Voiculescu camelia
Yüklə 121,18 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- CULI Ţ Ă TARÂŢĂ
|
VOICULESCU CAMELIA (37 ani) si CORINA (35 ani) Averea estimată: 1000-1100 mil. euro Reşedinţa: Bucureşti Domenii: media, imobiliar, energie, producţie Camelia şi Corina Voiculescu sunt cele mai bogate femei din România, cu o avere estimată la 1,1 miliarde euro, acestea având afaceri şi în domeniul comerţului, agricultură sau imobiliare. În anul 2006, fiicele politicianului Dan Voiculescu, au preluat de la tatăl lor trustul media Intact care, în prezent, este una dintre cele mai profitabile afaceri ale familiei, de care se ocupă Camelia în special. O altă afacere a familiei Voiculescu este şi cel reprezentat de grupul industrial Grivco, estimat la 400 mil. euro. Valoarea estimată a tuturor bunurilor imobiliare care ţin de businessurile grupului familiei Voiculescu se ridică la aproximativ 130 de milioane de euro. Ponderea cea mai mare o reprezintă terenurile, care însumează o suprafaţă de 180.000 de metri pătraţi şi sunt localizate în Bucureşti, Ploieşti, Argeş şi Predeal. Suprafaţa totală a clădirilor de birouri deţinute de familia Voiculeascu însumează aproximativ 9.000 de metri pătraţi. Trustul de presă Intact, fondat de Dan Voiculescu, cuprinde televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Tv şi GSP Tv, radiourile Romantic şi ZU, ziarele Jurnalul Naţional, Gazeta Sporturilor, Financiarul, Săptămâna Financiară, dar şi mai multe reviste. Conform Top 300 realizat de Capital, dezvoltarea activităţii posturilor de televiziune şi lansarea GSP TV şi a postului de radio ZU, precum şi consolidarea presei scrise s-au numărat printre principalele direcţii ce au marcat afacerile grupului în ultimii ani. Anul acesta grupul Intact intenţionează să deschidă două noi televiziuni și se pregătește de lansarea unei platforme DTH, proiect care îi va permite să devină provider și pentru alte programe TV în afară de cele proprii. Businessurile deţinute de familia Voiculescu au fost afectate de criză, în ultimii doi ani, dar comparativ cu celelalte trusturi media au reuşit să se menţină la suprafaţă. Primă măsură de contracarare a crizei a constat, spun oficialii trustului media, în convingerea clienţilor de calitatea produselor. În acelaşi timp au fost luate însă şi alte măsuri de reducere a costurilor, printre care renegocierea preţurilor cu toţi furnizorii sau diminuarea unor servicii sau produse, instrumente folosite în perioadă de recesiune de majoritatea companiilor. S-a apelat astfel şi la reorganizarea şi restructurarea unor companii, în urma cărora s-au redus cheltuielile salariale. „Avantajul nostru este că investițiile necesare dezvoltării afacerilor au fost făcute din surse proprii. În momentul declanșării crizei nu aveam împrumuturi la bănci, pentru că am preferat să reinvestim profitul în creșterea grupului“, spune Camelia Voiculescu. Familia Voiculescu a avut un deosebit aport şi în plan social prin intermediul ongurilor şi fundaţiilor înfiinţate. De exemplu prin Fundaţia Dan Voiculescu (Fundaţia Crescent) pentru dezvoltarea României au fost promovate valorile umane şi profesionale, în domeniul tehnic, ştiinţific, social, economic, educaţional, cultural şi artistic. Începând din 2007, convinşi de necesitatea de a înveşti în educaţia şi pregătirea tinerelor generaţii, s-a decis că prioritatea acţiunilor fundaţiei să fie indreaptata către susţinerea excelenţei. Astfel, s-au demarat o serie de proiecte destinate identificării, susţinerii şi promovării copiilor şi tinerilor talentaţi. Dintre programele fundaţiei ar putea fi enumerate următoarele: - programe cultural: Gradina Valorilor Romaneşti (în Parcul Copilului din sectorul 4 în parteneriat cu primăria acestui sector s-a transformat un loc anost într-un spaţiu care reflectă valorile romaneşti prin cele 76 de busturi ale unor personalităţi remarcabile.), Gala Teatrului Tânăr şi Târgul Tradiţiilor; - programe educaţionale: Inventika, Vacanţă pentru Campioni, Caravana Talentul şi Târgul Educaţiei; - programe pentru atragerea de fonduri europene: informare gratuită despre posiblitatile de accesare a fondurilor europene, proiectul “Promovarea meşteşugurilor tradiţionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenţă la ocuparea în activităţi non-agricole în mediul rural”; - programe sociale, caritabile: Campania “Dăruieşte şi vei dobândi”, Campania “O jucărie pentru un zâmbet”; - programe umanitare: Cantina Socială, Consiliul Seniorilor şi Daruri pentru copiiii nevoiaşi. Organizat sub deviza “Din grijă şi respect pentru seniori”, Consiliul Seniorilor a fost lansat de Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României încă de la finele lui 2007, în scopul organizării unor activităţi de recreere, informare şi sprijinire a pensionarilor din România. Pentru a fi cât mai aproape de oamenii din comunitate s-a deschis împreună cu Biserica Sfântul Ioan prima cantină socială din sectorul 4. Aici, în fiecare zi de luni până vineri, 250 de persoane cu situaţie materială precare vor lua masa de prânz pregătită de personalul bisericii. Cantina vine în sprijinul familiilor defavorizate care pot beneficia astfel de o masă caldă pe zi. Programe pentru tineri: concursul “Bucuria de a fi propriul stăpân” unde poţi primi finanţarea de care ai nevoie; Concurs de dezbateri pentru tineri – Conceput sub forma unui concurs, proiectul “Dezbate, România!” încurajează cultura dezbaterii şi oratoriei în rândul tinerei generaţii. Programe pentru ONG: “Mai aproape de tine”, un program de acreditare şi parteneriat cu Fundaţia Dan Voiculescu pentru a implementa la nivel local programele şi proiectele derulate de Fundaţie; Concurs de proiecte pentru ONG-uri. În ceea ce priveşte auto-reflexivitatea individuală, de remarcat ar fi comunicatul Cameliei Voiculescu în momentul preluării trustului Intact: “În deplin acord cu sora mea, Corina, am decis să preiau controlul tuturor acţiunilor avute de tatăl meu la diverse societăţi comerciale şi cedate noua conform anunţului din data de 31 mai a.c. Practic, îmi voi asuma astfel rolul patronal deţinut de-a lungul timpului de presedintele-fondator, Dan Voiculescu. Îl voi înlocui, de asemenea, sper, cu succes, în topul celor mai bogaţi romani. Primesc de la familia mea o mare responsabilitate care reprezintă pentru mine, în primul rând, o mare provocare. Am însă convingerea că voi reuşi să dezvolt idei noi şi proiecte tot mai ambiţioase care să consolideze atât trustul de presă, cât şi majoritatea celorlalte afaceri ale tatălui meu în vârful ierarhiei de business din România. Sunt cu atât mai sigură de reuşită cu cât pornesc pe noul drum având de partea mea nu doar experienţa de câţiva ani, tinereţea şi puterea de munca ci, mai ales, o echipă de mii de profesionişti care au construit, în timp, pe baza competentei şi respectului pentru munca bine făcută, brand-uri care au făcut istorie şi se impun zi de zi. Tuturor acestor profesionişti le garantez că, atât timp cât vor dori şi se vor lupta să fie primii, vor avea tot sprijinul meu şi al echipei de management. Atât pentru angajaţi, cât şi pentru competitorii externi, voi aplica acelaşi principiu în care cred cu putere: temelia dezvoltării oricărei afaceri sănătoase sau companii de succes este concurenţa. De aceea, îi asigur pe toţi că, în lupta cu noi, nu le va fi uşor. Le promit însă o concurentă aprigă, dar mereu elegantă, loială şi corectă. Închei prin a mulţumi tuturor celor dragi pentru încrederea acordată. Cu sprijinul colegilor, sunt convinsă că voi putea împlini toate aşteptările.Viitorul o va dovedi!”