Cod-f-pc-4 revista presei 22 23 august 2017 cuprins

Administrația județeană a purtat discuții cu directorul ABA Someș-Tisa pentru finalizarea bazinului de la Runcu

În prezentarea făcută de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, în fața plenului CJ, acesta a vorbit despre proiectele de infrastructură edilitară, insistând pe necesitatea finalizării bazinului de la Runcu, o prioritate pentru Maramureș. Șeful administrației județene a declarat că a avut o întâlnire atât la București, cât și la Consiliul Județean Maramureș, cu Cristian Ciulbea, director al ABA Someș-Tisa, cu care a discutat despre proiectele din acest an și mai ales despre cele care vor fi finanțate anul viitor, pe cursurile de apă din județul Maramureș. În ceea ce privește acumularea de la Runcu s-au purtat discuții cu Prefectura Maramureș, cu prefectul Vasile Moldovan, iar valoarea estimată a lucrărilor este de aproximativ 450 de milioane de lei, 80% din lucrare fiind deja finalizată. Ar mai fi nevoie de aproximativ 100 de milioane pentru a finaliza acumularea de la Runcu măcar la nivel de acumulare de apă, iar apoi, printr-o nouă investiție să se facă aducțiunile de apă pentru Sighetu Marmației și pentru Valea Izei.

reședintele Consiliului Județean a arătat că speră ca, la începutul anului viitor, la întocmirea bugetului național, să existe fie o suplimentare a finanțărilor pentru bazinul Someș-Tisa, fie un amendament la legea bugetului de stat pe care să îl susțină parlamentarii județului Maramureș, pentru a avea această sumă alocată. Șeful administrației județene a subliniat faptul că nu este o sumă foarte mare, respectiv la cât s-a investit până în prezent, ceea ce a rămas pentru Runcu este sustenabil și ar putea exista apă pentru locutorii de pe Valea Izei, care se confruntă cu acest deficit imens.Gabriel Zetea a anunțat două noi investiții în județul Maramureș pentru care există finanțare în 2017 și urmează licitațiile, respectiv lucrări de regularizare a râului Buleasa, în Săliștea de Sus, o lucrare pe care autoritatea locală o cere de foarte mulți ani și amenajarea râului Vașnița în Poienile de sub Munte. Ambele lucrări se ridică la valoarea de aproximativ 30 de milioane de lei, sume importante care vor intra în județ începând cu anul 2017. /Sighet on-line, http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=29135:administraia-judeean-a-purtat-discuii-cu-directorul-aba-some-tisa-pentru-finalizarea-bazinului-de-la-runcu&catid=48:tiri&Itemid=27

100 milioane lei, necesare pentru finalizarea Barajului Runcu

Acumularea de apă de la Runcu-Brazi este unul dintre obiectivele majore lăsate moştenire de regimul comunist, de o importanţă mare din punct de vedere economic şi social pentru mai multe localităţi din Maramureş: Baia Mare cu cei peste 200.000 de locuitori din zona metropolitană, Sighetu Marmaţiei şi comunele de pe văile Marei, Tisei şi Izei. Pentru finalizare, investiţia mai are nevoie de circa 100 de milioane de lei, bani pe care autorităţile judeţene speră să-i primească de la Guvern în anul viitor.

Dacă barajul Runcu ar deveni funcţional, atunci problema deficitului de apă de pe Valea Izei s-ar rezolva. Gabriel Zetea, preşedintele CJ explică: ”Valea Izei, ştim cu toţii, se confruntă cu un deficit de apă, iar finalizarea bazinului de la Runcu este o prioritate pentru noi. Am avut întâlniri la Bucureşti şi aici la Consiliul Judeţean Maramureş, cu domnul director Cristian Ciulbea de la Administraţia Naţională a Apelor Române, de la Bazinul Someş-Tisa. Am discutat despre proiectele pentru acest an şi mai ales de cele care vor fi finanţate anul viitor în judeţul Maramureş, pe cursurile de apă. În ce priveşte acumularea de la Runcu, am stabilit o strategie împreună cu Prefectura Judeţului Maramureş, cu domnul prefect Vasile Moldovan, şi sigur că vom mai discuta. Valoarea estimată a proiectului de la Runcu e undeva la 450 milioane lei, într-un procent de 80% lucrarea fiind finalizată. Deci vorbim de un necesar de 100 milioane lei pentru a finaliza acumularea de la Runcu, măcar la nivel de acumulare de apă, ca apoi, printr-o nouă investiţie, să se facă aducţiunile de apă pentru Sighetu Marmaţiei şi pentru Valea Izei”.

Barajul Runcu a apărut deoarece acumularea de la Strîmtori-Firiza, dată în folosinţă în 1965, nu mai putea asigura tot timpul anului necesarul de apă al populaţiei şi industriei Băii Mari, fiind deficit în perioadele de secetă prelungită. Lacul de acumulare avea doar 14,5 milioane de metri cubi de apă ca volum util, din totalul proiectat de 17,6 milioane mc. În decursul celor 50 de ani de existenţă, din cauza cantităţilor de aluviuni depozitate pe fundul lacului, volumul util de apă s-a redus.

Preşedintele Consiliului Judeţean speră ca, la începutul anului viitor, la întocmirea bugetului naţional, să existe fie o suplimentare a finanţărilor pentru bazinul Someş-Tisa, fie un amendament la legea bugetului de stat pe care să îl susţină parlamentarii judeţului Maramureş, pentru a avea această sumă alocată. Şeful administraţiei judeţene a subliniat faptul că nu este o sumă foarte mare, faţă de cât s-a investit până în prezent. Ceea ce a rămas pentru Runcu este sustenabil şi ar putea exista apă pentru locuitorii de pe Valea Izei, care se confruntă cu deficite imense pe vreme de secetă.

Gabriel Zetea a anunţat şi alte două obiective de investiţii cu finanţare asigurată, pentru care în acest an se vor desfăşura licitaţiile: ”Vorbim de lucrările de regularizare a pârâului Buleasa în Săliştea de Sus, o investiţie pe care autoritatea locală o cere de mulţi ani de zile. De asemenea, amenajarea râului Cvaşniţa în Poienile de sub Munte. Ambele investiţii se ridică la valoarea de circa 30 de milioane de lei”. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/08/21/100-milioane-lei-necesare-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

Teme de mediu

Centura Vâlcele-Apahida – în pericol din cauza alunecărilor de teren de la Pata Rât

Autorităţile clujene au intrat în alertă după ce la fosta rampă de gunoi de la Pata Rât s-au declanşat alunecări de teren care ar putea afecta centura de ocolire Vâlcele-Apahida. Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş a convocat, ieri, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a găsi soluţii în vederea stopării alunecărilor de teren şi pentru prevenirea erodării centurii de ocolire.

Alunecarea de teren de la fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, s-a produs pe o lungime de 300 de metri, blocând albia unui pârâu. Totodată, potrivit autorităţilor, există pericolul erodării centurii de ocolire a municipiului pe relaţia Vâlcele – Apahida. În cadrul şedinţei de ieri a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, prefectul Aurel Cherecheş a avertizat că nivelul de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.a.) din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât, nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Totodată, reprezentantul Guvernului în teritoriu a atras atenţia că în acest caz ar trebui să existe un impact minim al levigatului asupra pânzei freatice din zonă, dar nu este convins sută la sută că acest lucru se întâmplă.

„A fost o alunecare de teren în luna iulie, atât a pământului cu care s-au acoperit deşeurile de la rampa de gunoi neconformă de la Pata Rât, cât şi a deşeurilor, pe o lungime de 300 de metri, blocând pe 120 de metri albia pârâului Zăpodie, adiacent depozitului. Spre sfârşitul toamnei, când ploile se vor accentua, situaţia nu va rămâne la fel. Fiind blocată albia pârâului, dacă vor veni debite masive de apă pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii de ocolire a Clujului pe relaţia Vâlcele – Apahida. În plus, nivelul de levigat nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Beneficiarul, Consiliul Judeţean Cluj, stă şi nu face nimic corespunzător în rezolvarea acestei probleme”, a spus Cherecheş.

Aurel Cherecheş a afirmat că forul judeţean trebuie să ia măsuri pentru stoparea alunecării de teren, decolmatarea albiei pârâului Zăpodie şi stoparea scurgerii levigatului, care trebuie preluat şi dus la staţii de epurare, precizând că în cazul în care Consiliul Judeţean nu se va conforma vor fi chemate alte instituţii ale statului să rezolve problema.

Consiliul Judeţean Cluj a semnat în 2015 contractele de achiziţie publică pentru închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj.

Rampele de gunoi din judeţ au fost împărţite în două loturi: primul – Pata Rât de lângă Cluj-Napoca, Huedin, Gherla şi Turda, în vrene ce lotul doi include rampele de gunoi din Dej şi Câmpia Turzii. În urma procedurii de evaluare o ofetelor a fost declarată câştigătoare pentru lotul 1(în care a fost inclusă şi pata Rât-n.r.) Asocierea SC Nord Conforest SA – SC Interdevelopment SRL – SC Finara Consult SRL, cu o propunere financiară fără TVA de 27.267.933,79 de lei. După doi ani de la semnarea contractului, mai exact în ianuarie 2017, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a semnat cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire în vederea executării lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/centura-valcele-apahida-in-pericol-din-cauza-alunecarilor-de-teren-de-la-pata-rat/