tăiat din pădurile româneşti, pentru a se limita tăierile ilegale şi evaziunea fiscală în domeniu. Argeşul, alături de Sibiu şi Alba, se va număra printre primele trei judeţe din ţară care vor folosi sistemul de urmărire în timp real a materialului lemnos (SUMAL). Acest lucru se datorează, în mare parte, şi faptului că judeţul nostru este „fruntaş“ la tăieri ilegale şi defrişări masive. Potrivit ministrului Pădurilor, Doina Pană, implementarea acestui soft este o veste foarte bună pentru pădurile româneşti şi o veste foarte proastă pentru cei care s-au ocupat cu tăierile ilegale. Softul exista încă din 2008, fiind achiziţionat prin Banca Mondială, dar a fost extins pentru a putea urmări trasabilitatea lemnului din pădure până la destinatarul final, în timp real. Drumul lemnului va fi urmărit începând din momentul în care camionul pleacă din pădure şi până când lemnul iese din ţară sau ajunge în stadiu de mobilă. Astfel, din momentul în care mijlocul de transport a plecat din pădure cu încărcătura de masă lemnoasă, şoferul este obligat să acceseze sistemul informatic naţional SUMAL. În acest scop, toate mijloacele de transport vor trebui să fie dotate cu smartphone-uri, pe care se va instala gratuit softul, care va înregistra şi acorda automat un cod unic de transport, ce va trebui să fie trecut pe avizul de însoţire a lemnului. „Tot ce s-a furat din păduri s-a furat cu acte în regulă. Doar într-un procent foarte mic, - eu zic până-n 5% - s-a furat fără acte. Practic, cu acelaşi aviz de însoţire se făceau mai multe transporturi. Acum însă, acel cod unic le va interzice să intre în depozit până când nu accesează sistemul. La fel, în lanţurile dintre depozite, până când iese mobilă sau din ţară. Deci este un sistem cu multe căi de control care să împiedice transporturile ilegale de masă lemnoasă”, a precizat ministrul. Cu ajutorul SUMAL, vor fi monitorizate, în timp real, toate cantităţile de lemn care vor depăşi 1 metru cub de lemn. Doina Pană a mai spus că întreg sistemul va fi securizat de către STS şi va fi înfiinţată o jandarmerie forestieră. În plus, în prezent se discută soluţia obţinerii unei părţi din sistemul 112, pentru a crea dispecerate şi echipe mixte cu jandarmi forestieri, poliţişti şi pădurari. Săptămâna aceasta, oficialii din cele trei judeţe vor fi înştiinţaţi în scris, pentru a anunţa mai departe companiile din industria lemnului să îşi achiziţioneze smartphone-urile pentru utilizarea sistemului şi astfel se va începe testarea software-ului şi instruirea oamenilor. /Universul Argesean, http://www.universulargesean.ro/index.php/eveniment/3516-argesul-judet-pilot-pentru-implementarea-softului-de-urmarire-a-traseului-lemnului

„Regatul Sălbatic”, proiect de educație ecologică

Cu prilejul “Lunii Mediului”, Dacia şi “The European Nature Trust” (TENT), în parteneriat cu Primăria oraşului Mioveni vor ţine elevilor de la şcoli o oră de educaţie ecologică în “Regatul Sălbatic”. În data de 12 iunie a.c., în intervalul 09.00-14.50, peste 200 de elevi de la toate şcolile din oraş vor participa, în serii, la lecţia de ecologie ce se va ţine într-un autobuz double-decker tipic britanic, numit „Regatul Sălbatic“, care va staționa în parcarea Primăriei. Sala de clasă amenajată la etajul autobuzului are 32 de locuri. Elevii vor avea ocazia să afle informații despre pădurile virgine din România, despre biodiversitatea speciilor care trăiesc în aceste păduri și interdependența între acestea, despre efectele pe care le poate genera intervenția iresponsabilă a omului asupra acestora. Programa este ușor de urmărit și interactivă. Întregul program este aprobat și susținut de Ministerul Educației. /Criterii politice, http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/9884-regatul-salbatic-proiect-de-educatie-ecologica

