Cod-f-pc-4 revista presei 29 mai 2015 cuprins

Teme ABA

Scandalos! Mâlul scos din Bistrita este aruncat in Siret

Dupa dezastrul ecologic produs de inceperea lucrarilor de decolmatare in zona dintre Podul Serbanesti si Insula de Agrement, un al dezastru este pe cale sa se produca: mâlul scos din albia Bistritei este aruncat de camioanele firmei care se ocupa de problema in albia Siretului, la Radomiresti. Camioanele cu mâl traverseaza Serbanestiul, trec prin Letea Veche pâna aproape de Rusciutea, unde cotesc pe un drum laturalnic, care le duce la Radomiresti. Aici, chiar in zona fermei, masinile descarca incarcatura pe malul Siretului, fix in apa. Intâmplarea a fost filmata de mai multe persoane care s-au nimerit la fata locului; am avut ocazia sa observam si noi, in mai multe rânduri, cum camioanele cu mâl ajung la Radomiresti. “Nu se poate asa ceva, ne-a spus cititorul care ne-a trimis filmul. In primul rând se colmateaza Siretul si, in al doilea rând este vorba despre sanatatea mediului, nu poti arunca in apa gunoaiele pe care le-ai scos din alta parte”

Petru Dochiei, primarul comunei Letea Veche, a acuzat ca lucrarile se desfasoara fara niciun aviz, fara niciun contract. “Noi am facut sesizare catre Directia Apelor Siret deoarece nu a venit nimeni sa solicite autorizatie pentru aceasta operatiune. Ca sa efectuezi lucrari pe teritoriul unei unitati administrativ teritoriale trebuie sa obtii autorizatie din partea primariei. Firma respectiva nu are niciun aviz, nicio aprobare”, a declarat Petru Dochiei, nemultumit. Edilul a mai precizat ca Politia Locala va opri masinile si le va intoarce din drum deoarece transportatorul nu a platit taxa de drum. Pâna joi dupa-miaza, insa, la Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) nu ajunsese, inca, nici o reclamatie, insa, conform purtatorului de cuvânt, Georgiana Cernat, situatia relatata nu era in regula. “Cei de la firma respectiva s-au angajat sa depuna materialul rezultat pe un teren pe care-l detin la Letea Veche”, ne-a declarat ea. Actiunea de decolmatare a Bistritei a fost demarata desi inca nu exista toate fondurile necesare transportului namolului. Initial, banii pentru decolmatare trebuiau sa vina de la Ministerul Mediului, pentru a acoperi halda de fosfogips de langa combinatul chimic. Ulterior, s-au dat mai putini bani, care ajung pentru incarcatul si transportul a jumatate din namolul din albia Bistritei; bani pentru transportul catre halda de fosfogips inca nu sunt si se preconizeaza a fi alocati in viitor de Consiliul Local Bacau.

UPDATE Sistemul de Gospodarire a Apelor a constatat ca situatia relatata de Desteptarea se confirma pe teren si a decis amendarea firmei. “Nu se poate vorbi de o poluare, insa este clar ca e vorba de o incalcare a legii”, ne-a declarat Georgiana Cernat, purtatorul de cuvant al SGA. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/malul-scos-din-bistrita-este-aruncat-in-siret/

Malul din Bistrita este aruncat in Siret

Realitatea TV Bacau, Jurnalul de stiri,

http://webtv.realitatea.net/jurnalelocale/jurnalul-realitatea-tv-bacau-18-10-28-05-2015_919901.html?p=1#video

Guvernul trebuie să adopte de urgenţă măsuri consistente pentru prevenirea inundaţiilor

Preşedintele PNL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a solicitat Guvernului, ieri, în plenul Senatului, să adopte măsuri de urgenţă şi consis­tente pentru prevenirea inun­daţiilor.

„Inundaţiile care au afectat ţara noastră şi în acest an tre­buie să reprezinte pentru gu­vern un semnal foarte serios pentru includerea între priori­tăţi a problemelor legate de pregătirea pentru aceste feno­mene extreme. Finanţarea prin fonduri europene, includerea acestor categorii de cheltuieli in Acordul de Parteneriat pen­tru utilizarea fondurilor co­munitare în perioada 2014-2020, ar fi o bună garanţie că aceste lucrări se vor realiza" a declarat Flutur.

