Cod-f-pc-4 revista presei 15 noiembrie 2011 cuprins

Seceta îi lasă pe vasluieni fără apă

(ASIS) - Seceta a răpit liniştea furnizorului de apă potabilă din judeţul Vaslui. Soleştiul, barajul de unde vine apa vasluienilor are un coeficient de umplere puţin peste 60%, iar sursa suplimentară, barajul de la Puşcaşi e desecat pentru lucrări. Chiar dacă la acestă oră nu sunt probleme, dacă nu va ploua, lucrurile nu vor fi prea roz. Vasluienii ar putea primi apă cu porţia. Lucrările la barajul Puşcaşi au început în luna iunie. Deşi a trecut aproape jumătate de an, investiţia este departe de finalizare. Între timp, cei de la SC Aquavas SA nu se pot baza pe această sursă suplimentară de apă. Trebuie să asigure apă municipiului doar din barajul de la Soleşti. Din pricina secetei, coeficientul de umplere a acestuia este de numai 68%. „Din nefericire aceste lucrări de investiţii au trenat din motive care nu ţin de noi şi la această dată acumularea este golită. Vom intra în iarnă fără a ne putea baza pe ea. În condiţii normale nu ar fi nici o problemă, dar din cauza secetei pot apărea probleme pe Soleşti. Atunci gradul nostru de siguranţă va scădea”, ne-a declarat Dorin Bălănescu, directorul SC Aquavas SA. Reprezentanţii Apelor Române afirmă că barajul Puşacaşi este cuprins într-o lucrare amplă de montare a unor echipamente hidromencanice care să poată reţine precipitaţiile ce vor cădea în cursul iernii, iar lucrările sunt în grafic. Se preconizează ca investiţia să fie finalizată cel mai târziu în luna iunie a anului viitor. Evenimentul de Iasi

Teme similare

ANM: Rezerva de umiditate din sol, satisfăcătoare în majoritatea zonelor de cultură în această perioadă

Rezerva de umiditate în stratul de sol se va menţine la valori satisfăcătoare şi apropiate de optim în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în timp ce fenomenul de secetă pedologică va fi semnalat în estul, sud-estul şi vestul teritoriului, relevă prognoza agrometeorologică emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie, valabilă pentru intervalul 10-16 noiembrie. Potrivit sursei citate, din punct de vedere meteorologic, vremea normală de la începutul perioadei analizate va intra într-un proces de răcire accentuată, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -2 şi 9 grade Celsius în primele zile, valori apropiate de normele climatologice şi între -5 şi 6 grade Celsius spre sfârşitul intervalului, abaterile termice negative fiind de 1-6 grade Celsius. Totodată, temperatura maximă a aerului se va situa între 0 şi 13 grade Celsius, la nivelul întregii ţări, în timp ce minima va fi cuprinsă între -10 şi 4 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole, posibil mai scăzute în depresiuni, unde, local, se va produce brumă şi îngheţ la sol. Din punct de vedere al precipitaţiilor, sunt posibile ploi în cea mai mare parte a zonelor agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în sud-estul ţării, fiind însoţite de intensificări ale vântului. Pe de altă parte, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă în stratul de sol 0-20 cm se va menţine la valori satisfăcătoare şi apropiate de optim, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Seceta pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, se va semnala în continuare în estul, sud-estul şi vestul teritoriului agricol. Pe fondul regimului termic din aer şi sol mai scăzut decât în mod normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamnă vor înregistra o încetinire a ritmurilor de vegetaţie, mergând până la stagnarea temporară a proceselor vegetative, îndeosebi în nordul şi centrul ţării. Specialiştii ANM menţionează că lucrările agricole în câmp se vor efectua în condiţii relativ bune, exceptând zilele cu precipitaţii şi definitivarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale. De asemenea, este recomandată continuarea efectuării arăturilor adânci de toamnă, administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnă semănate în perioada optimă, precum şi efectuarea de tratamente fito-sanitare în plantaţiile pomi-viticole.Vremea Noua

