Cod-f-pc-4 revista presei 16 iunie 2017 cuprins

La Alunu, în Vâlcea, halda de steril înaintează 4-5 metri pe zi

Inspectorul şef de la ISU Vâlcea, Ionel Nuţă, a explicat ieri, în emisiunea "Probleme la zi" de la Radio România Actualităţi, că pământul înaintează cu câţiva metri pe zi.

Ionel Nuţă: "În momentul de faţă, se efectuează lucrări de protecţie. Zilnic, în jur de 8-12 camioane încearcă să ţină echilibrul. Nu se poate stopa, se încearcă să se creeze un echilibru între evacuarea unei anumite cantităţi de steril, pentru a se asigura desfăşurarea operaţiunilor de evacuare, respectiv, de protecţie a infrastructurii. Halda de steril înaintează permanent, 4-5 metri pe zi."

Amintim că la Ulmu situaţia este critică de mai mult timp, şi mai multe case au fost evacuate pentru a pune în siguranţă viaţa oamenilor. /Radio Romania Actualitati, http://www.romania-actualitati.ro/la_alunu_in_valcea_halda_de_steril_inainteaza_4_5_metri_pe_zi-103807

Teme de mediu

Tulcea: Demersuri româno-ucrainene pentru protejarea sturionilor

Autoritățile de mediu româno-ucrainene din rezervația transfrontalieră Delta Dunării doresc să-și coreleze demersurile începute în urmă cu mai mulți ani pentru conservarea populației de sturioni.

Guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) România, Mălin Mușetescu, a declarat, pentru AGERPRES, că recent, la Odessa, sub egida WWF, a purtat discuții cu autoritățile ucrainene pe tema protejării efectivelor de sturioni.

"Partea ucraineană dorește să facă un centru de cercetare la Kilia. Noi avem centrul din Isaccea și am venit cu ideea de a pune în comun datele privind sturionii, iar baza acestora să luăm măsurile de protecție cele mai eficiente", a afirmat guvernatorul Mușetescu. El a amintit că Ucraina protejează sturionii încă din anii 1990 și a menționat că piața de pește din regiunea Odessa poate fi un model pentru amenajarea unor standuri și în Tulcea.

"Măsurile de conservare pe care le luăm nu pot să aibă succes fără o monitorizare strictă atât în Marea Neagră, unde probabil avem pierderile cele mai mari, cât și pe Dunăre. Acordul transfrontalier încheiat între autoritățile tulcene și cele din regiunea Odessa este binevenit, pentru că putem fi coerenți", a mai spus guvernatorul Rezervației.

Stația de monitorizare a peștilor migratori din Isaccea, județul Tulcea, a fost amenajată în urmă cu mai mulți ani în vederea monitorizării populațiilor de sturioni care urcă pe Dunăre în perioada de reproducere. De-a lungul timpului, stația s-a degradat, iar Administrația RBDD dorește să atragă fonduri structurale de un milion de euro pentru modernizarea ei.

Supraviețuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăși la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost considerați, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de pești. Dovezile scrise ale acestui fapt datează de pe timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare, savantul român Grigore Antipa, la începutul secolului al XIX-lea, atrăgând atenția asupra acestor specii din punct de vedere științific. De-a lungul timpului, populația speciilor de sturioni s-a redus dramatic, din cauza exploatării excesive și a barajelor ridicate pe Dunăre. România a interzis în anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, capturarea sturionilor în Dunăre și în apele teritoriale ale Mării Negre, iar anul trecut prohibiția totală la sturioni a fost extinsă pentru încă cinci ani.

Potrivit WWF, pescuitul sturionilor este interzis și în celelalte țări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kilograme încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicția este în vigoare și în Ucraina din 1996, iar în Georgia, din 1967. În Rusia există interdicția de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia dorește să extindă interdicția și pentru Marea Caspică.

Din anul 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii și produsele provenite de la aceștia trebuie să fie însoțite de documentele CITES în comerțul internațional și tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în SUA, produsul adus pe piața din Uniunea Europeană trebuie să aibă etichetă CITES.

Cu o suprafață totală de 4.455 de kilometri pătrați, din care 84% se regăsește pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei, Delta Dunării este considerată una dintre cele mai importante zone din lume în ceea ce privește biodiversitatea. Printre distincțiile care-i recunosc valoarea la nivel internațional se află și includerea, în luna decembrie a anului 1999, a acestei rezervații transfrontaliere în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei transfrontaliere. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/06/16/tulcea-demersuri-romano-ucrainene-pentru-protejarea-sturionilor-12-52-56