El a explicat că, în ultimii ani, România s-a confruntat cu grave inundaţii, viiturile pro­duse pe cursurile de apă inte­rioare afectând toate judeţele ţării.

„Au fost inundate localităţi, zeci de persoane au dece­dat, iar alte zeci de mii au fost evacuate. Au fost distruse sau grav avariate case şi anexe gos­podăreşti, precum şi obiective social-economice. Printre lu­crările de infrastructură afec­tate se numără drumuri naţiei nale, judeţene şi comunale, căi ferate, poduri şi podeţe şi construcţii hidrotehnice cu rol de gospodărire a resurselor de apă şi de apărare împotriva inundaţiilor. Valoarea totală a pagubelor depăşeşte 5 miliar­de lei, numai pe cursurile de apă interioare" susţine liderul liberal.

El menţionează că, pe lângă refacerea lucrărilor de apărare afectate şi întărirea capacităţii de prognoză şi intervenţie, elaborarea şi implementarea unui plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efec­telor inundaţiilor la scară na­ţională trebuie să constituie una din principalele preocu­pări ale Guvernului.

„Apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate. Diminuarea pagu­belor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inun­daţiilor nu se poate face doar prin acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor, ci prin măsuri corelate, pre­mergătoare producerii feno­menului, cele de management din timpul desfăşurării inun­daţiilor şi cele întreprinse post inundaţii, deci prin gestio­narea riscului la inundaţii.

în ultimii ani, la nivelul Uniunii Europeneau fost pro­movate instrumente legislati­ve pentru protecţia şi mana­gementul durabil al resurselor de apă. Un astfel de instrument este Directiva privind Inunda­ţiile, act normativ prin care iîecare stat membru trebuie să elaboreze un plan de mana­gement al riscului la inunda­ţii" a menţionat senatorul sucevean.

Potrivit lui, sarcina de ela­borare a strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospo­dăririi apelor se realizează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar apli­carea acesteia şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu revin Administraţiei Naţionale „Apele Române", prin administraţiile bazinale de apă din subordinea acesteia.

El susţine că măsurile privind reducerea riscului la inundaţii pe bazine hidro­grafice trebuie luate în con­cordanţă cu Strategia Naţio­nală de management al riscu­lui la inundaţii pe termen mediu şi lung aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 846/ 11 august 2010 şi cu Progra­mul cerinţelor Directivei Europene privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii 2007/60/EC, care prevede realizarea hărţilor de risc la inundaţii şi elaborarea Planului de management al riscului la inundaţii. Astfel, printre măsurile care ar trebui implementate până în 2035 se numără între­ţinerea albiilor (perioada de implementare 2010 - 2035, costuri de 3 miliarde euro), întărirea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor (peri­oada de implementare 2010 -2035, costuri de 7,11 miliarde euro); reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi moder­nizarea reţelelor feroviare şi rutiere afectate (perioada de implementare 2020 - 2014, costuri de 663,4 milioane euro). Costurile totale ale im­plementării strategiei sunt de 22 miliarde euro.

Judeţul Suceava prezintă un grad de risc ridicat la producerea inundaţiilor

Judeţul Suceava prezintă un grad de risc ridicat în ce pri­veşte producerea inundaţiilor. Ca urmare a inundaţiilor de mare amploare care au avut loc în ultimi ani, mii de locuinţe au fost afectate, kilometri de drumuri şi amenajări hidro­tehnice au fost distruse, iar pagubele s-au ridicat la peste un miliard de lei. Din păcate, în urma revărsărilor de ape s-au înregistrat şi pierderi de vieţi omeneşti, a explicat Gheorghe Flutur.

„Viiturile au afectat locu­inţe şi anexe gospodăreşti, diguri, apărări de maluri şi baraje. în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, au fost afectaţi zeci de kilometri de drumuri naţionale, sute de kilometri de drumuri jude­ţene, o mie de kilometri de drumuri comunale, străzi, poduri pe drumuri naţionale, poduri şi podeţe CFR, poduri pe drumuri judeţene şi poduri pe drumuri comunale, podeţe pe drumuri naţionale, podeţe pe drumuri judeţene şi podeţe pe drumuri comunale, precum şi traversări pietonale. Au mai fost afectate conducte de gaze naturale, reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, fântâni, reţele electrice şi de comunicaţii.

