Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2012 cuprins

"Băieţii deştepţi" vor primi din nou energie ieftină, de la 1 mai

Hidroelectrica a notificat partenerii din contracte că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei

Încetarea aplicării clauzei vine pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor hidrologice din ultima perioadă.

Situaţia de forţă majoră de la Hidroelectrica, activată la finele lunii septembrie din cauza secetei, va înceta de la 1 mai, compania notificând partenerii din contract că, după această dată, va putea livra electricitatea "după programul normal". "Condiţiile hidrologice s-au îmbunătăţit în ultima perioadă atât pe Dunare, cât şi pe râurile interioare, iar prognoza debitelor medii lunare şi sezoniere în regim natural (...) este uşor favorabilă pentru luna mai 2012, astfel încât conducerea companiei Hidroelectrica consideră că sunt îndeplinite premisele necesare pentru încetarea situaţiei de forţă majoră începând cu mai 2012", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al companiei, citat de Mediafax.

"Livrările se vor desfăşura după programul normal"

Compania a activat această clauză întrucât nu mai avea destulă apă pentru a produce energie în hidrocentrale, astfel încât a redus livrările de energie către toţi partenerii contractuali. "Având în vedere că şi gradul de umplere a lacurilor de acumulare a înregistrat un trend crescător, Hidroelectrica a notificat partenerii de contracte în legătură cu încetarea aplicării clauzei de forţă majoră începând cu 1 mai. În aceste condiţii, livrările de energie ale Hidroelectrica se vor desfăşura după programul normal", se mai arată în comunicat. Prin sintagma "băieţi deştepţi" sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica, la preţuri mici. Hidroelectrica livrează 70% din energia pe care o produce către "băieţii deştepţi", ale căror contracte expiră în intervalul 2014-2018.

Rezultatul renegocierii contractelor ar urma să fie anunţat în câteva zile

Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internaţional. Pretenţiile statului sunt creşterea preţurilor la care vinde Hidroelectrica, reducerea duratei contractelor şi scăderea cantităţilor pentru fiecare acord în parte. Potrivit celor mai recente informaţii, rezultatul renegocierii contractelor ar urma să fie anunţat în câteva zile. Compania a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru încheierea acestor acorduri, pentru preţurile mici la care vinde energia către "băieţii deştepţi".

Hidroelectrica asigură 40% din producţia de energie la nivel naţional

Hidroelectrica asigură 40% din producţia de energie la nivel naţional, cu jumătate din capacitatea instalată în funcţiune, potrivit datelor operatorului sistemului energetic naţional Transelectrica. Compania produce, în general, aproximativ o treime din energia consumată la nivel naţional. Transelectrica prezintă situaţia în timp real a sistemului energetic naţional, respectiv producţia de energie şi tipul de unităţi energetice în funcţiune la un moment dat. Potrivit datelor de la ora 12.00, Hidroelectrica a ajuns să asigure 40% din consum, în condiţiile în care compania are activată de aproape opt luni o clauză de forţă majoră cauzată de secetă. Prin activarea acestei clauze, Hidroelectrica a redus livrările şi implicit producţia de energie, din cauza deficitului de apă. Compania are o putere instalată de peste 6.000 MW, iar în prezent funcţionează cu o capacitate de 3.000 MW. Producţia de energie în termocentrale pe cărbuni a scăzut la 26%, de la un nivel mediu de 40%, iar unităţile producătoare de energie regenerabilă acoperă aproape 7% din consumul la nivel naţional. /Curierul National, http://curierulnational.ro/Eveniment/2012-04-25/%22Baietii+destepti%22+vor+primi+din+nou+energie+ieftina%2C+de+la+1+mai

Teme similare

7 milioane de lei pentru distrugerea unicităţii plajei Sulina

Aripile unui pescăruş singuratic despică în două valurile mării ce se izbesc de vântul puternic al unei dimineţi înnorate. Nisipul fin capătă nuanţe argintii în dunele ce se formează pe ici, pe colo, printre plante, arbuşti şi printre gunoaiele lipite de stuful spulberat de viscolul iernii trecute. Plaja Sulina, printre puţinele zone virgine, a fost şi ea, de ceva vreme, atinsă de mâna acaparatoare a ”modernizării”.