BOMBA ECOLOGICĂ DE LA GROAPA DE GUNOI GLINA A RĂMAS ÎN SFÂRȘIT FĂRĂ AUTORIZAȚIE DE MEDIU

Este de notorietate faptul că în ultimii 15 ani, comuna Glina și orașul Popești-Leordeni au manifestat o dezvoltare impresionantă, fapt ce atrage după sine și creșterea numărului de localnici și implicit opinia publică începe să capete contur. Acest contur s-a făcut observat prin depunerea sutelor de reclamații și sesizări către Primarie, Garda de Mediu, Minsterul Mediului, Primul-Ministru, Președintele Romaniei, chiar și către Uniunea Europeana, inclusiv plângeri penale îndreptate împotriva administratorilor gropii de gunoi de la Glina, în care au sezizat numerosele nereguli existente la aceasta: distanța mult prea mică fata de locuințe, chiar și sub 200 m, deși prevederile legale impun minim 1000 m, duhoarea persistentă, poluarea apei, primirea de deseuri toxice cu efecte grave asupra îmbolnăvirii populației, neacoperirea cu pamant a spatiului care nu se află în exploatare, acumulările de levigat care degajă mirosul insuportabil și multe altele.

Cetățenii afectați de ani de zile de funcționarea necorespunzătoare a gropii de gunoi de la Glina și care traiesc în condiții inumane sunt disperați și au format asociații cerând daune materiale în justitie, inclusiv pentru imbolnăviri suspecte. Este bine cunoscut faptul că la analizele apei din puțurile săpate în grădinile oamenilor ies de fiecare dată cantități mari de substanțe toxice pentru organism.

Problema gravă a calitatii aerului și a apei, care pun în pericol sănătatea locuitorilor din București și din comunele învecinate, localizarea gropii de deșeuri la o distanță atât de mica fața de locuințele din localitatea Glina, au determinat inclusiv sesizări din partea Comisiei Europene, România fiind în procedură de pre-infringement din această cauză.

Ani la rândul, în ciuda numeroaselor sesizări, autoritățile și-au pasat problema de la una la alta, și-au declinat competența, iar problemele s-au agravat. Deși au tolerat ani de zile groapa de gunoi de la Glina, se pare că, în al doisprezecelea ceas, au înțeles în sfârșit faptul că sănătatea populației primează în fața intereselor meschine ale ECOREC S.A., administratorul gropii de gunoi!

Toate acestea s-au încununat la data de 7 iunie, la Palatul Bragadiru, unde actualul Ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, Ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, alături de alți 13 foști miniștri ai mediului printre care: Sulfina Barbu, Attila Korodi, Nicolae Nemirschi, Lazlo Borbely, Lucia Varga, Petru Lifigiu și Cristiana Pașca Palmer au semnat "Declarația privind protecția mediului în România". Semnatarii documentului au invitat persoanele interesate, entități economice sau nonguvernamentale să contribuie la elaborarea și implementarea strategiilor de protecție a mediului înconjurător, la asigurarea respectării stricte a normelor de mediu, la asumarea obligațiilor și la asigurarea în termen a finanțărilor necesare.

Așa cum a promis doamna ministru Grațiela Gavrilescu în cadrul conferinței, a fost inițiată luarea de măsuri importante privind protecția mediului, una dintre primele măsuri fiind închiderea gropii de gunoi de la Glina prin neprelungirea Autorizației Integrate de Mediu a acesteia, care a expirat la data de 01 iunie 2017.

Această decizie a venit în urma faptului că problemele cauzate de groapa de gunoi, prin încălcarea legislației în repetate rânduri, au atins punctul culminant și nu mai pot fi ignorate. Astfel, autoritățile au decis, în sfârșit, să închidă groapa de gunoi de la Glina.

Trebuie precizat că închiderea gropii de gunoi nu scutește plata taxelor către stat. Această plată a fost fentată până acum, aici fiind depozitate zeci de mii de tone de gunoi. . După cum se știe, începand cu 01.01.2017 a intrat în vigoare OG 31/2013 care prevede plata de către proprietarii sau administratorii depozitelor de deșeuri a unei taxe speciale în valoare de 80 lei pentru fiecare tonă de deșeuri eliminată. Până în momentul de fata ECOREC S.A. a creat un sistem de prejudiciere a bugetului de stat prin plata unor sume foarte mici către fondul de mediu, pentru a crea aparența de legalitate, prejudiciind în mod grav bugetul statului cu peste 2 milioane de euro.

Având în vedere neregulile grave de la groapa de gunoi Glina, precum și fraudarea bugetului statului, funcționarii care trebuiau de mult sa închida groapa de gunoi de la Glina, în cazul în care vor mai avea vreodata curajul să autorizeze această bombă ecologica, care funcționează împotriva oricăror norme naționale și europene, vor duce România la plata unor amenzi usturătoare pentru gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, în conformitate cu normele impuse. /Libertatea, http://m.libertatea.ro/detalii/articol/bomba-ecologica-de-la-groapa-de-gunoi-glina-a-ramas-in-sfarsit-fara-autorizatie-de-mediu-1873055

/Adevarul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/veste-mediu-groapa-gunoi-glina-nu-mai-autorizatie-1_594245125ab6550cb8298400/index.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA