Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2012 cuprins

Teme de mediu

Guvernul alocă bani Ministerului Mediului din Fondul de rezervă, pentru procesul de la Paris cu OMV

Bugetul Ministerului Mediului a fost suplimentat de Guvern cu 820.000 lei, pentru plata cheltuielilor reprezentând onorariul arbitrilor din procesul pe care Executivul îl are cu grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, pe rolul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris, potrivit Mediafax.

Bugetul a fost sulimentat în şedinţa de marţi a Guvernului, banii fiind alocaţi din Fondul de rezervă bugetară. Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, că grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a deschis o acţiune împotriva Guvernului la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, solicitând rambursarea a 91,6 milioane lei pentru lucrări de ecologizare efectuate în perioada 2009-2010 şi pentru care nu a primit banii de la buget. Statul s-a angajat, prin Legea 555/2004 privind privatizarea SNP Petrom, să despăgubească în perioada 2005-2019 compania Petrom pentru poluarea istorică înainte de privatizare. La începutul anului 2008, OMV Petrom a evaluat cheltuielile de mediu pe care ar urma să le recupereze de la stat la 1,707 miliarde de lei (511 milioane euro), ceea ce reprezintă peste trei sferturi din preţul încasat de stat la privatizarea companiei. Lucrările pentru care OMV Petrom cere 91,6 milioane de lei de la statul român la Curtea de Arbitraj au fost derulate în 2009-2010 şi au vizat la decontaminarea unor terenuri de la combinatul chimic Doljchim şi la rafinăria Petrobrazi, ambele unităţi fiind deţinute de OMV Petrom. Acţiunea la Curtea de Arbitraj a fost deschisă în luna decembrie a anului trecut.

Ministerul Mediului a respins, în luna noiembrie a anului trecut, pretenţiile OMV Petrom, considerând că "răspunderea statului român nu poate fi angajată în ce priveşte plata sumelor notificate, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de societate (OMV Petrom - n.r.) prevăzute în contractul de privatizare a Petrom.

România este reprezentată în procesul de la Paris de Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Curtea Internaţională de Arbitraj a notificat cu privire la deschiderea acestui proces Ministerul Economiei, acţionar minoritar la OMV Petrom, cu o participaţie de 20,6% din capital. Grupul austriac OMV a achiziţionat participaţia majoritară la Petrom în anul 2004, printr-o tranzacţie de 1,5 miliarde de euro, sub formă de achiziţie directă de acţiuni - 668 milioane de euro - şi majorare de capital - 832 milioane de euro.

Consiliului Concurenţei a anunţat în ianuarie sancţionarea companiilor OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România cu amenzi ce cumulează 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentând aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010, pentru că aceste companii s-au înţeles să retragă de pe piaţă un sortiment de carburant. Sancţiunea care a revenit OMV Petrom totalizează 503,8 milioane lei (120 milioane euro), suma reprezentând peste 57% din amenzile aplicate companiilor petroliere. Petrom a fost amendată cu 366,53 milioane lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sancţionată cu 137,28 milioane lei, potrivit informaţiilor raportate bursei în luna ianuarie. Grupul Petrom consideră că sancţiunile sunt nejustificate şi a anunţat că le va contesta în instanţă. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/guvernul-aloca-bani-ministerului-mediului-din-fondul-de-rezerva-pentru-procesul-de-la-paris-cu-omv-261854.html
Slabi. Doar 6,5 % din fondurile europene alocate României între 2007 şi 2013 au fost atrase până acum

La două luni de un imens eşec: suspendarea fondurilor europene

Autorităţile admit posibilitatea ca la începutul lunii iulie Bruxelles-ul să întrerupă accesul României la fonduri europene de miliarde de lei. Între 2007 şi 2013, Uniunea Europeană a decis alocarea a 82,5 miliarde de lei pentru cinci programe operaţionale. Deşi au trecut deja peste patru ani de la demararea acestora, România a reuşit să atragă fonduri europene care reprezintă un procent modest: 6,5% din fondurile alocate.

Finanţarea se poate întrerupe

Săptămâna trecută, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a mai venit cu o veste proastă: „Avem termen să întreprindem anumite acţiuni astfel încât să evităm suspendarea unor programe operaţionale. În principiu sunt cinci programe unde trebuie întreprinse astfel de acţiuni pentru a evita suspendarea programelor respective". Purtătorul de cuvânt al ministerului, Cristina Mac ne-a explicat, ieri, că „în cazul în care se decide suspendarea celor cinci programe operaţionale efectul ar fi că nu vom mai avea posibilitatea de a depune cereri de plăţi la Bruxelles. Această eventuală suspendare nu va implica şi pierderea fondurilor, ci doar o întrerupere a finanţărilor europene pe durata de timp necesară pentru remedierea neajunsurilor care ne-au fost semnalate. De altfel, acţionăm încă de acum în acest sens. O eventuală suspendare a programelor nu se poate face înainte de luna iulie". Printre condiţiile pe care Bucureştiul trebuie să le îndeplinească de urgenţă se regăsesc de la elemente legate de achi-ziţiile publice până la chestiuni ce ţin de nerespectarea unor recomandări făcute de misiunile de audit atât ale Autorităţii Române de Audit, cât şi ale Comisiei Europene.

Doar câteva mii de proiecte acceptate

POS Transport este programul pentru care UE a alocat cea mai mare sumă de bani: 19,8 miliarde de lei, din care România a reuşit să atragă doar 6,13% în condiţiile în care au fost aprobate 77 de proiecte. Scopul programului este modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport şi promovarea trans-por-tului feroviar, naval. În cadrul acestui program există unele suspiciuni legate de potenţiale conflicte de interese şi incompatibilităţi, dar şi de corectitudinea unor achiziţii publice.

POS Mediu stabileşte strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu în perioada 2007-2013. România ar putea primi de la Comisia Europeană 19,6 miliarde, dar a decontat numai 3,3% pentru 328 proiecte aprobate.

Programul Operaţional Regional prin care se urmăreşte dezvoltarea locală are alocate de la UE fonduri de 16,2 miliarde de lei. Au fost aprobate 3.104 de proiecte spre care au mers 11,7% din fondurile europene. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane are ca obiectiv dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii. La dispoziţia României au fost puse 15,1 miliarde de lei, dar nu au fost absorbite decât 5,5% de cele 2.999 de proiecte acceptate. Ultimul proiect aflat în pericol de a i se întrerupe finanţarea este Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice care vizează îmbunătăţirea randamentului firmelor autohtone. Cu un buget european de 11,1 miliarde de lei, România a cheltuit doar 6,4% pentru un număr de 3.313 proiecte acceptate.

10.304 proiecte au fost aprobate în cadrul programelor de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

6,5% din fondurile europene alocate pentru România în perioada 2007 - 2013 au fost absorbite până la 31 martie 2012. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/la-doua-luni-de-un-imens-esec-suspendarea-fondurilor-europene-261837.html