Cod-f-pc-4 revista presei 18-19 iunie 2014 cuprins

Eterna problemă, / Lacul de la Câmpu lui Neag

Chiar dacă este situat într-un mirific cadru natural, lacul de la Câmpu lui Neag, cu o suprafaţă de 4 hectare, dezvoltarea acestei zone din punct de vedere turistic se află, din motive juridice, în impas. Adică, din cauza unor terenuri din jurul lacului care se află în litigiu, parte din ele neîntabulate, motorul turismului local, în loc să duduie, este rece ca apa lacului. Pentru înţelegerea mai bine a stării de fapt ne-am adresat autorităţilor locale.  „Unele terenuri sunt intabulate, altele nu. Avem specialişti în primărie care lucrează la acest aspect, dar până situaţia terenurilor nu va fi clară, nu putem face nimic. Nu ştiu cât va mai dura, poate până la finele anului, poate până la finele anului viitor, dar până la urmă situaţia trebuie să se rezolve. Apoi, în funcţie de asta vom vedea şi ce pretenţii au cei care sunt deţinători de terenuri. După care vom discuta şi în consiliul local ce putem face. Inclusiv partea de promovare, pentru că e nevoie de o prezentare mai amplă a zonei. Şi, dacă se va ajunge la o concluzie, vor apărea desigur şi  investitorii. Calea e lungă şi de durată, însă n-avem ce face. Tot ce este împrejmuit este al primăriei, de ecologizarea lacului noi ne ocupăm, dar  şi anumite fundaţii sau asociaţii. Lacul e populat cu peşte, vă pot spune că s-au prins păstrăvi de 3-4 kilograme, dar şi crapi sau caraşi. Eu văd în viitor la acest lac o bază de agrement, cu căsuţe de vacanţă, pontoane, bărci de agrement, loc de înotat şi plajă de nisip, iar în partea dinspre carieră un loc amenajat pentru pescuit sportiv. S-ar putea face şi o legătură pe cablu cu alte zone din Câmp, mă gândesc cu zona cabanei vechi, sau cu zona Retezat, care să vină în sprijinul turismului de vară, totul pus la punct printr-un proiect european. Dar să vedem, astea sunt numai vise, până ce nu rezolvăm problema juridică nu putem face nimic”, ne-a declarat Corneliu Braia, viceprimarul Uricaniului.

Primarul Dănuţ Buhăescu este mai pragmatic şi vede dintr-un alt unghi viitorul zonei lacului din Câmpu lui Neag: „Prima măsură şi condiţia de bază este rezolvarea intabulării terenurilor. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Apoi, a doua etapă, esenţială după păre­rea mea, ar fi discuţiile despre ceea ce se poate întâmpla acolo. Ne strângem toţi, noi, cei din primărie, proprietarii de terenuri, cetăţenii din oraş, şi luăm o decizie, în funcţie de argumente. Trebuie făcut împreună cu cetăţenii din zonă un Plan Urbanistic Zonal. În funcţie de asta vom şti ce să facem. Că o fi vorba de o bază de agrement, de o bază de pescuit sau altceva, vom vedea atunci. Însă, întâi să se rezolve cu terenurile, altfel toate sunt doar vorbe şi mie nu-mi place să vorbesc pe ce nu sunt sigur. Într-un fel sau altul, lacul acesta trebuie exploatat, asta e clar. E păcat să-l ai şi să nu-l foloseşti”. Să sperăm că nu vor trece iar ani şi ani fără să se întâmple nimic.(Ziarul Văii Jiului – Turism - Corneliu BRAN- 19 iunie 2014)

http://www.zvj.ro/articole-26169-Eterna+problem+++++Lacul+de+la+Campu+lui+Neag.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Lucrările la digul de la Gâdinţi au fost întrerupte

SC Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi a întrerupt lucrările la digul de protecţie de la Gâdinţi, pentru a le finaliza pe cele de la microhidrocentrala de pe râul Moldova.

Lucrările la digul de apărare de la Gâdinţi, proiect realizat de Administraţia Bazinală de Apă Siret din Bacău, cu fonduri de la Ministerul Mediului, sunt stopate de trei săptămâni. Autorităţile locale de la Gâdinţi spun că “forţele” umane şi logistice implicate în lucrările de la digul de protecţie s-au mutat la microhidrocentrala de pe râul Moldova, pentru a definitiva investiţia. “Din cauza timpului nefavorabil, nu am putut lucra la dig. Ca urmare, am mutat utilajele la microhidrocentrală pentru realizarea apărării de mal şi a altor lucrări care s-au impus. Cât priveşte digul de la Gâdinţi, lucrările restante la tronsonul al doilea vor fi finalizate în această lună”, a explicat Aurel Bârzu, director general adjunct al SC Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi.