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

CONTROVERSA – Localnicii din zona Mara-Cosau, la un pas de revolta din cauza unui proiect care vizeaza amplasarea a noua microhidrocentrale pe cele doua rauri

Un „Nu” raspicat a fost strigat intr-o singura voce de peste 150 de localnici din zona Mara-Cosau care duminica, 8 iunie, s-au adunat in Caminul cultural din Sat Sugatag ca sa discute despre microhidrocentralele pe care cateva firme private vor sa le construiasca pe raul Mara. Revolta a izbucnit la aflarea vestii ca pe raul Mara se vor construi sase microhidrocentrale (MHC), proiecte tehnice fiind avizate deja de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) si Agentia de Protectie a Mediului (APM), fara o consultare reala a populatiei si fara evaluarea impactului de mediu, social si ecoturistic, spun localnicii. Asezarile traditionale de pe vaile Mara si Cosau sunt cunoscute si promovate in intreaga lume. Inclusiv printul Charles al Marii Britanii detine proprietati in aceasta zona, la fel alti straini care iubesc Maramuresul. Oamenii care locuiesc in aceasta zona se tem ca odata cu implementarea acestor proiecte miile de turisti care venea sa vada frumusetile zonei vor mai putea doar sa faca un circuit «turistic» al microhidrocentralelor.„Comunistii ne-o luat pamantul, voi astazi ne furati apa si maini-alalta aerul!”, au vociferat oamenii prezenti la dezbatere. „Iesim in strada daca trebe, blocam masinile”, „Niciun metru de conducta nu se pune pe raul Mara!”, au spus cu vehementa si alti localnici. Oamenii au cerut socoteala primarului comunei Ocna Sugatag, Mihai Ivaszuk, pentru indiferenta manifestata fata de proiectele de investitii hidroenergetice ce risca sa afecteze trei sate apartinatoare: Breb, Hoteni si Sat Sugatag.
Intalnirea cu autoritatile a fost solicitata de Grupul de Initiativa Locala Mara-Cosau,
constituit ad-hoc cu scopul de a salva patrimoniul cultural si ecoturistic al zonei. Prefectura Maramures a raspuns indirect invitatiei si a pasat obligatia prezentei la eveniment inginerului sef al SGA, Stelian Ivascu. Alte institutii ale statului (APM, Consiliului Judetean Maramures) au ignorat chemarea la dialog si argumentarea unui punct de vedere, desi au eliberat avize favorabile proiectelor. Aceeasi indiferenta fata de localnici au demonstrat-o administratorii firmelor care vor sa realizeze microhidrocentralele, respectiv Electrico Aqua, Gamma Energie Regenerabila si MHC Green Investments, care au lipsit de la eveniment. Primarul comunei a incercat sa convinga audienta ca proiectele au si avantaje, dar a recunoscut impactul negativ, in special in agricultura si turism, adica tocmai motoarele economice ale zonei. Beneficiul invocat consta in angajamentul investitorilor de a asigura iluminatul public din comuna. „Lasati ca ne platim noi curentul!”, au strigat oamenii. „Ziceti ca o sa ne dea curent gratis, dar ei castiga din certificatele verzi pe care tot noi le platim. Apar in fiecare luna pe factura de la Electrica”, i-a atras atentia primarului unul dintre localnici. Ingrijorarea oamenilor se leaga de faptul ca vor ramane fara apa pentru animale si alte activitati agricole, dar cea mai mare teama e ca distrugerea peisajului ii va alunga pe turisti. „O sa-i chemam pe turisti la un pescuit in conducta?”, a intrebat hatru un proprietar de pensiune? La randul sau, primarul a ridicat manusa: „Intr-adevar, oamenii care ne viziteaza vin sa se relaxeze, sa se bucure de aer, apa, soare, in mijlocul naturii. Ce-o sa facem de-acum, ii voi chema la un circuit «turistic» al microhidrocentralelor? Eu ascult parerea voastra, daca e cazul ies in strada cu voi in frunte! ...”