Consiliul uniunii europene
Yüklə 113,06 Kb.
|
CUPRINS1 PARTICIPANȚI Error: Reference source not found PUNCTE DEZBĂTUTE Sistemul european comun de azil (SECA) Error: Reference source not found Raportul anual privind punerea în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului Error: Reference source not found Securitatea aeronautică împotriva amenințărilor teroriste Error: Reference source not found Programul de la Stockholm Error: Reference source not found Înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni Error: Reference source not found Utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței Error: Reference source not found Măsurile de protecție în materie civilă Error: Reference source not found Pachetul privind protecția datelor Error: Reference source not found Protecția intereselor financiare ale UE Error: Reference source not found Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare Error: Reference source not found Regimurile matrimoniale și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate Error: Reference source not found Strategia UE în materie de droguri (2013-2020) Error: Reference source not found Aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului Error: Reference source not found e-justiție Error: Reference source not found Diverse Error: Reference source not found Comitetul mixt Error: Reference source not found SIS II Error: Reference source not found Guvernanța Schengen Error: Reference source not found Obstacole legate de schimbul eficace de informații Error: Reference source not found Protecția datelor Error: Reference source not found Diverse Error: Reference source not found ALTE PUNCTE APROBATE JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
BUGET
OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
PARTICIPANȚI Belgia: Dna Joëlle MILQUET Viceprim-ministru și Ministrul Internelor Dna Annemie TURTELBOOM Ministrul Justiției Dna Maggie DE BLOCK Secretar de Stat pentru Azil, Imigrație și Integrare Socială, Adjunctul Ministrului Justiției Dl Dirk WOUTERS Reprezentant permanent
Dna Diana KOVACEVA Ministrul Justiției Dl Țvetan ȚVETANOV Viceprim-ministru și Ministrul Internelor
Dl Jan KUBICE Ministrul Internelor Dl Pavel BLAŽEK Ministrul Justiției
Dl Morten BØDSKOV Ministrul Justiției Germania: Dna Sabine LEUTHEUSSER-SCHNARRENBERGER Ministrul Federal al Justiției Dl Ole SCHROEDER Secretar Parlamentar de Stat la Ministrul Federal al Internelor
Dl Ken-Marti VAHER Ministrul Internelor Dl Kristen MICHAL Ministrul Justiției
Dl Alan SHATTER Ministrul Justiției și Egalității; Ministrul Apărării Grecia: Dl Konstantinos KARAGOUNIS Adjunctul Ministrului Justiției, Transparenței și Drepturilor Omului Dl Patroklos GEORGIADIS Secretar General pentru Protecția Civilă (Ministerul Protecției Cetățeanului)
Dl Fernando ROMÁN GARCIÁ Secretar de Stat pentru Justiție Dl Ignacio ULLOA RUBIO Secretar de Stat pentru Securitate Dl Alfonso DASTIS QUECEDO Reprezentant Permanent Franța: Dl Philippe ETIENNE Reprezentant Permanent Italia: Dna Paola SEVERINO DI BENEDETTO Ministrul Justiției Dl Ferdinando NELLI FEROCI Reprezentant Permanent
Dna Eleni MAVROU Ministrul Internelor Dl Loukas LOUCA Ministrul Justiției și Ordinii Publice
Dna Ilze PĒTERSONE-GODMANE Secretar de Stat la Ministerul Internelor Dl Mārtiņš LAZDOVSKIS Secretar de Stat, Ministerul Justiției Dl Inguss KALNIŅŠ Adjunctul Secretarului de Stat pentru Strategii la Ministerul Justiției Lituania: Dl Tomas VAITKEVICIUS Ministru Adjunct al Justiției Dl Evaldas GUSTAS Cancelar la Ministerul Internelor
Dl François BILTGEN Ministrul Justiției, Ministrul Funcției Publice și Reformei Administrative, Ministrul Învățământului Superior și Cercetării, Ministrul Comunicațiilor și Mass-mediei, Ministrul Cultelor Dl Christian BRAUN Reprezentant Permanent
Dl Sándor PINTÉR Ministrul Internelor Dl Tibor NAVRACSICS Viceprim-ministru, Ministrul Administrației Publice și Justiției
Dl Chris SAID Ministrul Justiției, Dialogului și Familiei Dna Marlene BONNICI Reprezentant Permanent
