Cod-f-pc-4 revista presei 29 mai 2015 cuprins

Teme de mediu

CERCETAŞII LANSEAZĂ PROIECTUL „CLUBUL APEI”

Duminică, la Băile Olăneşti, în zona Comanca va fi lansat printr-un complex de activităţi specifice proiectul „Clubul Apei”. Activităţi de educaţie ecologică şi protecţia mediului, cultural, spirituale, sportive şi turistice în bazinul râului Olăneşti”. Proiectul face parte din seria de activităţi ce vor fi desfăşurate în acest an de cercetaşii vâlceni în cadrul proiectului european „Big Jump Challenge” iniţiat de profesori şi studenţi ai Universităţii Greifswald din Germania la care participă peste 30 de organizaţii de tineret şi ecologiste din toată Europa. Cercetaşii vâlceni vor fi reprezentaţi şi la reuniunea unui aşa-zis Parlament al Tinerilor pentru apele Europei ce va avea loc la Bruxelles in perioada 8-14 iulie, de tinerele Teodora Bunescu studentă la facultatea de geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi Adina Ceauşu, elevă a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” Râmnicu Vâlcea. Tinerii ecologişti din toată Europa vor participa şi la două ședințe ale Parlamentului European dedicate problematicii apelor de pe bătrânul continent. Obiectivele proiectului sunt: educaţia ecologică, activităţi de combatere a degradării malurilor cursurilor de râuri şi a poluării albiilor râurilor şi zonelor adiacente, cunoaşterea de către copii şi tineri a lăcaşurilor de cult şi a altor obiective culturale şi spirituale din zona bazinului râului Olăneşti, desfăşurarea de activităţi sportive şi turistice în zona bazinului râului Olănești. Posibili parteneri în proiect : Administraţia Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, Administraţia Bazinală Olt, Asociaţia „Loviştea” Râmnicu Vâlcea, primăriile localităţilor din zona bazinului râului Olăneşti, şcolile gimnaziale din zonă şi Liceul Teoretic ”Patriarh Iustinian Marina” Băile Olăneşti, ONG-uri din zonă. /CURIERUL DE VALCEA, http://curieruldevalcea.ro/cercetasii-lanseaza-proiectul-clubul-apei/

DEZASTRU ECOLOGIC la Feţeni!

Surse confidenţiale ne-au informat că groapa (deponia) de gunoi de la Feţeni din Râmnicu Vâlcea s-a fisurat terenul alunecând datorită apei infiltrate în sol de la ploile abundente căzute de-a lungul anului trecut. Prin fisurile create în învelişul compactat se scurge zeama resturilor menajere aflate în putrefacţie în pânza freatică a zonei. Chestiunea se cunoaşte de mult, administraţia municipală nu are soluţii de remediere, iar Protecţia Mediului a pus batista pe ţambal. Ne-am fi dorit să ilustrăm informaţia cu poze relevatoare, dar ne-a fost imposibil să pătrundem în incinta deponiei, dezastrul fiind apărat mai ceva decât secretele de la Pentagon. Aceleaşi surse ne-au mai declarat că această groapă de gunoi nu trebuia amplasată în Feţeni, expertiza geologică anticipând alunecărilor şi că în raportul prezentat la proiect s-a scris „nu se recomandă amplasarea în această zonă”. Cineva, nu vă spunem acum, a şters pe furiş particula „nu” şi a rămas doar „se recomandă amplasarea în această zonă”. Le-ar fi greu celor autorizaţi să ia batista de pe ţambal şi să concluzioneze comiterea acestei ilegalităţi? Cine are curaj? /VOCEA VALCII, http://www.voceavalcii.ro/2015052728985/dezastru-ecologic-la-fedelesoiu.html

Individul care a aruncat gunoaie la Podul Dracului, pus să facă curăţenie

Reprezentanţii Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii de Mediu l-au obligat pe individul care a fost prins în flagrant şi fotografiat în timp ce arunca saci cu deşeuri în râpa de la Podul Dracului să strângă mizeria pe care a lăsat-o acolo, dar l-au şi amendat. Bărbatul a trebuit să „recupereze” sacii cu deşeuri şi să îi predea unui operator autorizat. Acesta a fost fotografiat vinerea trecută de către o braşoveancă, care a postat fotografiile pe reţelele de socializare, transmiţându-le de asemenea, şi autorităţilor, tocmai pentru a lua măsurile care se impun. Cum în zonă erau însă şi alte gunoaie, Garda de Mediu a cerut Primăriei să ia măsuri pentru salubrizarea întregii zone. Totodată, bărbatul a fost amendat şi de Poliţia Locală, numai că aceasta nu poate aplica în astfel de cazuri decât sancţiuni contravenţionale de până la o mie de lei, în conformitate cu Regulamentul de Salubritate al Braşovului. Consiliul Local Braşov va lua însă în discuţie, în perioada următoare, majorarea amenzilor care pot fi aplicate celor care îşi aruncă gunoiul anapoda până la valoarea maximă prevăzută de lege. De asemenea, reprezentanţii Primăriei au anunţat că vor reîngrădi perimetrul, ţinând cont că gardul a fost distrus, tocmai pentru ca să nu se mai arunce gunoaie în acea zonă. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/individul-care-a-aruncat-gunoaie-la-podul-dracului-pus-sa-faca-curatenie-a86902