”În interesul cetăţeanului”, după cum spune viceprimarul oraşului, Sorin Popa, convins că progresul începe odată cu escavatoarele care mănâncă pământul sălbatic, îmbogăţit cu plante rare, unice în Europa şi cu 6 căsuţe amenajate, cărora deja le cade vopseaua, proiectate să te aprovizioneze cu costume de baie. ”Nu poţi să faci ceva, fără să strici altceva. Consider că toate chestiile astea impuse de mediu sunt duse la absurd”, găseşte o scuză vicele. Se împlinesc doi ani de când fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, s-a gândit că cel mai bine pentru dezvoltarea Sulinei ar fi să amenajeze plaja printr-un proiect a cărui valoare ar fi putut scoate din sărăcie o parte bună a oraşului: 7.144.201,13 lei. Gândurile i-au fost măreţe. Parcă şi vedea, sub puterea cuvintelor sale, cum se înalţă o discotecă, două mini-terenuri de fotbal, piscine, terase, un fast-food şi câte şi mai câte. Planurile i-au fost însă dejucate, când pe fir au intrat asociaţiile de ecologişti, care au acuzat falsuri în realizarea studiului privind existenţa volburei de nisip, o plantă unică în România, care se dezvoltă cu precădere în Sulina, Sfântu Gheorghe şi Vadu.

Ea face parte din lista roşie a plantelor superioare, ”este considerată o specie periclitată, a cărei supravieţuire este puţin probabilă, dacă nu este protejată. Factorii limitativi se referă la reducerea habitatului, urmare a intervenţiei factorului antropic, prin lucrările de amenajare a plajelor sau curăţirea mecanică a acestora. Specia are un rol extrem de important în fixarea nisipurilor”, ne explică importanţa volburei de nisip Ciprian Mânzu, lector dr. la Univesitatea "Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Ecologiştii au mers cu jalba în proţap la Administaţia Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (ARBDD). Negăsind înţelegere, au sesizat Comisia Europeana (CE). Consiliul Judeţean Tulcea (CJ), care a derulat investiţia de la Guvern, şi-a văzut însă nestingherit de treabă, a dat drumul lucrărilor, ba i-a avut ca aliaţi şi pe cei de la ARBDD, care ar fi trebuit să protejeze aria.

”Pe perioada lucrărilor, CJ, Consiliul local Sulina şi ARBDD au semnat un acord prin care se stabilea că plaja intră în subordinea CJ, pentru a se putea face investiţiile”, spune purtatorul de cuvânt al CJ, Paula Giurea. ”Era o amărâtă de gheretă acolo. Noi am făcut căi de acces către plajă, suspendate, duşuri, punct de salvamar, condiţii civilizate pentru turişti. Proiectul a fost limitat, doar pe 3,5 ha, au fost eliminate construcţiile din beton, cum prevedea proiectul iniţial, tot ca să nu fie vorbe. Dar ce folos că s-au găsit ONG-iştii, care au contestat proiectul la CE. Vreau să vă spun că specialiştii de mediu nici nu au putut să identifice planta prin toate buruienile alea, deşi ei susţin că ea există acolo. Nu contestăm noi că nu există, dar sunt numai bălării. La cerinţa CE, am finanţat un studiu de mediu în valoare de peste 600 de milioane de lei vechi, realizat de Asociaţia Hidrologilor din România, care a spus că aria nu ar fi afectată decât în proporţie extrem de mică, de 0,01%”.

Marina Cazacu, biolog la Societatea Ornitologică Română susţine însă, în replică, că studiul impus de Comisia Europeana a fost realizat în luna februarie, în condiţiile în care aceste plante pot fi studiate în lunile mai-iunie. "Rezultatul dorit este şi cel trecut în acel raport, că acele plante nu există de fapt. Eu am fost pe teren împreună cu un botanist, care ştie foarte bine unde sunt zonele în care se găseşte această plantă. Într-un loc am găsit planta, în celălalt nu mai era, pentru că se făcuseră cratere de la buldozerele şi de la escavatoarele care au ciuruit zona”. Guvernatorul Deltei Dunării, Viorica Bîscă, răspunde la acuzaţii, citind parcă din planul de sarcini al instituţiei: ”nu sunt la curent cu cine o mai administrează acum, dar noi trebuie să ne ocupam de protejarea plantelor rare care se găsesc pe plajă, prin semnalizare sau îngrădire”. Recunoaşte însă că ”sunt de-abia de o lună în funcţie” şi că ”nu am reuşit să ajung acolo, nici nu ştiu dacă s-au pus plăcuţe sau dacă s-a îngrădit zona”.

"Aici s-a mâncat caşcaval mult”

Am vizitat zona cu pricina. Nu a fost greu să constatăm că nu există nimic îngrădit sau semnalizat. Poţi călca în voie pe oriunde, la fel cum fac şi animalele. Fără restricţie. ”Cine ştie care este planta asta? Nimeni nu se preocupă de zonă acum. Deja, din cauza îngheţului, ţevile de la grupurile sanitare au plesnit anul trecut. Pontonul ce dă în mare a început să se onduleze din cauza zăpezii. A fost pus un gard de nuiele, mic şi pipernicit, ca să îngrădească zona asta, dar peste el trec caii mereu. Vacile dărâmă coşurile din nuiele. Oamenii vin şi îşi pun corturile printre cătină, îşi fac grătare, tot anul trecut au venit la o întrunire 800 de pesedişti, că ni s-a dat ordin să dăm drumul la duşuri, că erau închise. Aici, vă spun, s-a mâncat caşcaval mult, ăsta e rostul proiectului. Iar ce zic ăştia că zona ar fi protejată de ARBDD, nu prea văd cum o protejează”, spune unul dintre paznicii zonei, Valentin Simionof, şi ne arată urmele vacilor care pasc nestingherite într-o zonă ce se vrea a fi ocrotită.