. Arătând că problemele Europei afectează şi ţara noastră, Camelia Voiculescu spune: “Implicarea statului în economie, în special în sistemul bancar, este însă o necesitate în perioada de criză prin care trecem.Intervenția statului în salvarea băncilor este indispensabilă, în contextul în care statul este acela care protejează, prin BNR, sistemul bancar. Dacă statul, prin organismul BNR, nu își onorează această obligație morală, păgubiții vor fi în final cetățenii“, arată aceasta, adăugând că „este important ca banii împrumutați băncilor private pentru salvarea lor să fie convertiți în acțiuni la aceleași bănci, astfel încât să se poată recupera suma în cauză.“ În România nu a fost până acum cazul ca statul să intervină pentru a salva vreo bancă. Dar „încordarea economică existentă în fiecare dintre aceste țări are un ecou pe plan local. Spre exemplu, regimul de austeritate din Grecia afectează și operațiunile băncilor elene din România“, spune Camelia Voiculescu, care mai arată că probleme vin și din Spania sau Italia, de unde muncitorii români trimit mai puțini bani, iar în cazul Italiei, situația este mai complexă deoarece statul peninsular este un partener comercial important al României. Media rămâne o componentă importantă a afacerilor familiei Voiculescu în ciuda dificultăților majore prin care trece industria de profil. „Media este o industrie flexibilă, performantă, iar conținutul creat are relevanță pe orice platformă. Criza va limpezi apele și va scoate la suprafață eforturile jurnalistice veritabile“, spune Camelia Voiculescu. Deşi sunt mulţi care nu văd cu ochi buni activităţile ei economice, exemplul familiei Voiculescu este unul de succes, atât în plan economic cât şi în cel social, şi demn de apreciat. Familia Voiculescu se remarca prin spiritul anteprenorial foarte ridicat, dar mai mult decât orice prin gradul de responsabilitate socială aproape de neegalat în România ultimilor 20 de ani, prin programele Fundaţiei „Dan Voiculescu”, promovând valorile umane şi profesionale, în domeniul tehnic, ştiinţific, social, economic, educaţional, cultural şi artistic. Pentru susţinerea excelentei familia Voiculescu a demarat prin intermediul fundaţiei o serie de proiecte destinate identificării, susţinerii şi promovării copiilor şi tinerilor talentaţi. Permanent, copiii şi tinerii interesaţi să-şi dezvolte şi să-şi îmbunătăţească mai mult decât performanţele şcolare beneficiza de programe de dezvoltare personală, aptitudinala şi emoţională, programe menite să ajute la o dezvoltare armonioasă şi completă a talentului lor.
CULIŢĂ TARÂŢĂ (59 ani) Averea estimată: 120 mil euro Reşedinţa: Neamţ Domenii: Agricultură, prelucrarea lemnului, turism Absolvent al Institutului Agronomic “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, Facultatea de Horticultura, Culita Tarata este proprietarul companiei TCE 3 Brazi. Afacerea sa a fost gândită încă de la început ca business de familie, un pachet minoritar din grup, de 10%, fiind deţinut de soţia sa Elvira Târâtă. Însuşi numele companiei, TCE 3 Brazi, a fost creat din iniţialele celor doi şi cu referire directă la cei trei copii ai familiei Târâtă. Culita Tarata a început afacerile în agricultură cu câteva hectare de teren agricol şi 100 de oi. La doi ani după prima recoltă, pentru a creşte valoarea businessului a pus pe picioare ferma de animale, sectorul de abatorizare şi de prelucrare a laptelui şi cărnii. În prezent, lucrează circa 65.000 de hectare de teren agricol în Insulă Mare a Brailei şi în judeţul Neamţ, are 2.500 de bovine, 10.000 de oi şi 20.000 de porci. Anul acesta Tarata a deschis un abator de bovine şi ovine în judeţul Neamţ care are capacitatea de sacrificare de 400 de capete pe zi. Investiţia realizată 100% din surse proprii a fost de 7,5 milioane de euro. Alături de abator Tărâţă a mai construit şi o fabrică de nutreţuri combinate care a costat 4,5 milioane de euro. Are deasemeni în construcţie şi mai multe silozuri după construcţia cărora se va putea lăuda că are un grup total integrat ce deţine de la culturi de plante până la produse procesate de origine animală. Pe lângă afacerile din agricultură Tarata şi-a extins activităţile şi în sectorul prelucrării lemnului şi turism. În anul 2009 omul de afaceri din Neamţ a inaugurat un hotel de patru stele în staţiunea Durau (Jud. Neamţ), în urma unei investiţii de patru milioane de euro. Hotelul are 50 de camere, săli de conferinţe, un restaurant, spa şi club de noapte. În anul 2010 Culita Tarata şi-a predate afacerile fiilor săi. Cel mai mare, George, se ocupa de domeniul lemnului şi răspunde de TC Compil. Mijlociul, Culita, are în administrare afacerile din staţiunea Durau, iar mezinului, Mihai, i-a revenit sectorul agricol, acesta fiind licenţiat în agronomie. Deşi este un om de afaceri controversat (conform mediatizării sale în presă locală şi naţională), Culita Tarata, conform declaraţiilor sale, pare a fi o persoană pentru care valorile tradiţionale romaneşti contează. Acesta a înfiinţat Societatea Agricultorilor şi silvicultorilor din România, care îşi propune să întreprindă activităţi pe tot spectrul rural, nu numai pe cel agricol, ci şi pe cele social, economic. Cu privire la aceasta, omul de afaceri a declarat: “Va fi o activitate care să mobilizeze toţi factorii decizionali din satul romanesc: scoala, biserică şi administraţie”. Tot el declară: “Mediul rural românesc, atras cu seriozitate într-o mişcare de asemenea de anvergură, nu poate decât să creeze un mediu propice. Populaţia din mediul rural este îmbătrânită, condiţii de reîntoarcere a tinerilor din străinătate nu sunt, şcoala nu mai merge, ne confruntăm din nou cu analfabetism, în condiţiile în care ştim că, de-a lungul istoriei noastre, marile valori intelectuale au plecat din mediul rural”. Surse:
ALIN ALEXANDRU POPA ( 40 ani) Avere estimată: 125 mil. euro Reşedinţa: Hunedoara Domenii: Transport mărfuri Absolvent al Liceului Economic din Petroşani, Alin Popa şi-a început cariera de comerciant ca ospătar în Brad. Dovedind fler şi spirit de afacerist acesta a reuşit imediat după 1989 să pună pe picioare o firmă bazându-se pe camioane de mâna a doua aduse din Germania. În scurt timp a reuşit să dezvolte atât de bine afacerea încât a investit în maşini noi şi a creat o firmă Edy Group, botezată după numele fiului său. Este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de transporturi rutiere din România. Acesta a intrat în afaceri la începutul anilor 1990 având doar câteva camioane cumpărate la mâna a doua, cu care efectua transport intern pentru o companie de băuturi răcoritoare. Un moment important în istoria grupului este anul 2005, care a reprezentat un adevărat „boom“ pentru afacerile Edy, afirmă Popă. Practic, a fost dublată flota companiei până la 530 de camioane. În următorul an au fost înfiinţate noi companii: Edy Logistics, Edy Distribution şi Edy Înveşt. A urmat apoi deschiderea a două centre logistice şi două service-uri pentru camioane. Astăzi, Edy Group deţine peste 1.200 de TIR-uri, cu care se efectuează transport intern şi internaţional, pentru diferite companii. Pe lista clienţilor se număra companii renumite precum Coca-Cola, Volvo, Draxlmaier sau Ursus. Alin Popa se află în plină ascensiune, reuşind să se ridice de pe locul 391, pe care îl ocupa în 2009, pe poziţia 55 în anul 2010. Alin Alexandru Popa spune că, în general, îşi planifica afacerile pe termen lung. "Dacă fac o afacere, o planific în perspectiva pe cel puţin cinci ani". Alin Popa este un om de afaceri care a reuşit să-şi clădească averea pe curajul de a înveşti imediat după revoluţia din 1989 într-un domeniu care s-a dovedit a fi de perspectivă (transporturi), şi pas cu pas a ajuns de la o afacere cu câteva camioane la peste 1200 în prezent, reuşind să se menţină în top chiar şi în această perioadă de criză economică. Surse:
GHEORGHE IACIU (50 ani) Avere estimată: 60 mil. euro Reşedinţa: Ilfov Domenii: Imobiliare, producţie de spirtoase
Doraly Expo Market a fost înfiinţată în anul 1994 şi activează în Afumaţi, judeţul Ilfov. Afacerea a pornit de la ideea omului de afaceri, Gheorghe Iaciu, care a construit spaţii cu destinaţie comercială de 4 000 mp. Între timp, afacerea s-a dezvoltat în mod spectaculos, fiind evaluată în anul 2007 la suma de 89 milioane de euro. Provocarea de a realiza un complex comercial cu notorietate nu s-a oprit aici. Din dorinţa de a obţine lichiditate, Iaciu şi-a propus încă din anul 2006 să atragă un partener în participaţii egale. Astfel, negocierile derulate aproximativ 11 luni s-au concretizat în colaborarea cu grupul financiar britanic HSBC (Hongkong and Shanghai Banking Corporation), un moment evolutiv important în structura acţionariatului. Din momentul fuziunii, compania a finalizat mai multe proiecte stabilite pe terenul de 23.70 ha din Afumaţi: construirea unei clădiri pentru produse congelate/refrigerate cu o capacitate de circa 1 500 mp, spaţii de depozitare de 1 300 mp si unpavilion nou cu spatii comerciale, cu o suprafata de 17 800 mp. Colaborarea cu HSBC a condus la un control mai riguros al fluxurilor financiare, sistemul informatic al companiei fiind schimbat in totalitate. De asemenea, s-au realizat investitii atat in infrastructura, pentru a lega incintele Doraly Expo Market de DN2 si de soseaua de centura, cat si in aparatura de supraveghere si securitate. Din punct de vedere al clientilor, portofoliul realizat de catre Doraly Expo Market reprezinta un punct de succes in continuitatea activitatii acesteia. Doraly Expo Market este cel mai modern parc comercial en-gros din Romania, cu o suprafata de 227 160 mp in care isi desfasoara activitatea peste 850 de firme. Criza nu a ocolit nici afacerile lui Gheorghe Iaciu. El şi fondul de investiţii au fă cut în de cem brie 2009 o infuzie de capital de 19,2 milioane de euro la care s-au adăugat alte 12 milioane de euro în 2010 şi 2011, pentru a păs tra compania cu indicatori eco no mici buni. Iaciu a fost unul dintre puţinii dezvoltatori imobiliari care a investit pe timp de criză. În 2010 începea construcţia, iar în mai 2011 cele 12 apartamente de lux erau gata. Nu s-a grăbit neapărat ca să profite de criză, deşi recunoaşte că au fost mai mici costurile. Pur şi simplu, aşa s-a nimerit, mai ales că terenul îl avea de ceva vreme în portofoliu. Omul de afaceri apreciaza ca afacerile pe care le-a gandit pana in prezent au fost prudente, toate terenurile cumparate fiind gandite pentru realizarea de proiecte, ci nu in scop speculativ. Dupa intrarea in actionariatul Expo Market Doraly al fondului HSBC, sistemul informatic al firmei a fost schimbat pentru un control mai riguros al fluxurilor financiare si „pentru a putea integra afacerea mai usor in portofoliul oricarei alte companii, cand va fi cazul”.Omul de afaceri a precizat că, pe viitor, îşi va concentra in vestiţiile în imobiliare, domeniu în care s-a consacrat. În condi ţiile în care pia ţa imo biliară din România va mai fi afectată încă 3-5 ani, Iaciu consideră că proiectele de mari dimensiuni nu mai pot fi susţinute eco no mic, însă cele mici pot aduce profit deoa re ce preţul terenurilor şi cel al lucră ri lor de construcţie a scăzut în ultimul an. Pentru moment, afacerile lui Iaciu se derulează doar în România, deşi recunoaşte că a primit propuneri din partea HSBC să investească împreună în afară în ţări precum Polonia sau Anglia. I-a refuzat, pentru că resursele lui sunt limitate. Preferă să se concentreze pe segmentele pe care le cunoaşte cel mai bine, decât să iasă din zona de confort. Aceasta nu înseamnă că nu este atent la oportunităţile care vor apărea în piaţă. I-ar plăcea să intre pe piaţa energiei, de exemplu. Aşteaptă doar momentul să prindă o oportunitate. Desi este o persoana foarte energica si petrece mult timp in slujba afacerilor sale, Iaciu isi gaseste timp si pentru hobby-urile sale. Îi place sportul, dar şi drumeţiile. Alege trasee nu doar din ţară, ci şi din străinătate. A ajuns chiar la Polul Nord, unde a vânat un urs polar alb. Trofeele le duce în general la muzeul Antipa. In cateva cuvinte, Gheorghe Iaciu pare a fi o persoana de referinta in domeniul afacerilor imobiliarelor, care incearca sa-si desfasoare activitatile cu profesionalism si maxima discretie.
