Cod-f-pc-4 revista presei 19 aprilie 2012 cuprins

Compania de Apă a intrat în reabilitare

Compania de Apă îşi renovează şi modernizează spaţiile. Operatorul regional a scos la licitaţie lucrări de reabilitare a spaţiilor administrative – Uzina 1. Este vorba de lucrări la instalaţiile electrice şi sanitare, lucrări la compartimentele Biroul Întreţinere Auto, Biroul Depistări Pierderi de Apă şi lucrări la laboratorul de apă potabilă. Compania de Apă a impus condiţii în alegerea unei firme căreia i-au fost atribuite lucrările. Preţul ofertei, dar şi termenul de execuţie al lucrărilor au fost criteriile după care a fost aleasă firma câştigătoare, în urma licitaţiilor. Operatorul a fost dispus să plătească doar 282.800 de lei pentru renovarea spaţiilor administrative. /Glasul Aradului AR, Sandra Stoler

Teme de mediu

Certificatul de urbanism al proiectului de la Roşia Montană rămâne valabil

Certificatul de urbanism al proiectului minier de la Roşia Montană rămâne valabil, după ce Tribunalul Cluj a validat documentul, respingând în acelaşi timp, acţiunea de anulare a acestuia, înaintată de către Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM), se arată într-un comunicat de presă al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

„O victorie pentru comunitatea locală“

Potrivit sursei citate, Tribunalul Cluj a validat Certificatul de Urbanism nr. 87/2010 şi a respins acţiunea unor ONG-uri, de anulare a documentului emis pentru proiectul minier propus de RMGC. „În decembrie anul trecut, Tribunalul Bucureşti a respins o acţiune similară, formulată de Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice. Mai mult, în luna mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins, în mod definitiv şi irevocabil, cererea de suspendare a certificatului de urbanism nr. 87/ 2010, emis către RMGC“, se menţionează în comunicatul citat. Validarea certificatului de urbanism se face pentru a patra oară în ultimii doi ani, atât de către instanţele din Bucureşti, cât şi de cele din Cluj.

„Decizia reprezintă o nouă victorie pentru comunitatea locală, pe drumul către un viitor mai bun şi către miile de locuri de muncă atât de necesare în acea zonă. În ultimii ani, RMGC a câştigat 15 procese importante, majoritatea iniţiate de câteva ONG-uri, care luptă împotriva creării de locuri de muncă şi împotriva dezvoltării economice. Progresele majore făcute în evaluarea proiectului minier ne dau speranţe că ne îndreptăm spre o rezoluţie cât mai rapidă, care va avantaja comunitatea locală, patrimoniul şi dezvoltarea durabilă a zonei Roşia Montană“, a declarat Dragoş Tănase, directorul general al RMGC.

Patru miliarde de dolari. Conform datelor companiei investitoare, care citează estimările din 2010 ale specialiştilor britanici de la Oxford Policy Management, la un preţ al aurului de 900 de dolari/uncie, proiectul minier de la Roşia Montană aduce peste patru miliarde de dolari în economia României, ceea ce va duce la o contribuţie totală potenţială la PIB-ul României de 19 miliarde dolari, incluzând efectele de multiplicare. În prezent, preţul aurului este de aproximativ 1.600 dolari/uncie. Proiectul minier de la Roşia Montană va genera mii de locuri de muncă, respectând legislaţia de mediu din România şi Uniunea Europeană şi contribuind cu 140 de milioane dolari la conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din localitate şi din România. /Agerpres şi Mesagerul Hunedorean HD

Poluare nestăvilită: Deşertul toxic care pune în pericol sănătatea hunedorenilor

Proiectele de ecologizare au ocolit până în prezent halda de steril a fostelor Uzine de Preparare a minereului din Teliuc.

Terenul viran de la marginea Hunedoarei, acoperit cu zeci de mii de tone de reziduri miniere, s-a transformat în ultimii ani într-un deşert, unde apăsarea nisipului toxic a ucis orice urmă de viaţă în natură. La fel ca şi în cazul haldelor de zgură ale combinatului siderurgic, în zona Teliucului, furtunile şi vântul puternic formează adevăraţi nori de praf care uneori sunt purtaţi deasupra Hunedoarei. Fenomenul poate fi observat cel mai bine din avion. „Am survolat împrejurimile Hunedoarei şi de la distanţă, oraşul pare o oală deasupra căreia s-a ridicat praful provenit de la haldele de steril. Această poluare este vizibilă mai ales dimineaţa, când curenţii de aer ridică norii de praf”, a declarat pilotul amator, Cristian Albu.

Promisiuni de ecologizare. Situaţia haldei nu s-a schimbat în ultimii ani. Programul de ecologizare în care a fost inclusă zona a rămas nefuncţional. „Au fost alocate fonduri de la Banca Mondială, pentru ca halda de la Teliuc şi halda de steril a fostelor mine din Certej să fie ecologizate şi, astfel, să fie înlăturate efectele poluării. Anul acesta sperăm să demareze lucrările de ecologizare”, a precizat Ladislau Farcaş, directorul Minvest Deva, compania în a cărei administrare se află halda de steril. Potrivit reprezentantului Minvest, deşertul de la marginea Hunedoarei va fi acoperit cu un strat de pământ, pe care va creşte flora. Este una dintre puţinele soluţii la care se poate recurge, pentru că sterilul nu poate fi revalorificat ca în cazul altor halde din judeţ. /Ziarul Hunedoreanului HD, Daniel Guţă

Comunele de pe Câmpie nu mai au unde arunca gunoiul menajer

Scandalul ”gunoiului” revine în actualitate. La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc la Prefectura Mureş o întâlnire a autorităţilor locale cu reprezentanţii Prefecturii Mureş şi cei ai CJ Mureş în vederea găsirii unei soluţii la criza gunoaielor, după ce SC SLCIAS SA Câmpia Turzii, în calitate de administrator al Depozitului municipal de deşeuri Câmpia Turzii a acordat preaviz administraţiilor publice locale privind rezilierea unilaterală a contractelor încheiate având ca obiect prestarea serviciului de depozitare a deşeurilor menajere pe amplasamentul Depozitului municipal de deşeuri Câmpia Turzii, începând cu data de 1 aprilie 2012. „De aproape 10 ani, atunci când Consiliul Judeţean Mureş a semnat contractul cu societatea Agenda 21 (în spatele căreia s-au aflat interesele oneroase ale unui aşa-zis investitor italian), în ciuda apelurilor repetate ale Primăriei Tîrgu-Mureş că se prefigurează o afacere păguboasă, C.J. Mureş nu a reuşit să rezolve această problemă şi nu le oferă primarilor soluţii pentru o rezolvare măcar provizorie, până la punerea în funcţiune a depozitului zonal de deşeuri din localitatea Sânpaul. De aceea, am decis să mă implic, văzând atâta neputinţă în gestionarea acestei probleme deosebit de grave. Nu vreau să ne invadeze gunoiul şi dacă ne preocupă cu adevărat problema mediului înconjurător, de aici trebuia să începem. Nu să stăm la mâna italienilor, iar apoi când ceasul al 12-lea a bătut, iar gropile de gunoi au fost închise să începem să ne gândim la strategii. Consiliul Judeţean Mureş, în calitate de coordonator al gestionării deşeurilor, avea obligaţia de a găsi soluţii pentru fiecare primărie în parte. Nu să ajungem în situaţia în care să ne gândim la mijlocul lunii aprilie ce facem cu gunoiul, pe care, de la 1 aprilie, nu avem unde să-l ducem. E vorba despre 36.000 de tone până la sfârşitul anului, 15.000 t/an din judeţ şi 3.000 t / lună din Tîrgu-Mureş”, a arătat prefectul de Mureş în cadrul întâlnirii la care au luat parte, pe lângă primarii localităţilor afectate şi reprezentanţi ai Consiliul Judeţean Mureş - instituţie care potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor are atribuţii de coordonare a activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş şi ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Mureş. În cadrul dezbaterii, prefectul Marius Paşcan le-a cerut reprezentanţilor Consiliului Judeţean prezenţi la şedinţă să trateze această problemă cu maximă seriozitate, responsabilitate şi promptitudine şi să convingă, chiar şi prin lobby politic, dacă este cazul, Consiliul Local Sighişoara, localitate unde se află singurul depozit de deşeuri autorizat din judeţul Mureş, să fie de acord cu preluarea gunoiului menajer din judeţ până la darea în funcţiune a depozitului de la Sânpaul. La rândul său, prefectul Marius Paşcan s-a angajat să facă demersuri pe lângă prefecţii din judeţele Alba şi Bistriţa-Năsăud pentru a interveni pe lângă consiliile locale Ocna Mureş şi Beclean în vederea acceptării la depozitare măcar a unei părţi din gunoiul adunat de pe raza unor localităţi din judeţul Mureş. În replică, preşedintele CJ Mureş, Lokodi Edita Emoke, a declarat că problema deşeurilor menajere din Mureş va fi soluţionată definitiv în toamna acestui an când va fi dat în folosinţă depozitul de la Sânpaul. ”Domnul prefect ar trebui să ştie că asemenea probleme nu se rezolvă de la o zi la alta, proiectele europene se implementează pe parcursul a mai multor ani”, a declarat preşedintele CJ Mureş, care nu a prezentat însă soluţii pentru depozitarea deşeurilor până la data dării în funcţiune a depozitului de la Sânpaul. /24 de ore mureşene MS, Adrian A. Giurgea