De asemenea, inundaţiile au afectat terenuri cu culturi agricole. Direcţia Silvică Su­ceava a avut pagube la drumuri forestiere şi au fost afectate poduri şi podeţe, plantaţii şi pepiniere. Au mai fost afectate şcoli şi grădiniţe. Reţeaua hidrografică a ju­deţului Suceava însumează 3092 km" a declarat senatorul PNL.

Potrivit lui, cantităţile cele mai mari de apă sunt transpor­tate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cea. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.

în judeţul Suceava sunt 52 de puncte critice

„Sistemul de Gospodărire al Apelor (SGA) Suceava a identificat 52 de puncte critice de-a lungul mai multor cursuri de apă din judeţul Suceava. Pe râul Şiret au fost constatate nouă puncte critice, pe raza lo­calităţilor Zamostea, Zvoriş-tea, Grămeşti, Dumbrăveni, Dolhasca, Liteni şi pe raza comunei Vorona din judeţul Botoşani. Zece puncte critice sunt pe râul Moldova, la Breaza, Baia, Cornu Luncii, Vadu Moldovei şi la Fundu Moldovei. Pe râul Suceava, nouă puncte critice, şapte constând în eroziuni, din care cea mai lungă este pe raza comunei Gălăneşti, apoi la la Vicovu de Sus, la Bilca în aval de microhidrocentrală. De asemenea, eroziuni au mai fost constatate pe malurile pâraielor Suceviţa, Solca, Iaslovăţ, Suha şi afluenţii acestuia, Slătioara, Negrileasa, Brodina şi Calela, Cotârgaşi, râul Bistriţa şi pâraiele Ţibău şi Cârlibaba, Moldoviţa, Frumosu şi Deia, Sasca Mare, Rusca, Şomuzul Mare, Isa-chea, Suha Mică, Codata, Bucovăţ, Raşca, Racova. Dintre pârâurile din judeţ, cel care are cele mai multe probleme, cel puţin pe partea de eroziuni ale malurilor, este Soloneţ. Sunt patru puncte critice de-a lungul pârâului, toate constând în eroziuni ale malurilor, câte una pe raza comunelor Cacica, Pârteştii de Jos, Comăneşti şi Todireşti, situaţia cea mai gravă fiind la Cacica. Lista cu punctele critice a fost înaintată de SGA Suceava la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Siret, cu solicitarea de a se face demersurile necesare în vederea promovării lucrărilor" a declarat Flutur.

Senatorul PNL a mai expli­cat că mai multe lucrări de apărare împotriva inundaţiilor nu mai pot fi realizate deoare­ce Guvernul nu mai asigură „alocaţii bugetare", cum este şi cazul unor investiţii aban­donate în judeţul Suceava, el exemplificând cu amenajarea râului Dorna pe sectorul Poia­na Stampei - Vatra Dornei, lucrări de regularizare a pârâului Solca şi a afluenţilor pe tronsonul Solca - Arbore şi decolmatarea la acumularea Solca, amenajarea râului Mol­dova pentru apărarea frontului de captare a municipiului Su­ceava Ia Berchişeşti, amena­jarea râului Bistriţa şi a aflu­enţilor pe sectorul Iacobeni -Sabasa, jud. Suceava şi Neamţ

„Planul naţional pentru protecţia, prevenirea şi dimi­nuarea efectelor inundaţiilor constituie un instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, în condiţiile existenţei unor surse diferite de finanţare şi a unei multi­tudini de ordonatori de credite. Acest document ar trebui finalizat pe parcursul acestui an. Altfel, ne putem aştepta la consecinţe cel puţin la fel de dramatice şi în perioa­da următoare, în condiţiile unei subfinanţări cronice ale sectorului de gospodărire a apelor" a conclus senatorul de Suceava Gheorghe Flutur. /Crai Nou (Suceava)