FAMILIA LAZĂR Avere estimată: 58 mil. euro Reşedinţa: Bucureşti Domenii: Imobiliare, turism Familia Lazăr este proprietara celui mai mare complex hotelier independent din Bucureşti, complexul Caro din zona de Nord. Pe lângă activităţile din turism şi servicii, familia Lazăr este prezenta şi pe piaţa imobiliară. Omul de afaceri Ion Lazăr este acționarul majoritar al societății ”Editura Adevărul” în componenţa căreia se află complexul hotelier Caro. Complexul hotelier Caro a fost privatizat în 1994 prin metoda MEBO, Ion Lazăr primind atunci aproximativ 60% din acțiuni. La finalul anilor ’90, compania franceză EuroSiif a achiziționat de la acționari minoritari restul acțiunilor. Principalele venituri ale proprietarilor - familia Lazăr - veneau din închirierea camerelor şi din chiria pe care o luau lunar pentru clădirea de birouri de la intrarea în complex. Ion Lazăr decide să închirieze toată clădirea de birouri companiei Unilever, care i-a plătit anticipat 13 milioane de dolari pentru întreaga clădire pe o perioadă de 15 ani. Cu banii luaţi de la Unilever, familia Lazăr construieşte încă un hotel de 50 de camere în complex, pe care îl clasifică la trei stele, iar apoi dezvoltarea continuă cu veniturile din cele două hoteluri. Închirierea întregii clădiri de birouri către Unilever a fost una dintre mişcările pe care Ion Lazăr, proprietarul complexului Caro, le-a făcut pentru a putea dezvolta cât mai repede complexul. A introdus în 1996 sistemul de acces cu cartelă la uşi, „sistem necunoscut chiar şi expaţilor la acea vreme“, a avut mai multe momente când maşina personală a devenit „shuttle bus“ pentru clienţi (pentru a-i duce de la hotel la aeroport) şi a investit toţi banii care au intrat în familie pentru dezvoltare. „Editura Adevărul” a terminat în anul 2009 cu o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro și un profit de 762.000 de euro. Suprafața de teren aferentă complexului Caro, situat în Nordul Capitalei, este de 50.000 de metri pătrați. Complexul hotelier din Capitală, care operează 216 camere, este împărţit în trei categorii, Caro Golf de patru stele, Caro Parc de trei stele şi Caro Horoscop de două stele, unităţi în care lucrează 140 de angajaţi. Complexul este condus de Ion Lazăr, alături de cei doi copii ai săi, Octavian și Camelia. Octavian lucrează împreună cu tatăl său din 1990. “Am fost pe rând muncitor necalificat, paznic, recepţioner, şef de recepţie, iar din 2000 sunt directorul hotelului”, povesteşte Octavian, al cărui stil de conducere diferă radical de cel al tatălui său. “Eu lucrez cu referate pe hârtie, el numai la computer. Eu îi dau telefon, el îmi răspunde pe e-mail. Eu sunt puţin mai dictator, ele este foarte permisiv cu angajaţii. Eu am un buget general, schiţat în mintea mea, pe care nu reuşesc totdeauna să-l comunic angajaţilor, el lucrează numai cu bugete clare, cu planuri pe hârtie”, spune amuzat Ion Lazăr. Iar diferenţele se văd atât în vestimentaţie, cât şi în modul cum arata biroul fiecăruia. Chiar şi acum, bugetul este controlat tot de tatăl său, care spune că nu a dorit să aibă copii de bani gata. “Am vrut să-mi învăţ copiii de mici care este valoarea banilor. Aşa că, acum câţiva ani, când Octavian m-a rugat să-i dau împrumut 10.000 de euro pentru că soţia lui să-şi deschidă o cofetărie, i-am spus că am planuri mari de investiţii şi nu pot să-i dau. În schimb, m-am oferit să-i cumpăr eu o parte din acţiunile pe care le are la firmă. Dar nu a vrut să le vândă....”, relatează Ion Lazăr. Asemeni altor familii de succes din România, familia Lazăr, în urma schimbărilor politice şi economice de după anul 1989, a venit cu unele idei anteprenoriale oarecum novatoare, investind în imobiliare şi turism, ceea i-a permis în decursul timplului accederea în top 300 cei mai bogaţi oameni de afaceri din România. Familia Lazăr este una dintre puţinele familii cu bani din România care şi-au arătat interesul pentru sutinerea manifestărilor culturale, declarându-şi public sprijinul pentru evenimentele muzicale organizate în capitală. Astfel, cei care organizează concerte în Bucureşti pot beneficia de cazare gratuită pentru formaţiile invitate. Cultură şi divertismentul trebuie susţinute de bucureşteni, în ciuda condiţiilor economice nefavorabile. Concertele organizate în Capitala stimulează turismul şi prin el o multitudine de segmente de afaceri, implicându-i pe cetăţenii oraşului care au nevoie de noi oportunităţi de business, dar şi de relaxare şi noutate. În plus, numărul de concerte organizate aici nu este la fel de mare ca cel din alte capitale europene, fiind întotdeauna binevenite cât mai multe posibilităţi de divertisment. În speranţa de a preveni amânarea sau anularea altor evenimente mult aşteptate, familia Lazăr s-a angajat în a sprijini pe organizatorii unor astfel de evenimente punându-le la dispoziţie în mod gratuit camerele hotelului Caro pentru trupele participante. Surse:
ADOLF BACLEA (60 ani) Avere estimată: 58 mil. euro Domiciliu: Constantă Domenii: transposrt maritime, activităţi portuare
Baclea s-a remarcat de mai multe ori din cauza nemulţumirilor pe care le-a avut în legătură cu birocraţia şi cu fiscalitate din România, acesta fiind motivul pentru care a ales să îşi exporte „profitul” în alte state, mult mai prietenoase din punct de vedere economic. Acesta este şi motivul pentru care gurile rele spun că averea sa ar fi mult mai mare decât pot contabiliza cei care realizează topurile miliardarilor de la noi.Bâclea are în portofoliul imobiliar mai multe proprietăţi în străinătate şi este, totodată, un împătimit colecţionar de obiecte de artă. Adolf Baclea este una dintre cele mai discrete prezenţe din businessul românesc. După unele surse Baclea nu a dat niciodată interviuri şi singurele informaţii publicate despre el şi compania să sunt date publice care se regăsesc fie pe site ul companiei, fie pe siteul Ministerului Finanţelor sau pe alte pagini de Internet profesionale, cum ar fi marinarii.ro.
SORIN SERBAN VULPESCU (49 ani) Avere estimată: 55 mil. euro Domiciliu:Bucureşti Domenii: Construcţii Sorin Vulpescu administrează împreună cu partenerul său de afaceri Dan Besciu firma de construcţii EuroConstruct Trading’98, specializată în construcţii şi reparaţii de drumuri. Prin intermediul acesteia au obţinut în ultimii ani contracte de sute de milioane de euro provenite din mediul public, de la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Administraţia Străzilor din Primăria Generală a Capitalei. În perioada 1997-2004, firma a avut doar trei contracte cu Ministerul Transporturilor. După 2004 “Euroconstruct” a încheiat 12 contracte cu Compania Drumurilor Naţionale. Nouă dintre contractele încredinţate firmei “Euroconstruct” de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), subordonată MTCT, au fost încheiate în 2005, cu o valoare de 14,3 milioane de euro. Trei dintre contractele din 2005, în valoare cumulată de 4,5 de milioane euro, au fost încredinţate prin procedura negocierii cu o singură sursă. Tot prin negociere cu o singură sursă, CNADNR a mai încheiat, în acest an, alte trei contracte cu “Euroconstruct”, la o valoare de 300.000 de euro. La acestea se adaugă contractul de 30 de milioane de euro pe care “Euroconstruct”, în asociere cu alte două firme, l-a câştigat în iunie 2006, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la un tronson al Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. În noiembrie 2004 Euroconstruct a preluat deasemeni de la stat, sub forma asocierii în participaţiune, Complexul Muntenia din Snagov. Activul amintit a fost cedat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) firmei Euroconstruct, pe o perioadă de 10 ani, contra unor tarife foarte mici: 1.150 de euro lunar. Cei doi s-au angajat că vor efectua investiţii de două milioane de euro iar Conform punctului 12.2 din “Contractul de asociaţiune în participaţiune”, vor avea oricând posibilitatea de a cumpăra Complexul Muntenia. Euroconstruct Trading '98 este unul dintre principalii constructori de pe piaţa locală, cu afaceri anuale de 58,7 mil. euro, fiind implicată în construcţia tronsonului de autostrada Moară Vlasiei-Ploiesti (45 km), în consorţiu cu firmele PA & CO International şi Spedition UMB. Compania are în derulare mai multe contracte de întreţinere de drumuri în Capitala şi construieşte unul dintre tronsoanele centurii de sud a Capitalei împreună cu Romstrade. Sorin Vulpescu, în parteneriat cu Beşciu, este şi proprietarul restaurantului Golden Blitz, devenit celebru încă din anul 2000 datorită faptului că era frecventat de nume mari din politică precum preşedintele Traian Băsescu. Cei doi proprietari ai faimosului restaurant din zona Răzoare, supranumiţi şi „regii asfaltului“, au dărâmat din temelii vechea locaţie a Golden Blitz încă din luna februarie a anului trecut, pentru a extinde suprafaţa unităţii şi a spori numărul locurilor de parcare. Localul va fi transformat într-o clădire cu şapte niveluri, care va cuprinde, pe lângă un restaurant, şi spaţii de birouri. Sorin Vulpescu împreună cu partenerul său de afaceri au decis la începutul anului 2010 intrarea pe piaţa taxiurilor a brandului Golden Blitz. Taxiurile sunt operate prin compania de construcţii Euro Construct Trading '98 şi au fost retrase de la firma Fly Taxi. Sorin Vulpescu este un om de afaceri controversat, averea acestuia crescând mai ales în urma câştigării a numeroase contracte de asfaltare a străzilor, în special din Bucureşti, contracte din care compania Euroconstruct a câştigat sume importante din banii publici. Acest lucru este speculat că nu ar fi fost posibil fără ajutor din partea unor influenţi oameni politici. Sorin Vulpescu nu vede însă nicio neregulă în numărul mare de contracte câştigate în ultimii ani, după ce Alianţa D.A. a intrat la guvernare din 2004. "Este normal să câştigăm pentru că ne-am tot dezvoltat şi vom mai avea contracte noi. Aşa sper, pentru că participăm în continuare la licitaţii. Avem utilaje mai multe şi mai bune, am angajat oameni mai mulţi. Asta e! Ce să fac eu dacă au fost cazuri în care m-am prezentat singur de trei ori la o licitaţie publică? Nu este nici vina şi nici problema mea că nu am avut contracandidat", a pledat Vulpescu. "Şi trebuie să fim serioşi. Nu poate să se bată cu mine unul care are două roabe. Nu aşa se fac drumuri şi nici autostrăzi. Probabil apar tot felul de articole acum pentru că s-a anunţat rezultatul licitaţiei pentru săptămâna aceasta. Este o problemă politică ce intra în spectrul economic. Nu mă întreabă nimeni ce politica fac. Atunci ar afla că nu fac aşa ceva şi poate lucrurile s-ar mai lămuri", a mai adăugat Vulpescu, unul dintre cei doi patroni ai firmei Euroconstruct Trading 98 şi ai restaurantului Golden Blitz. Având în vedere articolele din presă (în marea lor majoritate vorbind despre afacerile firmei Euroconstruct ca fiind rodul clientelei politice şi favoritismului în obţinerea contractelor de multe milioane de euro de la bugetul de stat - conform celor susţinute de Grupului de Investigaţii Politice), creşterile spectaculoase a afacerilor făcute Ministerul Transporturilor (în anul 2005, de exemplu, de 250 de ori), şi nu în ultimul rând declaraţiile sale prezentate mai sus, tind să cred că Sorin Vulpescu nu poate reprezenta un model (corect şi onest) demn de urmat în afaceri.
FAMILIA VLAS Avere estimată: 54-56 mil. euro Domiciliu: Mureş Domenii: turism, imobiliare
În 1990, când a început activitatea în domeniul alimentaţiei publice, la momentul respectiv în centrul ţării activitatea de carburanţi nu era dezvoltată, Florin Vlas (tatăl) a făcut prima benzinărie privată din judeţul Mureş şi a doua din Transilvania. Nonconformist dar muncitor, şarmant şi cu principii de business foarte clar conturate, Florin Vlas este unul dintre cei mai respectaţi oameni de afaceri din judeţul Mureş, care deţine alături de familia să trei hoteluri importante în Târgu-Mureş. Deşi investiţia de la Hotel Plaza Business & Spa se cifrează la aproape şapte milioane de euro, Florin Vlas nu se opreşte aici, dezvăluind că familia să are dejaplanuri mult mai măreţe. Familia Vlas s-a axat mai mult pe business hoteluri, pe partea de afaceri, cu clienţi străini şi din ţara, dar şi pe turişti. Lucrează cu agenţii de turism din România şi din străinătate, cu care au foarte multe contracte. Pe 28 martie 2011 familia Vlas a deschis oficial primul hotel de 5 stele din Târgu Mureş, hotel Plaza Business&Spa. Hotelul Plaza este primul „design hotel” din Târgu Mureş, are o capacitate de cazare de 170 de persoane, un restaurant cu o capacitate de 220 de persoane (bucătarul şef este adus din Manchester), un centru de conferinţe şi centrul SPA care are 2 jacuzzy, saună finlandeză, baie de aburi, zonă de relaxare, sală de fitness, zonă de realare şi bar zone. Noutatea adusă de acest hotel este design-ul exclusivist, adică vor fi 18 tipuri de camere total diferite, de la mobilier până la întrerupătoare, potrivit managerului unităţii Dacian Vlas. „Diversitatea spaţiilor de cazare, unicitatea acestora, designul inovator şi revoluţionar, deschid un nou concept de hoteluri, unic în România. Oaspetele nostru va avea posibilitatea de a alege în mod interactiv camera în care doreşte să îşi petreacă timpul, îl vom impresiona de asemenea cu un nou mod de abordare a gastronomiei şi de petrecere a timpului liber”, se arată pe site-ul hotelului. Despre aceasta realizare Florin Vlas mărturiseşte: “Am încercat mereu să îmi investesc profiturile în imobile, imobiliare şi unităţi de cazare, luând în calcul faptul că valoarea unui imobil creşte tot timpul, mai ales al Hotelului Plaza, acesta fiind la kilometrul zeo al municipiului Târgu-Mureş. Sigur, creşterea valorii unui imobil e mai substanţială decât a ţine banii în bănci, în conturi cu dobândă. Un om de afaceri care ţine banii în bancă să ia dobândă nu e om de afaceri, asta o face un om simplu care are o moştenire şi zice îşi ajunge să trăiesc din dobândă”. Conform celor relatate în presă, familia Vlas este o familie de admirat pentru reuşita în afaceri, şi mai ales pentru unitatea de care dă dovadă în atingerea acestui scop. Domeniul de activitate ales este unul de un real succes, compatibil cu preferinţele întregii familii, după cum declară Florin Vlas. El consideră că turismul nu este în criză şi că valoarea imobilelor nu va dispărea niciodată, „iar cu turismul orice ai face, nu prea ai cum să o dai în bară“, argumentează plastic raţionamentul pe care l-a avut la bază. Povestea de success a familiei Vlas se poate rezuma la câteva cuvinte “unitate, perseverenţă, continuitate, vitalitate”, după cum reiese şi dintr-o mărturisire a seniorului - “Am avut şi am norocul de o familie unită, care contează foarte mult în rezultatele firmelor noastre, deoarece acţionarii firmelor sunt membrii familiei. Sigur, copii vor duce mai departe activitatea aceasta, însă acest lucru nu mă opreşte să continui să muncesc, pentru că aşa sunt format şi mă simt foarte tânăr”.
ADRIAN RONCEA (47 ani) Averea estimată: 30 mil. euro Domiciliu: Bucureşti Domenii: Distribuţie farmeceutica
În anul 1995 firma implementează sistemul de livrări “door-to-door’’, o premieră pe piaţa farmaceutică românească şi în 1996 înfiinţează în Bucureşti primul antrepozit de produse farmaceutice din România. Potrivit siteului firmei, în anul 2004 Relad a fost prima firmĂ în implementrea de soluţii IT de optimizare a rutării şi monitorizării flotei de distribuţie; în 2005 a avut loc relocarea antrepozitului într-un spaţiu modern cu o suprafaţă de peste 1000 mp, care respecta toate standardele GDP, urmând ca în anul 2007 să fie cea mai amplă relocare de depozite din istoria Relad: depozitul Relad Internaţional SRL s-a mutat într-un spaţiu de peste 3 000mp. Pentru prima dată, compania a intrat în atenţia opiniei publice în anul 2002, în timpul licitaţiei pentru medicamentele destinate bolnavilor de SIDA. Tot în 2002, firma Relad a intrat în atenţia presei pentru că a pus mâna pe jumătate din contractul de furnizare a reactivilor necesari transfuziilor de sânge din România. Din 2002 şi până în prezent, Relad a semnat aproape 400 de contracte cu instituţii publice. În 2009, Relad Internaţional a avut o cifră de afaceri de 206,7 milioane de euro, faţă de 200 milioane de euro în 2008, în timp ce Relad Internaţional Pharma a raportat o scădere de la 202 milioane de euro în 2008 la 168 milioane de euro. Printre furnizorii externi ai Relad se numără lideri mondiali în producţie, cercetare şi inovare cum ar fi Hoffmann La Roche, Glaxo SmithKline, Pfizer, Sanofi-Aventis, Schering Plough Eli Lilly, Novartis, Merck Sharp&Dohme, Johnson&Johnson, Boehringer Ingelheim, Abbott Laboratories, Zentiva etc. La finele anului au apărut informaţii legate de problemele financiare ale grupului Relad, marea lor majoritate legate de plată cu întârziere a ratelor către creditori. Între timp firma Relad Internaţional Pharma a intrat în insolventa şi este la un pas de faliment. Nu există date cu privire la acţiuni sociale, de ajutorare a comunităţii, desfăşurate de Adrian Roncea şi nici informaţii privind autoreflexivitatea individuală. Adrian Roncea s-a dovedit a fi un om de afaceri de success, dar care, asemeni asociaţilor săi, Laurenţiu Stratulat şi Tiberiu Zigu, şi un mare cheltuitor, ceea ce probabil a dus la problemele financiare ale grupului Relad, a cărui acţionar este şi el parte. Este cunoscut ca o persoană foarte activa în peisajul monden, cheltuind foarte mulţi bani pe petreceri exclusiviste, vacante în cele mai exotice şi rafinate locuri ale planetei. Este deasemeni şi un mare pasionat de maşinile cu mulţi cai putere şi foarte scumpe. De departe în topul preferinţelor afaceristului se număra firma Ferrari, cunoscută pentru modelele sale exclusiviste, al căror preţ sare uşor de câteva sute de mii de euro.
NICOLAE DIMACA (60 ani) Avere estimată: 20-25 mil. euro Domiciliu: Constantă Domenii: auto Nicolae Dimaca este un afacerist constănţean proprietar al companiilor Expocar Trade, Kamsas şi Premium Auto, o reţea de showroomuri auto în Constantă, Bucureşti, Călăraşi, Slobozia, Târgovişte, Râmnicu Vâlcea şi Buzău. După ce a absolvit facultatea de subingineri a fost repartizat la Iaşi, dar a preferat să rămånă în Constanţa, unde şi-a deschis un service radio-TV. Era înainte de 1989, cånd a început să economisească bani pentru a-şi cumpăra o Dacie papuc. A renunţat însă la idee, găsind că e mai important să folosească banii pentru a extinde spaţiul destinat service-ului. După 1990, a început comerţul cu electronice, avånd ca partener compania Nei, fiind unicul distribuitor din această zonă a ţării. Dimaca şi-a redefinit afacerea, transformându-se în dealer de maşini. El a fost cel care a adus autoturismele Daewoo şi Opel pe piaţa românească. Profitând de apetitul romanilor pentru nou, afaceristul a speculat şi faptul că aceştia nu mai aveau bani să îşi achiziţioneze bunuri cu banii economisiţi, aşa că a aplicat sistemul de „vânzare în rate”. Aşa se face ca de aici până la a înfiinţa prima societate de leasing din România, nu a mai fost decât un pas, el aflându-se şi printre primii dealeri auto care au introdus sistemul buy-back. De aici până la succes nu a mai fost decât un pas, iar firmele lui Dimaca au ajuns să atingă, în 2007, o cifră de afaceri de 39 de milioane de euro, an în care a vândut 2.500 de automobile. După tentative de a-şi extinde portofoliul cu Land Rover şi chiar Hummer, la ora actuală, omul de afaceri se concentrează pe vånzarea a cinci mărci: Opel, Chevrolet, Volvo, Mâzda şi Suzuki. Cifră de afaceri a Expocar Trade a ajuns în anul 2009 la 8,2 milioane de euro, de trei ori mai mică decât cea din 2008. Nici cealaltă firmă pe care Dimaca o controlează, Premium Auto nu s-a simţit prea bine în perioada de criză, iar cifra de afaceri a ajuns în anul 2009 la doar un milion de euro, faţă de 5,3 milioane în 2008. Iniţial, Dimaca a înfiinţat compania Kamsas şi a vândut primele maşini încă din anul 1996. În total, grupul Kamsas, controlat de Nicolae Dimaca, deţine nouă showroomuri auto dotate şi cu service pentru perioada post-vanzare. În urmă cu şapte ani, „Expocar” a încheiat mai multe contracte de achiziţionare autoturisme în leasing cu mai multe firme de taxi din Constanţa. În total, aproximativ 170 de autoturisme au ajuns la societăţile de taxi. În 2009, firmele care au primit maşinile au resimţit criza şi nu şi-au mai plătit ratele la timp, acumulând totodată şi restanţe. Cu toate că taximetriştii au cerut reeşalonarea plăţilor, cererea le-a fost refuzată de Nicolae Dimaca, ceea ce a dus la acuzaţii la adresa să precum că ar fi mărit nejustificat penalităţile. Această dispută însă a rămas să se rezolve în mod amiabil sau în instanţă. Nicolae Dimaca crede că piaţa locală a atins vårful de creştere în 2007, iar de acum înainte, în afacerile din domeniu, diferenţa o va face calitatea serviciilor. „Piaţa auto este plină şi oarecum în reorganizare, afacerile pe acest segment vor creşte de acum încolo din volum, dar mai ales din calitatea serviciilor oferite de dealer“, spune Dimaca, care se gåndeşte deja dacă nu ar fi cazul să-şi diversifice afacerea: „În afaceri trebuie să ştii cånd să schimbi macazul pentru a merge pe profit. La noi, piaţa se reglează natural; în capitalismul dezvoltat este uşor diferit, lucrurile sunt oarecum controlate“. Nicolae Dimaca apare ca un om de afaceri abil, cu un spirit antreprenorial dezvoltat, care se poate adapta uşor unor noi provocări. Povestea lui este cea a unor oameni care imediat după revoluţie au pornit de jos, care nu au avut o bază obţinută altfel decât prin propriile acţiuni, având însă spirit afacerist şi profesionalism, pe care l-a dobândit cu timpul şi odată cu dezvoltarea afacerilor.
OVIDIU BUDEANU (50 ani) Avere estimată: 20-25 mil. euro Reşedinţa: Bacău Domenii: Centre comerciale
În anul 2010 Budeanu a avut avantajul deţinerii celui mai mare mall din zonă, ceea ce i-a permis atragerea unui număr de vizitatori destul de ridicat. Potrivit omului de afaceri, traficul în cadrul mall-ului se ridică la 14.000 de vizitatori în weekend, o cifră uşor mai mare comparativ cu cea din urmă cu un an, când traficul Arena Mall era de circa 12.000 de persoane. Suprafaţa totală a mall-ului este în prezent de 43.000 de metri pătraţi construiţi, printre chiriaşi numărându-se : Zara, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, TeraNova, Reserved, Humanic, Fox, Kenvelo, Deichmann, New Yorker, Takko, Intersport adidas, Orsay, Sephora şi KFC. În 2010, Arena Mall s-a aflat în Top 10 cele mai performante malluri şi parcuri de retail din afara Bucureştiului ca volum al vânzărilor. ”A fost un an dificil în care am făcut eforturi destul de mari pentru susţinerea întregului proiect şi atingerea obiectivelor stabilite pentru 2010. Considerăm însă, că beneficiul pe care l-a adus intrarea marilor retaileri în Arenă Mall, a meritat. Acum ne bucurăm de un consumator matur, obişnuit să găsescă aici confortul unui comerţ civilizat.”, a declarat Ovidiu Budeanu. Evoluţia Arena Mall nu se opreşte aici. Pentru viitor sunt pregătite şi alte proiecte pentru dezvoltarea acestuia într-un concept de “Family Mall”. „În perioadă ce urmează vom urmări mult mai atent obiceiurile şi tendinţele în materie de consum, pentru a adapta mixul de chiriaşi la cerinţele pieţei. Prin campaniile de marketing pe care le vom organiza, vom urmări fidelizarea clienţilor şi compensarea bugetelor de cumpărături restrânse, prin mărirea ariei de acoperire (catchment area).” Povestea omului de afaceri băcăuan este una de succes, dar se pare că odată ce a ajuns persoană publică, fiind şi vicepreşedinte al PNL Bacău, a fost adeseori în vizorul presei din pricina datoriilor la bugetele publice Sumele pe care le datora în anul 2005 statului, prin firmele sale, erau de ordinul miliardelor. Numai patru dintre societăţile despre care se ştie că îi aparţin au de dat statului cam 35 de miliarde de lei. Cele mai mari sume erau datorate de societatea Onsal, peste 25 miliarde de lei şi Apa Canal, peste 8 miliarde de lei. Datorii considerabile avea de achitat şi firma Servsal, tot din Oneşti, care depăşesc 1,2 miliarde de lei, dar şi societatea Promode Bacău. În total, Budeanu avea de plătit statului cam 35 de miliarde de lei, din care firmele din Oneşti deţin o pondere de peste 80 la sută, datorie despre care nu se găsesc informaţii în presa cum că ar fi fost achitata. Ovidiu Budeanu este cunoscut şi ca un mare admirator al luxului, în anul 2007 fiind cel care a făcut cea mai scumpă achiziţie la târgul produselor de lux "Luxury Show", de la Romexpo, cumpărând iahtul Princess 42 - cel mai valoros produs expus la târg, cu excepţia unui colier de 1,4 milioane de euro.
DĂNUŢ PRISECARIU (44 ani) Avere estimată: 20-25 mil. euro Domiciliu: Iaşi Domenii: Centre comerciale, hoteluri Danut Prisecariu este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Iaşi, fiind patron al firmelor Alimentară SĂ şi Moldova Universal, al posturilor media TeleM şi VoxT, şi cel care controlează Uvertura Citymall din Botoşani şi hotelurile Astoria şi Traian din Iaşi. Prisecariu este deasemeni proprietar al Halei Centrale, al firmei Tamaz Frigocarne şi al Hanului Trei Sarmale din Iaşi. Acesta a fost cel care a reuşit unul dintre primele exit-uri semnificative dintr-o afacere imobiliară, vânzând fondului de investiţii Equest la începutul anului 2006 centrul comercial Moldova Mall din centrul Iaşiului, pentru 34,5 milioane de euro. Tranzacţia efectuată de Prisecariu a propulsat firma acestuia pe primul loc în topul celor mai profitabile firme, aceasta înregistrând la finele anului 2007 un profit net de 55 milioane lei, adică peste 17 milioane euro. Luând în calcul şi proiectul Uvertura City Mall, a cărui finalizare este programată pentru prima parte a anului viitor, investiţiile antreprenorului numai în Botoşani se ridică la aproximativ 35 de milioane de euro, un volum semnificativ pentru un oraş cu o populaţie ce trece cu puţin de 100.000 de locuitori şi un buget de venituri de 38 mil. euro în 2008, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei. Deşi pare să-i meargă bine afacerile, totuşi criza l-a afectat şi pe afaceristul ieşean întrucât, potrivit ultimelor informaţii vehiculate în presă, din datele prezentate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţene (DGFPJ) Iaşi, Dănuţ Prisecariu a cerut în 2010 o amânare la plată pentru două societăţi (Tele M S.A. şi Turism Moldova S.A.), sperând că va prelungi scadenţa datoriilor la stat pe o perioadă de şase luni de zile. În ceea ce priveşte Moldova Universal, o altă firmă controlată de Prisecariu, Fiscul ieşean i-a scos la vânzare în luna mai, 2010, în contul datoriilor acumulate la bugetul statului, un apartament. Conform unor informaţii recente din presă, afacerile în spatele cărora se află Dănuţ Prisecariu intră una câte una în executare silită. După SC Construct Design SRL, societatea care ar trebui să construiască mall-ul de la Botoşani şi postul Tele’M, cotidianul Bună Ziua Iaşi anunţă că finanţiştii au pus gaj şi pe mai multe bunuri ale Radio Vox T, post controlat de ieşean. Chiar dacă aceste informaţii ar fi veridice, totuşi Prisecariu, prin declaraţiile sale, nu da dovadă că s-ar afla în impas financiar. O declaraţie recentă a sa, la inaugurarea celui mai mare mall din Botoşani, pare foarte optimistă: "Sunt onorat şi bucuros să mă aflu aici, alături de dumneavoastră, la inaugurarea acestui mall. Mi-e greu să vorbesc…abia-mi stăpânesc emoţiile. Uvertura este ca şi copilul meu. Îl ştiu de când nu era, a crescut sub ochii mei, s-a înălţat, s-a înfrumuseţat şi…vai! acum sunt nevoit să-l exploatez, să las să fie călcat în picioare, să profit de el. Dar, ce să-i faci, asta-i viaţa noastră a părinţilor. Nu construirea mall-ului a fost dificilă, ci să fac faţă şi să aleg cu maxim discernământ din miile de cereri ale firmelor care doreau să aibă închiriate spaţii în Uvertura. Am fost nevoit să aplic criterii drastice de selecţii. Chiriile încep de la 300 euro pe metru pătrat şi cu toate acestea gradul de ocupare este de 100% şi încă pe-atata precontracte încheiate cu cei care spera că o parte din cei care-au reuşit să închirieze se vor răzgândi în timp. Am avut cereri să închiriem şi scările rulante, dar am refuzat. În schimb am închiriat fântâna arteziană. Aceasta va fi păstrată, însă fără a da drumul la apă. Un alt aspect pe care vreau să-l menţionez este ca firmele care-au venit în cadrul Uvertura au dorit să plătească chiria în avans pe următorii 15 ani, pentru a fi siguri de locul pe care-au reuşit să-l prindă. Deja am în plan construirea în Botoşani a încă 2-3 mall-uri, dar de dimensiuni mai mari. Încă o dată, vă mulţumesc pentru că vă aflaţi aici şi trăiţi alături de mine aceste momente emoţionante şi, să nu fim prea modeşti, istorice". Din povestea sa în mediul afacerilor, din comportamentul său şi din declaraţiile sale preluate de presă, Danut Prisecariu pare a fi o persoană sigură pe sine şi pe calităţile sale de bun anteprenor, puternică prin prisma averii pe care o deţine şi doritoare în a-şi etala bunăstarea prin achiziţii scumpe şi colecţiile de lux pe care le deţine. În anul 2008 el a achiziţionat un avion american de mici dimensiuni, marca Cessna, care costă, conform informaţiilor de pe site-ul firmei producătoare, 367.000 de dolari. Surse:
Yüklə 121,18 Kb. Dostları ilə paylaş:
|