Cod-f-pc-4 revista presei 15 noiembrie 2011 cuprins

Man comentează noul său dosar de la DNA

Noul dosar de la Direcţia Naţionala Anticorupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man nu a fost subiect de discuţie la întâlnirile pe care zilele acestea le-au avut portocaliii din întreaga ţară. Cel puţin aşa susţine Man, cel care spune ca în discuţie au fost luaţi doar cei care sunt arestaţi, respectiv primarul Clujului, Sorin Apostu şi vicepreşedintele CJ Cluj, Radu Bica. Mircea Man nu s-a sfiit să recunoască că o discuţie pe această temă a avut cu premierul Emil Boc, căruia i-a transmis că este nevinovat în toată această poveste cu Flaviu Radu. "Ca să o lămurim. Vreau să vă spun ca nu am fost subiect de discuţie la niciuna din aceste întâlniri ale PDL. Chiar am vorbit cu Sever Voinescu şi l-am întrebat de ce a declarat ce a declarat la presă, iar el mi-a spus ca nu a spus aşa ceva. Eu nu am nicio problemă. Nu am fost propus pentru nicio sancţiune", a declarat, pentru citynews.ro, Mircea Man. Cât priveşte noul său dosar DNA, preşedintele CJ MM nu îşi face nicio grijă: "Sunt nimic. De unde acest dosar? Pentru că am o grămadă aşa-zişi de preieteni lângă mine". /Citynews

Malurile lacului Varsolt au fost ecologizate

O ampla actiune de ecologizare a fost realizata in imprejurimile lacului Varsolt, sub coordonarea Asociatiei Tineretului Maghiar din Ardeal – Filiala Salaj si al Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Salaj. Organizatorii au reusit mobilizarea a peste 40 de tineri din Varsolt, Crasna, Borla si Zalau, care au curatat malurile lacului de deseuri. Actiunea a avut si scopul de a-i sensibiliza pe pescarii salajeni in privinta ingrijirii si intretinerii mediului inconjurator, intrucat „un mal de apa curat inseamna apa curata si peste sanatos” - acesta fiind si motivul pentru care la actiunea de ecologizare a luat parte si vicecampioana de senioare la pescuit sportiv, Veronica Ispas. Parteneri in acest proiect au fost Primaria Zalau si Asociatia EMNT Salaj. Aflat la circa 25 de kilometri de Zalau, barajul respectiv are un volum brut de circa 40 de milioane de metri cubi si, pe langa functia de lac piscicol, asigura apa potabila pentru localitatile Zalau si Simleu Silvaniei. De asemenea, barajul Varsolt este considerat cel mai bun loc de pescuit din Transilvania, din punct de vedere al omogenitatii, digul lung de doi kilometri oferind pescarilor aceleasi posibilitati de pescuit. un articol de Mihaela Moldovan (15 Noiembrie 2011) / Magazin Salajean

Teme similare

SECETA - 87.000 de litri de apa menajera au ajuns in fanatanile maramuresenilor din noua localitati

Un nou transport de apa au facut pompierii maramureseni, in mai multe localitati din judet afectate de seceta prelungita. Peste 85.000 de litri de apa menajera au ajuns in fanatanile secate ale oamenilor, ultimele masini fiind solicitate chiar astazi, 14 noiembrie, sa intervina acolo unde gospodarii n-au mai avut cu ce isi adapa animalele.Cu toate ca vremea s-a racit, lipsa precipitatiilor a prelungit seceta in Maramures. Pompierii militari din cadrul Detasamentului Sighetu Marmatiei, Pichetului de Pompieri Targu Lapus si Garzii de Interventie "Adrian Marchis" Somcuta Mare au transportat si distribuit, la sfarsitul saptamanii trecute, peste 60.000 litri de apa menajera in fantanile populatiei. Autospecialele pompierilor s-au deplasat in municipiul Sighetu Marmatiei si localitatile Bocicoiu Mare, Libotin, Cufoaia, Miresu Mare si Ungureni. In cursul zilei de astazi, 14 noiembrie, au mai beneficiat de ajutorul militarilor cetatenii din Valenii Somcutei, Viseu de Sus si Ariesul de Camp, unde s-au transportat 27.000 litri de apa menajera. Apa menajera transportata si distribuita provine din surse suplimentare de apa, identificate la nivel local. Maramuresenii au fost informati ca apa poate fi folosita doar pentru adaparea animalelor din gospodarii si a pasarilor de curte.Ioana Osan/emaramures

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/apa-menajera-continua-sa-ajunga-la-nevoiasii-din-judet-207721/

http://www.ziarmm.ro/maramures-apa-menajera-distribuita-in-continuare%C2%A0de-pompieri-in-localitatile-afectate-de-seceta/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

SIBIU 100% - Curăţarea lacului Sadu II ne va costa miliarde de lei

Una dintre mândriile sibienilor a fost întotdeauna apa bună care curge la robinete. Cei care au grijă să verifice acest lucru sunt cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu (SGA), care fac parte din administraţia bazinală Olt. Despre calitatea apei la Sibiu, dar şi despre raportul instituţiei despre apa murdară care curge din robinetele cisnădienilor în această perioadă, ne vorbeşte Mircea Bîrs, directorul SGA Sibiu.

Reporter: Care este calitatea apei în judeţul Sibiu?

Mircea Bîrs: Ţinta noastră este să ajungem la un standard de calitate a apei de clasa a II-a, adică bună. Noi efectuăm analize şi centralizăm date de la cele 28 de secţiuni, pe care le avem prin planul de monitorizare; măsurăm indicatorii chimici, biologici, metale etc., iar cele mai defavorabile valori indică clasa râului. Râul Cibin are clasa I. (n. red., clasa de calitate I - stare foarte bună, nu exista alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate. Se disting 5 clase de calitate, definite conform Legii nr. 310/2004, de la cal I – foarte bună, la cal. V - proastă) Avem două servicii care se ocupă de asta, Gospodărirea Resurselor de Apă şi Laboratorul de Calitate a Apelor, care este acreditat RENAR. Asta înseamnă că analizele făcute de colegii mei stau în picioare în faţa oricărei contestaţii.

Rep.: Care sunt marii poluatori?

M.B.: Nu avem mari poluatori. Am reuşit, prin munca colegilor din ultimii 20 de ani şi de când s-a schimbat legislaţia, să nu mai avem probleme. Noi monitorizăm valorile apei, iar când constatăm depăşiri faţă de ce este scris în autorizaţie, aplicăm penalităţi în bani. Şi atunci nu îşi prea permite societatea comercială să deverseze în râu prin propria staţia de epurare, care la rândul ei a costat bani, pentru că se trezesc cu noi la poartă când considerăm că e nevoie. Dar minim de patru ori pe an, iar dacă sunt sesizări, şi de două ori pe zi. La rândul lor, sunt obligaţi să monitorizeze valorile la un laborator acreditat.

Rep.: În septembrie s-au semnalat probleme la Cisnădie privind calitatea apei potabile, iar singura soluţie, anunţată de primarul oraşului, a fost decolmatarea lacului de acumulare Sadu II. Care este raportul SGA privind situaţia apei?

M.B.: Din păcate, la Cisnădie s-au suprapus doi factori, care nu ţin nici de voinţa umană, nici de puterea economică, şi care au dus la o calitate mai puţin bună a apei, dar în continuare e de calitatea a II-a. Calitatea apei din Cisnădie este una brută, de la sursă, care poate fi tratată, dar cu costuri. Alimentarea cu apă se face din lacul de acumularea Sadu II, care nu este în administrarea Apelor Române. Ele sunt investiţia Hidroelectricii, care le-a construit pentru producţia de energie electrică. Abia ulterior, s-au făcut captări pentru alimentarea cu apă a populaţiei. Din Sadu II pleacă două conducte, puţină lume ştie asta. Prima alimentează oraşul Cisnădie şi are o vechime destul de mare, iar cei de la Apă-Canal vor să o înlocuiască, prin proiectul lor de dezvoltare. A doua conductă, mai nouă, construită imediat după Revoluţie, alimentează cu apă oraşul Sibiu. Nu cred că aţi auzit de probleme în oraşul Sibiu. Această apă ajunge la staţia de tratare, unde din apă brută devine apă potabilă la standardele lor pentru potabilizare. În septembrie, în aceeaşi perioadă cu seceta, barajul Sadu II a fost golit pentru curăţenie şi mentenanţa instalaţiilor. Lucrările trebuiau făcute în august, însă, datorită traseului lung de la semnarea contractului cu furnizorul de echipamente până la faza de efectuare a lucrărilor la Sadu, a mai trecut o lună. Din această cauză, râul Sadu a curs liber prin lac, fără să mai aibă timp să se sedimenteze. Atunci el spală şi aduce o încărcare cu suspensii, care nu sunt toxice, dar creează acel aspect neplăcut al apei. De 25 de ani de când s-a mai golit lacul, s-au sedimentat pe fund toate denisipatoarele din toate instalaţiile. Atunci cei de la Apă-Canal au fost nevoiţi să folosească o cantitate mai mare de substanţe pentru a o face potabilă. Asta este problema în continuare. La Consiliul Prefectural s-a propus crearea unei asociaţii, prin care Apele Române, Hidroelectrica, Primăria Cisnădie şi Apă-Canal Sibiu să găsim o formă legală prin care să putem contribui material la decolmatarea lacului Sadu II. Costurile s-ar ridica la miliarde de lei, dar nu noi am făcut studiul de fezabilitate, ci Hidroelectrică. Nu vreau să estimez un preţ, pentru că nu noi am făcut studiul. Din studiul nostru reiese că ar fi nevoie de o cantitate de aproximativ 50.000 de metri cubi de agregate, care trebuie scoase din lac şi depozitate undeva. Trebuie utilaje şi este de durată, va dura câteva luni. De vineri, lacul Sadu V, de la Negoveanu începe să acumuleze apă. Asta înseamnă că nu vor mai veni atâtea suspensii./Tribuna de Sibiu