Dl Fred TEEVEN Secretar de Stat pentru Securitate și Justiție Austria: Dna Beatrix KARL Ministrul Federal al Justiției Dl Walter GRAHAMMER Reprezentant Permanent
Dl Michal KRÓLIKOWSKI Subsecretar de Stat la Ministerul Justiției Dl Piotr STACHAŃCZYK Secretar de Stat la Ministerul Internelor și Administrației
Dna Paula TEIXEIRA DA CRUZ Ministrul Justiției Dl Juvenal SILVA PENEDA Secretar de Stat Adjunct pe lângă Ministrul Internelor Dl Domingos FEZAS VITAL Reprezentant Permanent România: Dl Ovidiu PUȚURA Secretar de Stat, Ministerul Justiției Dl Marian TUTILESCU Secretar de Stat, Șef al Departamentului Schengen, Ministerul Administrației și Internelor
Dl Senko PLIČANIČ Ministrul Justiției și Administrației Publice Dl Robert MAROLT Secretar de Stat la Ministerul Internelor
Dna Monika JANKOVSKA Secretar de Stat la Ministerul Justiției Dl Ivan KORČOK Reprezentant Permanent
Dna Anna-Maja HENRIKSSON Ministrul Justiției Dna Marjo ANTTOORA Secretar de Stat la Ministerul Internelor
Dna Beatrice ASK Ministrul Justiției Dl Tobias BILLSTRÖM Ministrul Migrației
Dl Chris GRAYLING Lord Cancelar, Ministrul Justiției Dna Theresa MAY Ministrul Internelor Dna Roseanna CUNNINGHAM Ministrul Siguranței Comunitare și Afacerilor Juridice Comisia: Dna Viviane REDING Vicepreședinte Dna Cecilia MALMSTRÖM Membru Guvernul statului aderent a fost reprezentat după cum urmează: Croația: Dl Vladimir DROBNJAK Reprezentant Permanent PUNCTE DEZBĂTUTE Sistemul european comun de azil (SECA) Consiliul a fost informat cu privire la stadiul negocierilor privind diferitele propuneri legislative pendinte referitoare la sistemul european comun de azil (SECA), pe baza documentului Președinției (16853/12). Situația celor patru dosare pendinte poate fi descrisă după cum urmează:
Regulamentul Dublin instituie procedurile pentru stabilirea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională. Noile norme vor introduce un mecanism de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor. Scopul acestui mecanism este de a evalua funcționarea practică a sistemelor naționale de azil, de a acorda asistență statelor membre care au nevoie de aceasta și de a preveni crizele în domeniul azilului. Mecanismul s-ar concentra pe adoptarea unor măsuri de prevenire a apariției unor crize în domeniul azilului, mai curând decât pe tratarea consecințelor unor astfel de crize după ce acestea s-au produs. Complementar mecanismului de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor din cadrul Regulamentului Dublin modificat, Consiliul a adoptat în martie 2012 concluzii (7485/12) privind un cadru comun pentru o solidaritate veritabilă și practică față de statele membre care se confruntă cu presiuni deosebite asupra sistemelor lor de azil, inclusiv datorită fluxurilor migratorii mixte. Concluziile respective sunt menite să constituie un set de instrumente pentru solidaritatea la nivelul UE față de statele membre cele mai afectate de astfel de presiuni și/sau care întâmpină probleme în sistemele lor de azil.
Pentru mai multe informații, a se vedea 14556/12.
Alte patru acorduri și decizii referitoare la SECA au fost deja adoptate.
În ceea ce privește contextul general, Consiliul European a confirmat, în concluziile sale din iunie 2011, că negocierile privind diferitele elemente ale SECA ar trebui să se încheie până în 2012 (EUCO 23/11). Combaterea terorismului Raportul anual privind punerea în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului Coordonatorul UE al luptei împotriva terorismului a prezentat raportul său anual privind punerea în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului. Raportul anual cuprinde o imagine de ansamblu a celor mai recente rezultate legate de cele patru componente ale strategiei (prevenire, protecție, urmărire și pregătire) și enumeră domeniile care necesită măsuri (16471/12 + ADD1 REV1+ ADD2). Strategia UE de combatere a terorismului a fost adoptată în decembrie 2005 și asigură cadrul necesar desfășurării activității UE în acest domeniu (14469/4/05).