”Acum vreo doi ani de zile am îngrădit noi aria unde era volbura. După două săptămâni nu mai era nimic din ce am făcut. Ne este greu să îngrijim zona, nu ne permitem financiar, iar ARBDD-ul, care ar fi trebuit să se ocupe de curăţenie, nu ridică nici măcar o hârtie”, se plânge viceprimarul.

Oful cel mare al autorităţilor locale este că dotările încă nu pot fi date în folosinţă, din cauza conflictului dintre diverse instituţii. Comisia Europeană încă nu a dat verdictul în ceea ce priveşte războiul dintre ecologişti şi stat: a fost sau nu încălcată legea privind protecţia plantelor unicat. ”Ne dorim să facem un parteneriat public-privat şi să sperăm că atragem investitori serioşi, care să vină cu dotări şi cu funcţionalitate, şi astfel să împărţim profitul”, îşi spune planurile viceprimarul. ”Pare că nu prea ne căpătuim de pe urma investiţiei ministrului Udrea”, recunoaşte el şi speră, ca peste vreo 2 ani să deschidă spaţiile comerciale de lângă plajă. Biologul Cazacu susţine însă, fără tăgadă, că ”proiectul a fost foarte prost făcut, plantele ocrotite au început să dispară. Nu am spus niciodată că nu trebuie să se dezvolte zonele, întru binele oamenilor, dar puteau să facă acest lucru cu cap, în afara zonei protejate”.

Nea Florin îşi târăşte papucii prăfuiţi spre casă. Zice că a fost la cumpărături, dar sacoşa-i tot goală: ”Eu cred că se putea face altceva cu banii ăia, plaja putea rămâne şi cum a fost. În două luni de sezon , nu se îmbogăţeşte oraşul, nu prin amenajarea plajei ăsteia se rezolvă problemele noastre. Ziceţi, ce să facem noi cu 6 căsuţe în care se vând chiloţi, păi aşa dezvolţi zona, turismul? Nu vedeţi, bogătanii îşi înalţă vile şi noi nu reuşim să ne întreţinem o casă. Cu proiectul ăsta s-au tras foarte mulţi bani. Este an electoral şi, probabil că acum ne va fi un pic mai bine, dar după, tot praful se va alege. Dacă tot e zonă protejată, pe lângă plante şi animale, nu ar trebui să fie protejaţi şi oamenii?”. ”Dacă nu se valorifică într-un fel căsuţele alea, dacă stau închise, la ce au mai fost făcute?”, îl completează Susciuc Fănica, vânzătoare la magazin, amintind de drumul pavat pentru care s-au cheltuit 8 milioane de lei şi din care deja au început să dispară bucăţi importante de lemn. ”Sunt convinsă că tot ce au făcut pe plajă nu este în favoarea micilor întreprinzători. Interesele sunt enorme, sunt sigură că vor să construiască mai mult, nu degeaba au făcut o şosea până la plajă”.

Fostul guvernator al Deltei Dunării, Virgil Munteanu, a respins de trei ori studiul de impact asupra mediului al proiectului. Munteanu a recunoscut că pe masa sa s-au aflat deja proiecte de case ale mai marilor noştri, care doreau să îşi construiască vile pe plajă. ”Nu degeaba au vrut să facă canalizare, să aibă apă, toate utilităţile”, spune fostul guvernator. În vremea asta, localnicii abia dacă îşi fac timp să mai atingă nisipul valoros prin consistenţa sa atât de fină. Înglobaţi în greutăţi şi în datorii, văd disputa mai marilor pentru acapararea plajei, pusă sub sloganul ”prosperităţii oraşului”, ca pe un spectacol trist, din care ei, oricum nu au de câştigat. ”Mi-e teamă că tot ce s-a făcut acolo, pe plajă, să nu fie vândut clientelei politice”, spune o localnică. Singurul poate, viceprimarul visează, precum Făt-Frumos la Ileana Cosânzeana, ca cele 6 căsuţe cu slipi şi umbreluţe de plajă să atragă ”un şeic care va vrea să investească. Pentru el, banii ăia ar fi nimic, cât două plimbări de-alea lui cu iahtul…”/Jurnalul, http://www.jurnalul.ro/special/sulina-plaja-distrugere-udrea-cheltuieli-modernizare-610900.htm