Lucrările la tronsonul al doilea au început la mijlocul lunii aprilie. Pentru această porţiune de dig, în lungime de 900 de metri, a fost alocată de la Guvern suma de 400.000 de lei. Din cei 900 de metri a fost realizat un tronson în lungime de 500 de metri. “Dacă nu exista această întrerupere, lucrările de execuţie ar fi fost finalizate până acum, pentru că avem alocate fondurile pentru cel de-al doilea tronson”, a precizat Vasile Băbuţă, primarul comunei Gâdinţi.

Pentru efectuarea ultimei porţiuni de dig, pe o distanţă de 1.100 de metri, din cadrul proiectului “Amenajarea albiei râurilor Siret şi Moldova la Roman”, sunt necesare alte fonduri.

Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură pare să fi liniştit apele Moldovei şi Siretului. “Din discuţiile purtate cu doamna ministru Pană reiese că, în luna iulie, s-ar putea să se aloce fonduri pentru finanţarea ultimei porţiuni din digul de protecţie”, a precizat deputatul Ioan Munteanu.

Lucrările la digul de la Gâdinţi au fost întrerupte în mai multe rânduri, din lipsă de fonduri, iar acum din cauza timpului nefavorabil. Costul lucrărilor pentru întreaga investiţie se ridică la 7.200.000 lei.

/Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/65129/lucrarile-la-digul-de-la-gadinti-au-fost-intrerupte/

Teme similare

Capriciile naturii costă scump: 61 de milioane de lei, pagube în aprilie – mai

Ploile abundente înregistrate în lunile aprilie şi mai au făcut pagube materiale importante. Căderile masive de precipitaţii şi alunecările de teren au afectat 37 de localităţi din Vrancea în care locuiesc peste 111 mii de persoane, iar valoarea totală a pagubelor este estimată la 61,2 milioane de lei, conform, situaţiilor deţinute de Prefectura Vrancea. Intemperiile au distrus sau avariat 18 case, 11 familii fiind nevoite să se mute în module de locuit puse la dispoziţie de Guvern. Zilele trecute, guvernul a mai trimis în Vrancea module în care vor locui trei familii din localităţile Poiana Cristei, Gologanu şi Răstoaca. 

Căderile masive de precipitaţii şi alunecările de teren au afectat 37 de localităţi din Vrancea în care locuiesc peste 111 mii de persoane. Conform raportărilor făcute de primării către Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea, precipitaţiile căzute în perioada aprilie-mai au provocat pagube totale estimate la 61,2 milioane de lei. Cele mai mari pagube se înregistrează în infrastructură, unde valoarea este de 60,4 milioane de lei. Fenomenele meteorologice mai sus amintite au afectat 1 kilometru de drumuri naţionale, valoarea pagubelor fiind de 4, 9 milioane de lei. 

 Cele mai afectate sunt drumurile naţionale DN 2N Dumbrăveni - Jitia şi DN 2R Jitia-Vintileasca. Pe cele două drumuri au fost depistate mai multe puncte critice care îi pun în pericol pe cei care călătoresc pe aceste două drumuri. Cele mai grave situaţii se înregistrează în punctele „Luncile“ de pe raza comunei Chiojdeni şi „Jitia de Jos“ din comuna Jitia, unde doi versanţi au luat-o la vale ca urmare a alunecărilor de teren. În cele două puncte circulaţia se face cu mare greutate şi este interzisă maşinilor cu o masă mai mare de 3,5 tone, iar când plouă, traversarea zonei devine imposibilă. La faţa locului s-a deplasat o comisie condusă de directorul regional al DRDP Iaşi, Ovidiu Laicu pentru a vedea care sunt soluţiile tehnice pentru a fi realizată reabilitarea drumului. 