Consiliul a adoptat concluzii privind securitatea aeronautică împotriva amenințărilor teroriste (17008/12). Concluziile au fost pregătite de Președinție pe baza concluziilor Conferinței privind securitatea aeronautică împotriva amenințărilor teroriste, desfășurate la Nicosia la 31 octombrie 2012. Programul de la Stockholm Consiliul a discutat evaluarea intermediară a Programului de la Stockholm pe baza unui document elaborat de Președinție. Majoritatea delegațiilor au constatat că s-au realizat progrese substanțiale în cazul mai multor obiective ale Programului de la Stockholm și au solicitat Comisiei să prezinte propunerile rămase până la sfârșitul anului 2014. Președinția va informa în scurt timp Consiliul European cu privire la această dezbatere. Programul de la Stockholm (5731/10) constituie un program de lucru strategic multianual pentru spațiul de libertate, securitate și justiție. Programul stabilește prioritățile de acțiune ale UE pentru perioada 2010-2014. Programul a fost adoptat de Consiliu la 30 noiembrie 2009 și aprobat de Consiliul European din 10-11 decembrie 2009 (EUCO 6/09). Acesta plasează cetățeanul în centrul acțiunii UE și abordează, între altele, chestiunile cetățeniei, justiției și securității, precum și pe cele ale azilului, migrației și dimensiunii externe a justiției și a afacerilor interne. În concluziile sale, Consiliul European a solicitat efectuarea în cursul anului 2012 a unei evaluări la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a programului.
Consiliul a convenit asupra unei abordări generale (17117/12) referitoare la proiectul de directivă privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană, care vizează facilitarea misiunii autorităților statelor membre de a confisca și recupera profiturile realizate de infractori din activitățile de criminalitate organizată și transfrontalieră. Această abordare generală va constitui baza negocierilor cu Parlamentul European în vederea obținerii unui acord referitor la textul final al directivei. Comisia a prezentat propunerea sa în martie 2012 (7641/12). Proiectul de directivă prevede norme minime pentru statele membre în ceea ce privește înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni prin aplicarea confiscării directe, a confiscării valorii echivalente, a confiscării extinse, a confiscării care nu se bazează pe o sentință de condamnare (în cazuri limitate) și a confiscării aplicate terților. Adoptarea acestei propuneri va facilita încrederea reciprocă și cooperarea transfrontalieră eficientă.
Consiliul a convenit asupra unei abordări generale (16820/12) referitoare la propunerea de directivă privind sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței („Directiva privind abuzul de piață”) (16000/11). Această abordare generală va constitui baza negocierilor cu Parlamentul European în vederea obținerii unui acord referitor la textul final al directivei. Proiectul de directivă stabilește norme minime pentru sancțiuni penale aferente celor mai grave infracțiuni de abuz de piață, și anume utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței. Astfel ar fi creată o obligație pentru statele membre de a se asigura că faptele menționate sunt pasibile de sancțiuni penale. Această propunere, prezentată de Comisie în octombrie 2011, face parte dintr-un „pachet” mai larg de măsuri, care include o directivă privind piețele instrumentelor financiare − „MiFID” (15939/11); un regulament privind piețele instrumentelor financiare și instrumentele derivate extrabursiere (OTC) −„MiFIR” (15938/11) și un regulament privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței − „MAR” (16010/11), care instituie un cadru de reglementare comun privind abuzul de piață. Irlanda a decis să participe la adoptarea directivei. Regatul Unit și Danemarca nu vor participa.
Consiliul a ajuns la un acord referitor la abordarea generală privind propunerea de regulament privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție luate în materie civilă la cererea persoanei amenințate (17165/12). Tradițiile juridice naționale în domeniul măsurilor de protecție sunt foarte diverse. În anumite sisteme de drept național, măsurile de protecție sunt reglementate de dreptul civil, în altele de dreptul penal, iar anumite sisteme le reglementează în temeiul dreptului administrativ. Obiectivul acestei propuneri (10613/11) este acela de a institui un cadru juridic care să garanteze că toate măsurile de protecție luate în materie civilă într-un stat membru beneficiază de un mecanism eficient de recunoaștere care să asigure libera lor circulație pe întreg teritoriul UE. Regulamentul propus urmărește să completeze Directiva 2011/99/UE privind ordinul european de protecție („Directiva OEP”), care reglementează ordinele de protecție în materie penală (14517/11). Domeniul combinat de aplicare a celor două instrumente ar trebui să acopere cel mai mare număr posibil de măsuri de protecție pentru victime. Această propunere face parte dintr-un pachet legislativ care urmărește consolidarea protecției victimelor în UE și include, de asemenea, o directivă de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva 2012/29/UE), recent adoptată. Regatul Unit și Irlanda au decis să participe la acest instrument. Danemarca nu va participa. Pachetul privind protecția datelor Consiliul a făcut bilanțul progreselor înregistrate cu privire la pachetul privind protecția datelor în timpul președinției cipriote. Miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare privind propunerea de regulament de stabilire a unui cadru general al UE pentru protecția datelor, pe baza a trei întrebări enunțate într-un raport intermediar pregătit de Președinție (16525/1/12 REV 1). Întrebările respective corespund celor trei teme orizontale stabilite în timpul reuniunii ministeriale informale de la Nicosia, din luna iulie, dezbătute ulterior în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului: actele delegate și actele de punere în aplicare, sarcinile administrative și nevoia de flexibilitate pentru sectorul public. Consiliul a convenit asupra faptului că decizia cu privire la competențele referitoare la actele delegate și de punere în aplicare care trebuie eliminate și la alternativele cu care trebuie înlocuite va fi luată în urma încheierii primei examinări a textului proiectului de regulament. În timpul discuțiilor s-a ajuns la un consens larg privind faptul că ar trebui urmată o abordare bazată într-o măsură mai mare pe riscuri, pentru a reduce sarcina administrativă și, într-un sens mai general, costurile de respectare a legislației suportate de companii. În acest scop, Consiliul a recomandat grupurilor de pregătire competente să continue lucrările cu privire la propunerile concrete de punere în aplicare a unei abordări consolidate bazate pe riscuri în textul propunerii de regulament. În cele din urmă, Consiliul a convenit asupra faptului că decizia cu privire la întrebarea dacă, și în ce mod, regulamentul poate oferi flexibilitate pentru sectorul public în statele membre va fi luată în urma încheierii primei examinări a textului proiectului de regulament. Ținând seama de ritmul rapid al progreselor tehnologice și al globalizării, Comisia Europeană a prezentat în ianuarie 2012 un pachet legislativ menit să actualizeze și să modernizeze principiile consfințite în Directiva privind protecția datelor din 1995 (Directiva 95/46/CE)1, pentru a garanta în viitor drepturile de protecție a datelor. Pachetul include o comunicare referitoare la politici, care stabilește obiectivele Comisiei (5852/12), precum și două propuneri legislative: un regulament privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor) (5853/12) și o directivă privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor și al activităților judiciare conexe (5833/12). Aceste propuneri au drept scop elaborarea unui cadru de protecție a datelor în UE mai solid și mai coerent, dublat de o aplicare riguroasă a normelor în acest domeniu, care va permite economiei digitale să se dezvolte pe tot cuprinsul pieței interne, va facilita deținerea controlului de către persoanele fizice asupra propriilor date și va consolida securitatea juridică și practică pentru operatorii economici și autoritățile publice.
Consiliul a luat act de situația actuală a propunerii de directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal. Obiectivul propunerii (12683/12) este de a descuraja persoanele care comit fraude, de a îmbunătăți urmărirea penală și sancționarea infracțiunilor împotriva bugetului UE și de a facilita recuperarea fondurilor UE utilizate necorespunzător, intensificând prin aceasta protecția banilor contribuabililor UE. Directiva propusă prevede definiții comune pentru un număr de infracțiuni împotriva bugetului UE și termene de prescripție comune în care cazurile trebuie anchetate și urmărite penal, precum și sancțiuni minime, inclusiv detenția pentru cazurile cele mai grave, în vederea sporirii efectului disuasiv. Aceste norme comune ar trebui, conform propunerii Comisiei, să contribuie la asigurarea unor condiții uniforme și la îmbunătățirea anchetelor și a urmăririi penale peste tot în UE. În timpul discuției, mai multe state membre au susținut că, înainte de a continua discutarea propunerii, ar trebui clarificat temeiul juridic al acesteia, majoritatea afirmând că acesta ar trebui să fie articolul 83 alineatul (2), în locul articolului 325 alineatul (4), astfel cum a fost propus de Comisie. Consiliul a mandatat grupurile sale de pregătire să clarifice acest aspect. Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare Consiliul a desfășurat o dezbatere publică privind propunerea de regulament de instituire a ordonanței asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare și a convenit asupra unei serii de orientări pentru continuarea lucrărilor (16350/12). Scopul regulamentului propus (13260/11) îl reprezintă facilitarea recuperării transfrontaliere a debitelor prin crearea unei proceduri europene uniforme care să conducă la emiterea unei ordonanțe asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare („ordonanță asiguratorie”). Această procedură europeană ar fi pusă la dispoziția cetățenilor și a întreprinderilor ca alternativă la procedurile naționale, fără a le înlocui însă. Pe baza acestei noi proceduri europene, un creditor ar putea obține o ordonanță asiguratorie care ar bloca fondurile deținute de un debitor într-un cont bancar dintr-un stat membru, împiedicând prin aceasta risipirea fondurilor respective de către debitor cu scopul de a zădărnici eforturile creditorului de a-și recupera debitul. Orientările convenite pentru continuarea lucrărilor sunt următoarele:
Regimurile matrimoniale și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate Consiliul a desfășurat o dezbatere publică referitoare la două propuneri de regulamente privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia regimurilor matrimoniale, pe de o parte (8160/11), și în materia parteneriatelor înregistrate, pe de altă parte (8163/11). Președinția a constatat un acord politic deosebit de larg cu privire la orientările politice (16878/12) în vederea continuării lucrărilor la nivel de experți. Obiectivul ambelor propuneri îl reprezintă instituirea unui cadru la nivelul UE pentru stabilirea competenței și legii aplicabile în materia regimurilor matrimoniale și în materia parteneriatelor înregistrate, precum și facilitarea recunoașterii și aplicării hotărârilor judecătorești și a instrumentelor autentice între statele membre. Cele două propuneri vor completa instrumentele deja adoptate la nivelul UE cu privire la chestiunile legate de familie, precum Regulamentul Bruxelles IIa în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, Regulamentul privind obligațiile de întreținere și Regulamentul Roma III privind legislația aplicabilă divorțului și separării de drept. După adoptarea celor două noi regulamente, cetățenii UE vor beneficia de un set complet de instrumente juridice care reglementează chestiunile internaționale de drept privat în materie familială. Ambele regulamente fac obiectul unei proceduri legislative speciale bazate pe articolul 81 alineatul (3), întrucât se referă la măsuri de dreptul familiei cu implicații transfrontaliere. Consiliul va hotărî în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Regatul Unit și Irlanda au decis să nu participe la aceste instrumente. Danemarca nu va participa. Strategia UE în materie de droguri (2013-2020) Consiliul a adoptat strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2013-2020 (16693/12), întrucât actuala strategie a UE în materie de droguri (2005-2012) va expira la sfârșitul anului curent (15074/04). Strategia UE în materie de droguri oferă cadrul politic general și prioritățile pentru politica UE în domeniul drogurilor, astfel cum au fost identificate de statele membre și de instituțiile UE. Noua strategie este structurată în jurul a două domenii de politică: reducerea cererii și a ofertei de droguri și trei teme orizontale: (a) coordonarea, (b) cooperarea internațională și (c) cercetarea, informarea, monitorizarea și evaluarea. Cele două planuri de acțiune consecutive ale acesteia, elaborate de președințiile corespunzătoare în 2013 și 2017, vor furniza o listă de acțiuni specifice, cu un calendar, părți responsabile, indicatori și instrumente de evaluare.
Consiliul a luat act de stadiul lucrărilor cu privire la aderarea UE la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (16573/12). Tratatul de la Lisabona conține temeiul juridic pentru aderarea UE la CEDO. Articolul 6 alineatul (2) din TEU prevede că: „UE aderă la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.” În conformitate cu Programul de la Stockholm, acesta este un aspect de „importanță majoră”. Programul îndeamnă, de asemenea, la aderarea „rapidă” la CEDO. În iunie 2010, Consiliul a adoptat un mandat de negociere; între timp, au avut loc mai multe sesiuni de negociere. e-justiție Consiliul a luat act de raportul Grupului de lucru pentru e-legislație (e-justiție) cu privire la progresele înregistrate în acest semestru în domeniul e-justiției europene (16575/12 + COR1). În plus, Consiliul a luat act, de asemenea, de situația actuală a foii de parcurs revizuite adoptate în iunie 2011 (16580/12). Acest document prezintă situația actuală cu privire la diferite domenii de lucru aferente e-justiției și va constitui un instrument util de planificare pentru activitatea viitoare din anul următor. În noiembrie 2008, Consiliul a adoptat planul de acțiune privind e-justiția europeană1. Acest plan de acțiune stabilește un program de lucru multianual în domeniul e-justiției europene și instituie o structură de coordonare a eforturilor de e-justiție la nivelul UE.
În cadrul rubricii „Diverse”, Consiliul a fost informat cu privire la stadiul lucrărilor referitoare la o serie de propuneri legislative, printre care:
Consiliul a luat act de prezentarea Comisiei privind viitorul Europol și CEPOL, iar Președinția a informat Consiliul cu privire la evoluțiile recente din Siria și a făcut trimitere la o scrisoare din partea Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați. Consiliul a luat act de situația actuală privind procedura de adoptare a unei decizii a Consiliului de stabilire a cadrului multianual pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) pentru perioada 2013-2017. Consiliul a convenit să adopte, înainte de sfârșitul anului, concluzii prin care să adreseze FRA o solicitare de continuare a lucrărilor privind programul de lucru actual pentru 2013 în timpul adoptării noului cadru multianual. Ministrul irlandez a informat Consiliul cu privire la prioritățile în domeniul justiției și afacerilor interne pentru viitoarea președinție irlandeză a UE. În domeniul afacerilor interne, președinția irlandeză își va concentra eforturile asupra propunerilor privind abordarea terorismului și a criminalității organizate, care vor contribui la dezvoltarea unei Europe a libertății, securității și justiției pentru toți cetățenii. Președinția va conlucra strâns cu Parlamentul pentru a asigura avansarea propunerilor privind utilizarea registrelor cu numele pasagerilor (PNR) și a măsurilor privind ordinul european de anchetă. Directiva privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni va reprezenta, la rândul ei, o prioritate-cheie. În domeniile imigrației și azilului, lucrările din cursul semestrului se vor axa pe propunerile privind transferul în cadrul aceleiași companii și lucrătorii sezonieri, precum și pe finalizarea sistemului european comun de azil. În domeniul justiției, Președinția va stabili o ordine de priorități pentru acțiunile menite să promoveze activitatea și creșterea economică și să încurajeze în mod deosebit crearea de locuri de muncă în cadrul Uniunii. Consolidarea cadrului juridic necesar pentru susținerea activității comerciale transfrontaliere va reprezenta o prioritate. Propunerile precum legislația comună europeană în materie de vânzare și ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare urmăresc exact acest lucru, iar Președinția va depune eforturi pentru realizarea de progrese cu privire la aceste măsuri. Realizarea unor progrese cu privire la pachetul privind protecția datelor va reprezenta o prioritate-cheie a președinției irlandeze. Prin urmare, președinția irlandeză va consacra timpul și atenția cuvenite în vederea unor negocieri fructuoase cu privire la acest pachet. De asemenea, Irlanda va stabili o ordine de priorități pentru măsurile care susțin drepturile cetățenilor și statul de drept. Irlanda va coopera cu Parlamentul European în cazul directivei privind dreptul a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale și va depune toate eforturile pentru a se ajunge la un acord în cazul propunerii de regulament privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție luate în materie civilă. De asemenea, Președinția va conlucra strâns cu Parlamentul European pentru a asigura avansarea propunerii privind ordinul european de anchetă în materie penală. Comitetul mixt În marja reuniunii Consiliului, Comitetul mixt (UE plus Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) a discutat următoarele subiecte: SIS II Comitetul a analizat ultimele evoluții cu privire la punerea în aplicare a Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), preconizat să devină operațional în primul trimestru al anului 2013. Sistemul de informații Schengen (SIS) este o bază de date utilizată în comun de autoritățile de frontieră și de cele din domeniul migrației, precum și de autoritățile de aplicare a legii din țările participante, și conține informații referitoare la persoane și la bunuri pierdute și furate. SIS face obiectul unor norme specifice stricte de protecție a datelor. Acest lucru reprezintă o măsură compensatorie pentru deschiderea frontierelor interne în cadrul Acordului Schengen, dar este privit în același timp ca un factor vital de securitate în UE. Comisia Europeană dezvoltă în prezent o a doua generație a SIS, cunoscută în mod curent sub numele de SIS II.
Comitetul a discutat cel de al doilea raport semestrial al Comisiei privind funcționarea spațiului Schengen (în perioada 1 mai 2012-31 octombrie 2012) (16423/12). Majoritatea delegațiilor au constatat că spațiul Schengen funcționează bine, deși mai sunt necesare îmbunătățiri, și au subliniat importanța discutării periodice a acestor chestiuni. În iunie 2011, Consiliul European a declarat că trebuie continuată consolidarea orientării politice și a cooperării în spațiul Schengen, sporind încrederea reciprocă între statele membre. La 8 martie 2012, Consiliul a adoptat concluzii (7417/12) privind orientările în scopul consolidării guvernanței politice în ceea ce privește cooperarea Schengen. În cadrul concluziilor, Consiliul a convenit să discute chestiunea la nivel ministerial o dată în cursul fiecărei președinții și a salutat angajamentul Comisiei de a prezenta rapoarte periodice pe tema respectivă. Comisia a transmis în mai 2012 primul său raport semestrial, care acoperă perioada 1 noiembrie 2011-30 aprilie 2012, și a adoptat la 23 noiembrie 2012 cel de al doilea raport, care acoperă perioada 1 mai - 31 octombrie 2012. Ultimul raport indică faptul că nu s-a înregistrat nicio modificare semnificativă a situației în spațiul Schengen și prezintă, în principal, stadiul actual al evoluțiilor legate de frontierele externe, migranți, verificările la frontiere, supravegherea video în zonele de frontiere interne, acordurile privind micul trafic de frontieră, evaluările Schengen și extinderea Sistemului de informații privind vizele (VIS). Obstacole legate de schimbul eficace de informații Comitetul a fost informat de Președinție cu privire la măsurile de punere în aplicare luate pentru a simplifica schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii. Protecția datelor Comitetul a evaluat progresele realizate în cazul propunerii de directivă privind protecția persoanelor fizice în situațiile în care autoritățile prelucrează date cu caracter personal ca parte a tratării unor infracțiuni. Diverse În cadrul rubricii „Diverse”, Consiliul a fost informat cu privire la stadiul lucrărilor referitoare la o serie de propuneri legislative, printre care:
ALTE PUNCTE APROBATE JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE Recunoașterea hotărârilor în materie civilă și comercială Consiliul a adoptat un regulament privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (așa-numitul Regulament Bruxelles I), (PE-CONS 56/12). Scopul regulamentului este de a facilita și de a accelera circulația hotărârilor în materie civilă și comercială în Uniune, în conformitate cu principiul recunoașterii reciproce și cu orientările din Programul de la Stockholm.
Consiliul a ajuns la un acord politic privind o propunere de regulament de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid (Regulamentul Dublin) (16332/12). Obiectivul acestei propuneri de modificare îl reprezintă întărirea eficacității sistemului, prin introducerea unui mecanism de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor și prin asigurarea unei respectări mai adecvate a nevoilor solicitanților. Cooperarea vamală Consiliul a adoptat o strategie pentru cooperarea viitoare în ceea ce privește aplicarea legii în domeniul vamal (16320/12), după cum se solicită în rezoluția 2012/C 5/011 adoptată de Consiliu în decembrie 2011. Strategia invită la o abordare integrată a cooperării eficiente a tuturor autorităților vamale în scopul combaterii criminalității transfrontaliere și transnaționale. Vămile ar trebui să fie autoritatea principală pentru controlul circulației bunurilor în interiorul spațiului de libertate, securitate și justiție, pentru o mai mare protecție a cetățenilor Uniunii și a economiei Uniunii împotriva contrabandei, fraudei și altor amenințări cauzate de criminalitatea organizată de pe teritoriul UE.
Consiliul a fost informat cu privire la punerea în aplicare a unui cadru comun pentru o solidaritate veritabilă și practică față de statele membre care se confruntă cu presiuni deosebite asupra sistemelor lor de azil, inclusiv datorită fluxurilor migratorii mixte (16467/12). În martie 2012, Consiliul a adoptat concluzii (7485/12) care cuprindeau o serie de măsuri coordonate menite să întărească solidaritatea UE față de statele membre care se confruntă cu probleme legate de sistemele lor de azil și a subliniat totodată nevoia de cooperare dintre statele membre, instituții și agenții în cadrul acordării de asistență. În cel de al treilea raport anual privind imigrația și azilul (2011) (10950/12), Comisia a furnizat deja o prezentare generală a activităților efectuate la nivelul UE și la nivel național în sprijinul acelor state membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate în domeniul azilului. Gestionarea sistemelor informatice la scară largă Consiliul a adoptat o decizie prin care autorizează Irlanda să participe la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen referitoare la instituirea Agenției europene pentru gestionarea operațională a unor sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (14987/12), cum ar fi Sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II) și Sistemul de informații privind vizele (VIS). Agenția a fost înființată în octombrie 2011 prin Regulamentul nr. 1077/2011 1 și își are sediul la Tallinn, Estonia.
Consiliul a luat act de al doilea și ultimul raport (13661/3/12) privind punerea în aplicare a documentului orientat către acțiune privind consolidarea dimensiunii externe a UE în ceea ce privește combaterea traficului de persoane (6865/10). Raportul prezintă acțiunile ulterioare desfășurate pe baza recomandărilor din primul raport și oferă informații actualizate privind acțiunea externă a statelor membre împotriva traficului de persoane, precum acordurile în vigoare dintre UE și țări terțe, regiuni și organizații de nivel internațional. De asemenea, raportul include o prezentare generală a activităților și acțiunilor externe derulate recent în acest domeniu de agențiile Comisiei și ale UE (Europol, Eurojust, Frontex, Agenția pentru Drepturi Fundamentale și CEPOL) și propune acțiuni viitoare.
BUGET Bugetul UE pentru exercițiul financiar 2013 și proiectul de buget rectificativ nr. 6 pentru exercițiul financiar 2012 - aprobarea acordului Consiliul a aprobat acordul cu Parlamentul European privind bugetul UE pentru exercițiul financiar 2013 și proiectul de buget rectificativ nr. 6 pentru exercițiul financiar 2012 (17146/1/12 REV 1 + ADD 1 + ADD 2 + ADD 3 + ADD 4 + ADD 5 + ADD 6 + ADD 7 + 17145/1/12 REV 1). Consiliul a confirmat astfel acordul obținut între președinția cipriotă și reprezentanții Parlamentului European și ai Comisiei în cadrul unui trilog din 28 noiembrie 2012. În cazul în care Parlamentul European aprobă1 pachetul, bugetul UE pentru exercițiul financiar 2013 și proiectul de buget rectificativ nr. 6 pentru exercițiul financiar 2012 vor fi considerate adoptate. Pentru detalii, a se vedea 17397/12.
Consiliul a adoptat șapte decizii de mobilizare a unei sume totale de 24,3 milioane EUR din cadrul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), oferind sprijin lucrătorilor disponibilizați din Suedia, Finlanda, Austria, România, Italia, Danemarca și Spania. Sumele alocate sunt următoarele:
1Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995) 1JO C 75, 31.3.2009 1JO C 5, 7. 1. 2012. 1JO L 286, 1.11.2011 1Se preconizează că Parlamentul European va vota cu privire la compromis la 13 decembrie. 17315/12 RO Yüklə 113,06 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