. In momentul in care inginerul-sef al SGA Maramures a incercat sa ii convinga pe participanti ca MHC-urile nu reprezinta un pericol si ca vor fi oprite in perioadele in care cotele apelor vor fi mici, acestia au replicat ca nu cred in explicatiile lui, dovada ce s-a intamplat pe alte rauri din tara. Ei au dat ca exemplu raul Cavnic, unde dupa efectuarea lucrarilor hidrotehnice „curge numa' o lingura de apa” si albia arata „ca dupa bombardament”.Despre impactul negativ asupra mediului si turismului local a vorbit si Monia Martini, reprezentanta organizatiei WWF Romania. Ea a subliniat ca zona Mara-Cosau tocmai se afla in procedura de evaluare pentru a fi declarata destinatie nationala de ecoturism. Aceasta oportunitate ar putea atrage finantari importante si proiecte de dezvoltare locala, ce risca sa fie compromise. Cineva a intrebat de ce nu este in sala si reprezentantul Consiliului Judetean, care a incasat milioane de euro de la UE pentru promovarea turistica a zonei Mara-Cosau, iar o institutie din subordine, Directia Judeteana de Urbanism, sa elibereaza avize pentru distrugerea turismului local?
Primarul din Ocna Sugatag, Mihai Ivaszuk, si inginerul-sef al SGA Maramures, Stelian
Ivascu, au apreciat ca oamenii ar trebui sa aiba rabdare. „Eu sunt de partea voastra si o sa fac cum ziceti, dar eu zic sa asteptam. Sa vedem ce o sa fie. Sa vedem ce o sa zica si Ministerul Mediului, pentru ca asociatia WWF a facut contestatie. Sa mai stam”, le-a spus primarul participantilor la dezbaterea publica. Raspunsul i-a nemultumit pe unii dintre participanti, care au considerat ca primarul e in complicitate cu investitorii si incearca sa traga de timp. Concluzia lor a fost ca nu a ramas timp de pierdut: fie autoritatile tin cont de parerea lor si anuleaza toate aprobarile pentru microhidrocentrale de pe raul Mara si afluenti (paraul Breboaia), fie isi vor face singuri dreptate. In final, cand cei prezenti au fost intrebati daca sunt de acord sau nu cu constructia microhidrocentralelor, sala a raspuns intr-un singur glas: „NU!”. S-a facut apoi o scurta pauza, pentru a se auzi si alte opinii, dar nicio persoana nu s-a exprimat „Pentru”. Conform proiectelor, pe raul Mara si afluenti se vor construi sase microhidrocentrale (MHC) in lant, care, practic, vor capta valea Marei putin mai jos de Barajul Runcu si o vor transporta prin conducte subterane, cu mici intreruperi, pana aproape de Sighet, in localitatea Giulesti. Alte trei MHC-uri sunt proiectate pe raul Cosau. Lucrarile hidroenergetice de pe raul Mara vor afecta localitatile Mara, Desesti, Harnicesti, Hoteni, Breb, Sat Sugatag, Manastirea si Giulesti, iar cele de pe raul Cosau, localitatile Budesti, Sarbi si Calinesti. Satenilor din cele 11 asezari pe care le vor traversa lucrarile hidrotehnice le va ramane un „debit de servitute” de circa 20%, si acela calculat din media debitelor multianuale, in vreme ce 80% din apa va fi captata pentru functionarea MHC-urilor. La dezbaterea din Sat Sugatag a participat si cate un reprezentant al celorlalte localitati afectate. La sfarsitul intalnirii, ei au declarat ca protestele se vor intinde rapid in toate satele din zona Mara-Cosau si se vor stinge doar in momentul opririi acestor proiecte „distrugatoare”. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/Stiri/99444/CONTROVERSA-Localnicii-din-zona-Mara-Cosau-la-un-pas-de-revolta-din-cauza-unui-proiect-care-vizeaza-amplasarea-a-noua-microhidrocentrale-pe-cele-doua-rauri

/Ziare Live, http://www.ziarelive.ro/stiri/controversa-localnicii-din-zona-mara-cosau-la-un-pas-de-revolta-din-cauza-unui-proiect-care-vizeaza-amplasarea-a-noua-microhidrocentrale-pe-cele-doua-rauri.html