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare

Seceta i-a lăsat pe oameni fără apă în fântâni

■ Din puţurile săpate în curţile oamenilor mai iese doar apă gălbuie, cu mâl

■ Disperaţi, sătenii cară apa cu bidoanele, de la un pârâu, sau plătesc cisterne să le bage apă în fântână. De mai bine de o lună de zile, sute de familii din satul sucevean Sf. Ilie se luptă cu seceta, care le-a golit fântânile. Disperaţi, oamenii cară apa cu bidoanele, de la un izvor de lângă biserică, sau plătesc să le fie aduse cisterne cu apă, pe care le golesc în fântânile "uscate". De la apă prea multă, la fântâni secate: Dacă cineva le-ar fi spus celor din Sf. Ilie că seceta le va goli fântânile, şi nu în vară, ci în plină iarnă, ar fi râs de el. Satul stă pe o imensă pânză freatică, fiecare casă are fântână în curte, pentru că de cum sapi la o adâncime de câţiva metri dai de apă, iar apa din fântâni le ajungea nu doar pentru consumul zilnic, ci să ude şi grădinile, fără să le scadă nivelul mai mult de câteva degete. "Acum câţiva ani am vrut să sap un beci sub şură, dar nu am putut, că după câţiva metri am dat de apă. Acum n-am apă în fântână nici măcar să beau...", spune cu amărăciune Vasile Bocăneţ, un gospodar din Sf. Ilie. În lipsa apei, oamenii au apelat la mijloace străvechi, prin care să folosească cât mai puţină apă pentru nevoile zilnice - se spală la lighean, spală rufele la mână, toarnă apă în toaletă sau folosesc din nou WC-urile din curte. "Facem ca pe timpuri, spălăm rufe într-o găleată de apă", spune o gospodină, cu năduf, după care se întoarce rapid la treaba ei. Norocul oamenilor, dacă se poate spune aşa, e că fântânile au secat în iarnă, când deja au terminat de strâns prin grădină şi nu mai au nimic de udat. Chiar şi aşa, puţina apă pe care unii reuşesc să o mai scoată din fântână nu le ajunge pentru animale, iar pentru ei nu e bună de băut, pentru că iese tulbure, amestecată cu mâl. "Eu sunt singură şi nu am nevoie de prea multă apă. Ce scot fierb şi fac ceai, că aşa nu poate fi băută", spune Olga Păstru, o femeie care şi-a îngropat bărbatul nu cu multă vreme în urmă. Fântâni umplute cu apă cumpărată: În schimb, cei cu familii numeroase şi cu animale în gospodărie, cu case mari, dotate cu instalaţii de apă moderne, s-au trezit acum că au rămas ca peştele pe uscat. Robinetele din casă, maşina de spălat, duşul, au devenit simple obiecte de decor, la fel ca şi fântânile din curţi. Împinşi de nevoie, oamenii cumpără apa adusă de alţii cu cisternele sau butoaiele. O afacere care exista pe vremuri, când sacagiii aduceau apă din casă în casă, e pe cale să renască acum, dar sub altă formă. Pentru o căruţă cu trei butoaie de apă, oamenii plătesc 10 lei, pentru o cisternă cu 2,5 tone de apă - 50 de lei, în vreme ce una de 7 tone costă cam 200 de lei. De cele mai multe ori, oamenii toarnă apa în fântâni, iar de acolo scot câte puţin, atunci când au nevoie. Există şi riscuri, pentru că mulţi dintre ei s-au trezit că după ce au umplut seara fântâna, dimineaţa nu mai aveau nici măcar o găleată de apă, toată scurgându-se în adâncuri. Apa din cer, cea mai sigură sursă de apă: Acum, principala sursă de apă a celor din Sf. Ilie a rămas izvorul din apropierea bisericii, "la Huc", cum îi spun oamenii acelui loc amenajat din timpul războiului, în care apa răzbate din peretele dealului şi se adună într-un fel de bazin de care nimeni nu a mai avut grijă şi acum e încărcat cu gunoaie. Seceta din această iarnă nu i-ar fi afec¬tat pe săteni dacă gospodăriile lor ar fi fost racordate la reţeaua de apă potabilă care a ajuns doar la o mică parte dintre ei. "În vârful muntelui au acum apă potabilă, lumină şi canalizare, iar la noi, la o aruncătură de băţ de Suceava, nu se poate", răbufneşte Vasile Bocăneţ, care a fost împreună cu alţi săteni de mai multe ori la primărie, cerând să ajungă apa potabilă şi la ei. Primarul comunei Şcheia, Vasile Andriciuc, spune că oamenii vor mai avea de aşteptat până când tot satul va avea utilităţile aduse la poartă: "Acum accesăm fonduri europene pentru a extinde reţeaua de canalizare cu 35 de kilometri şi să facem stradă pe încă nouă kilometri. Vom face un proiect şi pentru a aduce apa potabilă, dar nu putem spune acum în cât timp se va concretiza această idee". Până atunci, singura speranţă a oamenilor care acum preţuiesc fiecare picătură de apă rămâne tot în cer, care le poate readuce apa în fântâni mult mai rapid decât vor vedea ei conductele de apă în faţa porţilor. Monitorul de Suceava

Compania franceză Filasa începe investiţiile în construcţia a 11 parcuri eoliene

■ În judeţul Suceava vor fi construite 170 de centrale eoliene, valoarea investiţiei ridicându-se la 780 de milioane de euro. Compania franceză Filasa International va da startul, la mijlocul acestei săptămâni, la proiectul „Parcurile Eoliene de Nord-Est Suceava". Inaugurarea lucrărilor în cadrul acestui proiect va avea loc joi, 17 noiembrie a.c, în localitatea Ciprian Porumbescu, în prezenţa reprezentanţilor companiei franceze, precum şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Până în momentul de faţă, compania Filasa International a ame¬najat deja sediul administrativ pentru viitorul parc eolian din această comună, care va avea 29 de turbine. Construcţia acestora ar urma să demareze la începutul anului viitor. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat la sfârşitul lunii octombrie 2011 că Filasa International va investi 780 de milioane de euro în producerea de energie verde în judeţul Suceava. El a precizat că în judeţul Suceava vor fi construite 11 parcuri eoliene, în nouă localităţi sucevene, respectiv Ciprian Porumbescu, Horodniceni, Capu Câmpului, Drăgoieşti, Berchişeşti, Moara, Stroieşti, Ilişeşti şi Udeşti. Compania franceză va construi 170 de centrale eoliene, care vor fi amplasate pe o suprafaţă de 4.000 de hectare, iar energia produsă va fi vândută companiei naţionale Transelectrica. Puterea instalată a centralelor eoliene va fi de 516 MW, adică de zece ori consumul de energie electrică al municipiului Suceava într-un an de zile. O turbină va avea o înălţime de 120 de metri, iar elicele au deschiderea de 45 de metri. Monitorul de Suceava

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Apele Banatului scad dramatic din cauza secetei

■Timişul şi Bega au ajuns la cote foarte joase,nemaiântâlnite de câţiva ani ■"Am fost nevoiţi să folosim apă din lacul Surduc pentru a suplimenta debitele",declară Constantin Sandu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat ■În unele locuri,Timişul a scăzut atât de mult,încât poate fi traversat de la un mal la altul pe jos,iar apa nu trece de genunchi! După ce în 2011 am avut recolte record ,anul 2012 se anunţă a fi unul care va da multe bătăi de cap agricultorilor .Timp de câteva luni,ploaia a ocolit plaiurile mioritice ,lucru care va pune în dificultate producţia de cereale de anul viitor.Pămânzul este uscat,aşa încât doar 60% din suprafaţa cultivată cu grâu a fost însămânţată la timp susţin cei mai mulţi agricultori.Alţii spun că pierderea mare a fost la însămânţare,când s-a consumat mult mai multă motorină din cauza pământului foarte uscat.Viorel Matei,preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPA),ne-a declarat : "Cu toate că a fost secetă,anul acesta s-a însămânţat o suprafaţă mult mai mare de grâu ,de un milion dehectare,în timp ce anul trecut aveam cultivate doar 950 de mii de hectare.Acelaşi lucru se înregistrează şi la orz şi orzoaică.Doar cultura de rapiţă nu a răsărit şi ar putea fi compromisă". Timişul e până la genunchi: Constantin Sandu ,directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat,ne-a declarat că din cauza lipsei precipitaţiilor ,cotele Timişului şi Begăi sunt scăzute."În ultimul timp am fost nevoiţi să folosim apă din lacul Surduc pentru a suplimenta debitele .Aqvatimul are nevoie de un debit de doi metri cubi pe secundă,dar nu pot fi extraşi decât din şapte metri cubi pe secundă.Aşa că au fost perioade când am apelat la apa de rezervă din lac.În Timişoara ,cota Begăi e menţinută de stăvilarul de la Sânmihai,dar viteza de curgere a apei este foarte mică.Timişul a scăzut atât de mult,încât poate fi trecut uşor de la un mal la altul,iar apa nu trece de genunchi.Eu de ani buni nu ţin minte să fi văzut râul atât de secat!".Din volumul de 25 de milioane de metri cubi al lacului Surduc,în prezent mai sunt doar 18,6 milioane de metri cubi de apă. "În aceste condiţii, nu e cazul să reducem consumul de apă la consumatori,însă sperăm că în perioada ce va veni vor apărea şi precipitaţiile,cu toate că în următoarele zile meteorologii nu anunţă ploi sau ninsori",a mai spus directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat. Secetă şi în sol: Potrivit site-ului Administraţiei Naţionale de Meteorologie,fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate,respectiv moderată,puternică,şi izolat chiar extremă,se semnalează pe suprafeţe agricole extinse din sud-estul,estul,vestul şi local,în sudul ţării.

(www.renasterea.ro/15.11.2011)

Teme de mediu

GEC NERA, premiat pentru activitatea sa

REŞIŢA – Grupul Ecologic de Colaborare Nera a luat un premiu în cadrul unui concurs de proiecte destinat protecţiei mediului. Aşa cum se cunoaşte deja, GEC Nera implementează, în perioada 17 decembrie 2010 – 16 decembrie 2011, proiectul de interes public „Poluarea cu deşeuri miniere pe Dunăre, realitate şi în acelaşi timp bombă mediatică“, care este destinat reducerii poluării cu deşeuri miniere antrenate de vânt pe teritoriul localităţilor Moldova Nouă, Coronini şi Pojejena, din România, şi pe teritoriul comunelor Veliko Gradište şi Bela Crkva din Serbia. Proiectul este finanţat în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România -Republica Serbia. În acest context, GEC Nera a participat la concursul naţional de proiecte elaborate de către ONG-uri care au ca scop consultarea publicului în elaborarea unor strategii şi reglementări care să îmbunătăţească mediul social, economic şi ecologic la nivelul comunităţilor locale. Juriul a fost format din personalităţi importante care lucrează în presă, sectorul ONG şi în cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. GEC Nera a introdus în acest concurs activitatea de consultare a publicului în procesul de elaborare şi implementare a Planului local de acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor minier (PLAIMDM) din incinta iazului Tăuşani – Boşneag, care aparţine SC Moldomin Moldova Nouă. Gala de premiere a avut loc în 10 noiembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Au fost premiate zece proiecte, dintre cele 68 care au participat la concurs, iar GEC Nera a obţinut premiul „Mina de Civism şi Ecologie“. „Când ni s-a acordat acest premiu, cred că juriul a fost impresionat, în primul rând, de suferinţa locuitorilor din România şi Serbia, care sunt afectaţi grav de poluarea cu deşeuri miniere“, a declarat preşedintele GEC Nera, Corneliu Popovici Sturza.

(www.caon.ro/14.11.2011/21:40/Roxana Bălan Nafiru)

Teme similare

Taxă pentru excavări

Consiliul Local al municipiului Caransebeş a aprobat instituirea unei taxe pentru eliberarea autorizaţiei pentru excavări, necesară exploatării balastierelor. Taxa va fi de 7 lei pe m.p pentru suprafaţa afectată, în conformitate cu legea. Consilierii solicită de asemenea, ca, la depunerea documentelor pentru obţinerea sau reînnoirea licenţelor de exploatare, doritorii să prezinte un acord de reabilitare încheiat cu administraţia publică locală. Acordul este necesar pentru cazul în care transportul rutier al resurselor minerale afectează infrastructura rutieră şi clădirile adiacente din municipiu, conform legii 85 din 2003. (http://www.radio-resita.ro/taxa-pentru-excavari)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]