Cod-f-pc-4 revista presei 2 aprilie 2013 cuprins

Teme ABA

Protejam natura

Administraţia Bazinală de Apă Banat implementează în această săptămână proiectul educaţional “Protejăm natura pentru viaţă“, iniţiat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Proiectul, în care parteneri sunt Inspectoratele şcolare din Timiş şi Caraş-Severin, îşi propune formarea unor deprinderi şi atitudini ale elevilor în spiritul respectului pentru mediu. În judeţul Caraş-Severin sunt implicaţi peste o mie de elevi din Eftimie Murgu, Slatina Timiş, Domaşnea, Oţelu Roşu, Turnu Ruieni, Zorlenţu-Mare, Cornereva şi Oraviţa. Din Timiş s-au înscris în proiect doar 150 de elevi de la unităţi de învăţământ din Timişoara. /Radio Resita, http://www.radio-resita.ro/protejam-natura

/Niuzer, http://www.niuzer.ro/Caras-Severin/Protejam-natura-5245447.html

Peste 1.000 de elevi din Timiş şi Caraş-Severin vor învăţa cum să protejeze natura şi apele

Acţiunile au loc în perioada 1 –7 aprilie, în cadrul săptămânii “Să ştii mai multe, să fii mai bun”

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB) Timişoara, împreună cu Inspectoratele Şcolare Timiş şi Caraş-Severin, desfăşoară proiectul educaţional “Protejăm natura pentru viaţă”. Pe plan local, în judeţul Caraş-Severin, sunt implicaţi 1.095 elevi şi 81 cadre didactice, iar în Timiş 150 elevi şi 6 cadre didactice, de la Şcoala generală nr. 2 Timişoara, Liceul Teoretic Iris Timişoara şi Palatul Copiilor din Timişoara.

Sorina Neaga, PR ABAB, a spus că acest proiect cuprinde o gamă de activităţi specifice educaţiei non-formale a elevilor din şcolile gimnaziale şi licee şi se derulează în perioada 1-5 aprilie, în cadrul săptămânii “ Să ştii mai multe, să fii mai bun!“. Scopul proiectului este formarea unor deprinderi si atitudini elevilor în spiritul respectului pentru mediu. Acţiunile se desfăşoară de-a lungul acestei săptămâni cu un orar şi activităţi axate pe temă, elevii fiind supuşi provocării de a gestiona resursele naturale în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă. Astfel, ziua de joi, 4 aprilie, este dedicată apei, toate acţiunile care se desfăşoară în şcolile care au aderat la proiect având ca scop atragerea atenţiei asupra importanţei pe care resursa de apă o are în desfăşurarea vieţii. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/38342-peste-1000-de-elevi-din-timi-i-cara-severin-vor-inva-cum-s-protejeze-natura-i-apele.html

Pericol de INUNDAŢII în Vest şi Nord

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a actualizat astăzi avertizările de creșteri de debite și niveluri pentru mai multe cursuri de apă care traversează  9 județe din nordul, nord-vestul și vestul țării.

Luând în considerare situația hidrometeorologica actuală și ploile prognozate pentru următoarele 24 de ore în Maramureș, nord-vestul Transilvaniei, Crișana și Banat, INHGA anunță creșteri de debite și niveluri, cu depășiri ale cotelor de apărare, pe unele râuri din bazinele hidrografice Tur, Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Bega Veche, Bârzava și Moravița.

Hidrologii au emis două tipuri de avertizări valabile până mâine la ora 12. Codul galben a fost instituit pe râurile din bazinele: Tur, Crasna (amonte Domănești) ( județele: Maramureș, Satu Mare și Sălaj), Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb (județele: Sălaj, Bihor, Cluj, Arad și Hunedoara), Bega Veche, Bârzava, Moravița, (județele Timiș și Caras Severin).  Codul portocaliu se menține pe râul Crasna pe sectorul aval Domănești (sector îndiguit) din județul Satu Mare. /News Timisoara, http://www.newstimisoara.ro/stiri/pericol-de-inundatii-in-vest-si-nord

Agricultura a devenit un pericol pentru mediu, în multe zone din Timiş

Din cauza nepăsării unor fermieri faţă de protejarea mediului, agricultura a ajuns în unele regiuni din Timiş un pericol major pentru ape. Conform Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB) Timişoara, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt: Nera – Timişul Superior, din care fac parte 50 de localităţi şi zona vulnerabilă Bega, din care fac parte 85 de localităţi. Acestea reprezintă 80% din teritoriul Spaţiului Hidrografic Banat, care cuprinde toate cursurile de apă din judeţele Caraş-Severin şi Timiş. “Legislaţia în vigoare prevede ca lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi să fie reexaminată, revizuită sau completată o dată la 4 ani, în scopul actualizării datelor şi a situaţiilor critice nou apărute”, a subliniat Ionel Vlaicu, directorul ABAB Timişoara.

Pentru a se evita poluarea apelor, fermierii sunt încurajaţi să aplice prevederile Codului de bune practici agricole, prin realizarea de investiţii pentru rotaţia culturilor, managementul gunoiului de grajd şi a nutrienţilor prin teste de sol, menţinerea de straturi de acoperire ale solului şi promovarea agriculturii organice. O altă măsură este plantarea de bariere vegetale pentru protecţia cursurilor de apă la poluarea cu nutrienţii proveniţi din agricultură, reabilitarea terenurilor de păşunat şi a păşunilor comunale. “Însuşirea şi implementarea măsurilor, practicilor, metodelor cuprinse în cod de către producătorii agricoli şi fermieri este necesară deoarece aceştia trebuie să conştientizeze că interesele lor economice de obţinere de producţii profitabile trebuie armonizate cu exigenţele privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător, pentru a convieţui în prezent, dar şi în viitor, într-o ţară frumoasă, curată şi prosperă”, se arată Codul de bune practici agricole. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/eveniment/38349-agricultura-a-devenit-un-pericol-pentru-mediu-in-multe-zone-din-timi.html

Pădurile şi câmpurile din Timiş sunt pline de gunoaie

Pompierii fac... „antrenament” – primăvara curăţă malurile cursurilor de apă din Timiş

În aprilie începe curăţenia de primăvară în Timişoara şi în judeţul Timiş. Până şi pompierii, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat, încep să cureţe malurile cursurilor de apă din Timiş, împreună cu cei de la Ape. Dar pentru că în normativul lor nu au cum să încadreze această acţiune de curăţenie, pompierii o încadrează ca şi antrenament, şi nu fac asta de ieri de azi. „Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat curăţă malurile râurilor prin colectarea deşeurilor din plastic împreună cu Direcţia Apelor Banat. Pentru că nu am cum să încadrez această activitate, trecem această curăţenie drept antrenament”, spune generalul Mihai Benga, şeful ISUB.

„În păduri este plin de bidoane, pungi, PET-uri”

Până şi poliţia locală din Timişoara se va implica într-o acţiune de ecologizare a complexului studenţesc, voluntar, ca instituţie. Se vor igieniza şi drumurile judeţene, naţionale ori comunale. DSP are partea de deşeuri periculoase, iar Garda Naţională de Mediu urmăreşte salubrizarea cursurilor de apă şi a drumurilor comunale ori judeţene. În această perioadă, de început de primăvară, până şi containerele din cimitire se vor goli mai des. „În extravilan, pe terenurile agricole din raza comunelor de câmpie sunt stive de deşeuri aruncate, toate parcările de-a lungul pădurilor s-au transformat în depozite de gunoi, cursurile de apă sunt pline de PET-uri. Cred că trebuie să se facă o acţiune mai intensă pentru curăţire. Pentru fondul păduros silvic gestionarul, ocoalele silvice, asociaţiile de vânători până la 1 mai trebuie să salubrizeze zona. În păduri este plin de bidoane, pungi, PET-uri, Dacă mergeţi de la Chevereş la Sârbova, la marginea drumului este mizeria pe care Timişul nu a cunoscut-o până acum”, spune Aristotel Vişoiu, directorul Inspectoratului Regional de Regim Silvic Timişoara. Problema mare sunt şi deşeurile de construcţiii – care sunt aruncate în afara Timişoarei şi care sunt mai greu de curăţat.

În 8 aprilie începe curăţenia de primăvară în Timişoara

RETIM reciclează într-o lună 50 de tone de PET-uri – un million de PET-uri. Campania de curăţenie generală de primăvară 2013, organizată de RETIM Ecologic Service SA, în colaborare cu Primăria municipiului Timişoara, va debuta luni, 8 aprilie. Acţiunile se vor desfăşura în perioada 8 - 23 aprilie. Între 8-14 aprilie curăţenia se desfăşoară în zona situată la nord de canalul Bega şi în săptămâna 15-23 aprilie în zona situată la sud de canalul Bega. Se colectează obiecte de uz casnic şi gospodăresc, deşeuri vegetale rezultate din curăţarea arborilor de pe aliniamentele stradale şi a spaţiilor verzi din jurul imobilelor, deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice. Deşeurile vegetale provenite din corecţia ramurilor trebuie tăiate la dimensiuni de maxim 1 metru lungime şi legate în snopi pentru a facilita colectarea mai rapidă. Nu se colectează deşeuri din lucrări de construcţii şi amenajări interioare (moloz, ţigle, cărămizi, faianţă şi gresie sparte, etc.), deşeuri rezultate din curăţarea pivniţelor şi a podurilor (praf de cărbune, cenuşă, etc.), deşeuri periculoase (baterii auto, uleiuri uzate, etc.), deşeuri spitaliceşti (seringi, medicamente, etc.), deşeuri chimice (lacuri, vopsele, etc.) Deşeurile de ambalaje de sticlă (nu şi sticlă de geam spartă) se depun în recipientele tip clopot, special destinate acestui scop, care sunt amplasate în oraş. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/38337-pdurile-i-campurile-din-timi-sunt-pline-de-gunoaie.html