Pagubele provocate pe drumurile judeţene depăşesc 12 milioane de lei

 Pe drumurile judeţene din Vrancea precipitaţiile abundente au creat pagube de peste 12 milioane de lei, fiind afectaţi aproximativ 36 de kilometri. Printre cele mai afectate drumuri judeţene se numără drumul judeţean DJ 204P – spre Gura Caliţei, care a fost distrus în mai multe locuri de alunecările de teren. Pentru a rezolva situaţia drumului judeţean mai sus menţionat, Consiliul Judeţean Vrancea a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) documentaţia pentru includerea drumului judeţean DJ 204 P în programul anual de intervenţii în primă urgenţă. Lucrările constau în consolidarea drumului în patru puncte unde a fost afectat de alunecările de teren, refacerea terasamentului prin aşternerea unui strat de balast, realizarea de lucrări de preluare a apelor pluviale, realizarea de şanţuri, poduri şi podeţe. De asemenea, vor fi executate lucrări de preluare a apelor scurse de pe versanţi prin canale colectoare de nivel şi vor fi realizate subtraversări la drumul judeţean pe unde apele pluviale vor ajunge în albia râului aflată în vecinătatea drumului. Lucrările vor fi realizate şi finanţate prin Compania Naţională de Investiţii.

159 km drumuri comunale şi străzi, afectate de inundaţii şi alunecări de teren

 Ploile înregistrate în perioada aprilie-mai 2014 au mai creat pagube pe 36 de kilometri de drumuri comunale şi 123 de kilometri de străzi, pagubele fiind în valoare totală de peste 26 milioane de lei. Totodată, intemperiile au creat pagube unor poduri şi podeţe situate pe drumuri judeţene şi comunale, valoarea totală a pagubelor fiind aproximativ 13,8 milioane de lei. Pentru lucrările de apărări de maluri autorităţile locale din Vrancea au nevoie de aproximativ 2 milioane de lei, aceasta fiind valoarea pagubelor înregistrate în urma precipitaţiilor înregistrate în lunile aprilie şi mai.

18 case distruse de alunecări de teren şi inundaţii

 Ploile abundente au mai avariat sau distrus 18 case şi două anexe gospodăreşti, valoarea estimată a pagubelor fiind de aproximativ 400 de mii de lei. Cele mai multe case distruse de intemperii se află în localitatea Gura Caliţei. Este vorba de 15 locuinţe afectate de alunecările de teren. Primarul comunei Gura Caliţei, Nicolae Ţandără spune că aceste familii ar trebui mutate urgent în alte zone ferite de alunecările de teren.„Ploile au accentuat şi mai mult alunecările de teren care deja au distrus deja 15 case. Zece case afectate de alunecările de teren se află în satul Cocoşari. O altă casă afectată se află la Plopu. Mai există la Lacu Baban o locuinţă pusă în pericol de alunecările de teren care au ajuns chiar la peretele casei. De asemenea, mai există trei case afectate de alunecări de teren în cătunul Râmna, la limită cu comuna Poiana Cristei. Toţi aceşti oameni trebuie strămutaţi în alte zone“, a spus primarul Nicolae Ţandără.

30 de familii locuiesc în module

 În acest moment, la nivelul judeţului Vrancea sunt ocupate 30 de module de locuit de familii ale căror case au fost distruse de inundaţii şi alunecări de teren ce au avut loc în perioada 2005-2014. Aceste module au fost acordate după cum urmează: Adjud-1, Mărăşeşti-5, Odobeşti-3, Dumbrăveni-1, Răstoaca-2, Goleşti-1, Reghiu-1, Jariştea-2, Cîrligele-1, Gura Caliţei-1, Chiojdeni-8, Poiana Cristei-1. De reţinut că 11 dintre aceste module au fost acordate prin hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea emise în 2014, ca urmare a precipitaţiilor abundente ce au avut loc în perioada aprilie-mai. 

Module pentru familii din Poiana Cristei, Gologanu şi Răstoaca

Guvernul a trimis trei module de locuit în judeţul Vrancea. În aceste module vor locui trei familii din localităţile Poiana Cristei, Gologanu şi Răstoaca, ale căror case au fost distruse de alunecări de teren şi inundaţii. Cele trei module au fost transferate de la Neamţ în Vrancea. „Cele trei module au fost primite de Comisia Judeţeană pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea în urmare a intervenţiilor făcute de preşedintele Marian Oprişan, la ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. În urma precipitaţiilor abundente din acest an mai multe locuinţe au fost afectate de inundaţii şi alunecări de teren. În acest context şi pentru a ajuta aceste familii au fost primite aceste module de locuit“, a spus subprefectul de Vrancea, Cristi Misăilă. /Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/capriciile-naturii-costa-scump-61-de-milioane-de-lei-pagube-in-aprilie-mai_2_164005.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA