Cod-f-pc-4 revista presei 12-14 noiembrie 2013 cuprins

ABA Banat sarbatoreste 100 de ani de la infiintarea primului departament de ape din Romania

Se implinesc 100 de ani de la infiintarea primului de partament de ape din Romania. Momentul a fost marcat astazi la timisoara, la o intalnire intre generatii . Peste 100 de actuali si fosti angajati ai ABA Banat, implicati in gospodarirea apelor aproape o jumatate de secol, au vorbit despre evolutia institutiei de-a lungul vremii. Printre invitati s-a aflat si Radu Adam, fost sef de birou si lider sindical. Sincron Radu Adam(...) Presedintele Comitetului Bazinal de apa Banat, Titu Bojin, spune ca la ora actuala, Apele Banat , sunt cele mai bine dotate din tara. Sincron Titu Bojin (...) Actualul director al ABA Banat trage o concluzie. Sincron LUCI Ervin (...) La sfarsitul evenimentului, invitatii au ciocnit, dupa cum era si firesc, o cupa de sampanie./RADIO TIMISOARA: Stiri/14.00/ redactor Adrian Vintilescu

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Cristian Mură, director SGA Mehedinți – televiziunea locală RTS – un secol de la infiintarea primului department de ape in România – 13 nov 2013

Mizerii, beznã si fum pe albia Jiului

Tone de gunoaie urât mirositoare, crengi ce fumegã, rozãtoare, câini vagabonzi si întuneric. Acesta este peisajul de pe malul Jiului, la Petrosani, acolounde îsi duc veacul câteva familii ce locuiesc în cocioabe improvizate… ARTICOLUL COMPLET IL PUTETI CITI IN EDITIA TIPARITA (Cronica Văii Jiului- Actualitate- 13 nov 2013) http://cronicavj.ro/wp/?p=21203

Investiţie în premieră în Gorj, la Băleşti

La Băleşti va funcţiona, începând cu luna decembrie, o platformă de capacitate mare care va prelua tot gunoiul de grajd şi gunoiului menajer de la cetăţenii din zonă. În urma unui proces de fermentaţie vor fi eliminate cantităţile mari de nitraţi care în prezent fac ca apa din comună să nu fie potabilă, existând riscul de îmbolnăvire al localnicilor.  Conform unor studii, cantităţile de nitriţi şi nitraţi prezente în apa din comuna Băleşti sunt peste limitele admisibile din cauza faptului că zona este una destul de exploatată în agricultură, folosindu-se adeseori îngrăşăminte chimice dar şi gunoi de grajd. Pentru a controla poluarea cu nitriţi, autorităţile locale au obţinut finanţare prin Ministerul Mediului pentru a înfiinţa o platformă pentru preluarea gunoiul de grajd de la cetăţeni. Prin acest proces folosit în cadrul platformei, nu doar că se vor reduce cantităţile mari de poluanţi în sol, dar cetăţenii vor putea folosi gunoiul de grajd rezultat în urma fermentării ca fertilizant pentru culturi. Cetăţenii vor putea transporta gunoiul de grajd, fie cu mijloace proprii, fie contra-cost cu utilajele platformei. Depoluarea acestui gunoi se va face gratuit. La nivelul judeţului Gorj nu a mai fost înfiinţată o astfel de platformă. „E o platformă de 30 pe 30 metri, este izolată ca să nu pătrundă în pânza freatică dejecţiile lichide de la gunoiul de grajd. Pânza freatică de la noi este poluată de nitriţi de la îngrăşămintele chimice şi nitraţi, de la cele organice, adică acel gunoi de grajd. Suntem singura comună poluată datorită agriculturii intense care se face la noi. Platforma este dotată cu nişte utilaje necesare aducerii gunoiului din gospodăriile oamenilor, un tractor, două remorci, încărcător de gunoi, împrăştietor de gunoi pe câmp. Nu trebuie să permitem oamenilor să pună gunoiul proaspăt pe loc“, a declarat Aristică Paicu, primarul din Băleşti.

Mai mult, gunoiul va putea fi folosit ca fertilizant după ce este depoluat. „Se aduce la platformă, iar după şase luni îl vor primi înapoi şi îl pot folosi în agricultură sau dacă nu îl mai doresc îl vindem cu 25 de lei tona”, a declarat primarul.

PERICOL

Cetăţenii din comuna Băleşti au interdicţie să administreze îngrăşămintele organice minerale între primul îngheţ şi ultimul dezgheţ. De asemenea, le este interzisă administrarea gunoiului de grajd înainte de perioada de fermentare de şase luni, dar şi depozitarea acestora direct pe sol. Cei mai predispuşi la îmbolnăvire cu nitriţi şi nitraţi sunt copiii. Dacă consumă apă ce are cantităţi mari de azot sunt predispuşi la probleme respiratorii din cauza circulaţiei inadecvate a oxigenului prin sânge. (Pandurul -Comunitate - Alina POPESCU-13 nov. 2013)

Masterplanul de deşeuri, ediţia revăzută şi adăugită, la votul edililor

Consilierii locali craioveni aprobă în şedinţa de joi ultima variantă a documentaţiei necesare pentru accesarea banilor europeni pe POS Mediu, pentru modernizarea sistemului de colectare şi tratare a deşeurilor din Dolj. Aleşii judeţeni au aprobat în prealabil vraful de hârtii la sfârşitul lunii trecute, printre acestea regăsindu-se şi un nou studiu de fezabilitate, cu indicatorii tehnico-economici aferenţi, dar şi un grafic de ajustare a tarifelor percepute firmelor şi populaţiei pentru următorii ani. Investiţia evaluată la peste 50 de milioane de euro este prevăzută a fi realizată în următorii doi ani. Nu mai puţin de patru proiecte de hotărâri distincte, având ca obiect masterplanul judeţean de deşeuri, figurează pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de consiliu local municipal de joi,14 noiembrie. Aleşii locali craioveni au de aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului, graficul de “evoluţie” al tarifelor de salubrizare percepute pentru următoarele trei decenii, o nouă variantă a contractului de asociere dintre autorităţile locale care şi-au dat mâna pentru realizarea masterplanului, dar şi Proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor” în sine. “Pentru realizarea Proiectului «Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Dolj», cu asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţii 1, Dezvoltarea Sistemelor Integrate de Management al Deşeurilor şi Extinderea Infrastructurii de Management a Deşeurilor, Consiliul Judeţean Dolj urmează să redepună la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice documentaţia necesară aprobării acestui proiect şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului actualizaţi conform ultimelor modificări convenite cu Autoritatea de Management POS Mediu şi experţii GEASPERS”, se arată în documentaţia întocmită de funcţionarii Primăriei Craiova.

53,6 milioane de euro - valoarea proiectului

Masterplanul judeţean de deşeuri se află pe agenda autorităţilor publice locale şi judeţene de mai bine de un mandat, proiectul suferind de-a lungul timpului o mulţime de modificări. În ultima variantă ajunsă pe masa aleşilor locali, valoarea propusă a investiţiei la nivelul judeţului se ridică la peste 50 de milioane de euro. Mai precis, întregul proiect este estimat la 53,6 milioane de euro (238,1 milioane de lei noi). Din totalul investiţiilor propuse, grosul contribuţiei revine UE, care asigură peste 40 de milioane de euro, în timp ce bugetul de stat este aşteptat să cotizeze la masterplanul doljean de deşeuri cu 8,1 milioane de euro. Următorul finanţator pe listă este Consiliul Judeţean Dolj, care are de adus în finanţarea proiectului 4,8 milioane de euro. Durata de realizare a investiţiilor propusă în studiul de fezabilitate este de 26 de luni, în perioada 2013 – 2014.

Tariful de salubrizare, dublat în trei decenii

În privinţa tarifelor care urmează a fi suportate de agenţii economici şi populaţie în perioada următoare, trebuie spus ca acestea vor fi în creştere. “Graficul de evoluţie” prezentat consilierilor locali prevede dublarea tarifelor plătite la ora actuală de populaţie până în anul 2042, creşterea urmând a fi operată în zece etape succesive. Tarifele percepute populaţiei, care sunt acum de 6,83 lei/persoană/lună în mediul urban şi de 2,85 lei/persoană/lună în mediu rural, ar urma să ajungă în 2042 la 12,94 de lei/persoană/lună în urban, respectiv la 5,78 lei/persoană/lună în mediul rural. În acelaşi interval vor fi egalizate şi tarifele percepute pe tonă societăţilor comerciale şi populaţiei, tona de deşeuri ridicate de Salubritate urmând să fie taxată la finalul perioadei cu suma unică de 325 lei/tonă.

Pubele, vehicule şi compostoare pe lista de cumpărături

La capitolul investiţii, masterplanul judeţean de deşeuri prevede realizarea unei staţii de sortare a deşeurilor în municipiul Craiova, a două staţii de compostare (în Craiova şi Calafat), precum şi a patru staţii de transfer, la Băileşti, Calafat, Filiaşi şi Dobreşti. În plus, sistemul de pubele încastrate în sol pentru municipiul Craiova, cu utilajele de golire, spălare şi transport aferente, dar şi o mini-flotă de transportoare de deşeuri pentru Craiova şi restul judeţului. Lista de cumpărături din studiul de fezabilitate mai prevede achiziţionarea a aproape 4.000 de containere pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi a celor biodegradabile, precum şi peste 100.000 de compostoare individuale, destinate gospodăriilor din mediul rural. (Indiscret – Actualitate- Nicuşor Fota- 13 nov 2013)