O cisternă plină cu combustibil s-a răsturnat pe DN 11

O cisternă încărcată cu combustibil s-a răsturnat pe un câmp, ieri dimineaţă, între localităţile Hărman şi Lunca Câlnicului, după ce şoferul a pierdut controlul maşinii. Circulaţia în zonă a fost restricţionată mai multe ore, pe un singur fir.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Braşov a fost anunţat în jurul orelor 10.00, prin Dispeceratul 112, să intervină în cazul unui accident produs pe DN 11. Potrivit purtătorului de cuvânt al acestei instituţii, cpt. Ciprian Sfreja, nu s-au înregistrat victime.

„Au fost deconectate bornele pentru înlăturarea oricărui pericol de explozie şi a fost izolată zona. La locul accidentului a fost trimis şi un echipaj SMURD, însă, din fericire, nimeni nu a fost rănit”, a precizat Ciprian Sfreja.

Cisterna era încărcată cu 20 de tone de motorină şi 7 tone de bezină, combustibilul scurgându-se pe la capacele rezervoarelor. Un echipaj al pompierilor militari s-a deplasat la faţa locului cu autospecialele cu apă şi spumă, pentru a asigura măsurile de protecţie în zonă, evitând astfel pericolul de explozie, urmată de izbucnirea unui incendiu. Potrivit purtătorului de cuvânt al IJP Braşov, comisarul-şef Liviu Naghi, accidentul s-a petrecut după ce şoferul a pierdut controlul volanului, iar autovehiculul s-a răsturnat pe un câmp, pe partea dreaptă. Cisterna s-a fisurat şi s-a scurs combustibil pe câmp, însă în cantităţi mici, potrivit sursei citate. Circulaţia în zonă nu a fost blocată, dar s-a circulat pe un singur sens pentru a permite utilajelor să repună cisterna pe roţi. /TRANSILVANIA EXPRES, http://www.mytex.ro/fapt-divers/o-cisterna-plina-cu-combustibil-s-a-rasturnat-pe-dn-11_438102.php

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme similare

Proiect pentru un pod nou peste Tarnava Mica

Consilierii locali ai municipiului Târnăveni au aprobat, recent, cu ocazia unei şedinţe ordinare de lucru, predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Compania Naţională de Investiţii, pe bază de protocol, a amplasamentului „Pod rutier km 24 + 047”, situat în municipiul Târnăveni şi aflat în administrarea Consiliului Local Târnăveni, în lungime totală de 401 metri şi lăţime între parapeţi de 8,5 metri, în vederea şi pe perioada realizării de către Compania Naţională de Investiţii a obiectivului de investiţii „Construire pod rutier peste râul Târnava Mică – Târnăveni, judeţul Mureş”. În aceeaşi şedinţă, consilierii locali au decis ca după predarea amplasamentului şi a obiectivului realizat, Consiliul Local Târnăveni să menţină destinaţia acestuia şi să îl întreţină pe o perioadă de minim 15 ani.

Speranţe pentru fluidizarea traficului

Necesitatea construirii unui pod nou peste râul Târnava Mică a fost subliniată de Sorin Megheşan, primarul municipiului Târnăveni. „Având în vedere situaţia gravă existentă în momentul de faţă pe Drumul Naţional 14A, situaţie cauzată de starea necorespunzătoare a singurului pod rutier peste râul Târnava Mică din municipiul Târnăveni, Primăria municipiului Târnăveni a executat studiul de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţii „Construire pod rutier peste râul Târnava Mică – Municipiul Târnăveni”. Necesitatea acestei investiţii este de a rezolva problema traficului pe principala arteră a municipiului, cu impact important şi asupra fluidizării traficului pe DN 14A”, a precizat Sorin Megheşan. Potrivit primarului municipiului Târnăveni, în prezent traversarea râului Târnava Mică pe DN 14A se realizează printr-un pod metalic cu gabarit redus, de 5 metri lăţime, construit în anul 1931. „Acest pod este singura legătură între cele două părţi ale municipiului, varianta fiind un ocol de 14 kilometri, deplasarea la intervenţii ale ambulanţelor sau maşinilor de pompieri făcându-se cu întârziere. Podul existent are o deschidere de 35 de metri, iar structura de rezistenţă este alcătuită din grinzi metalice cu zăbrele”, a subliniat Sorin Megheşan.

Investiţie de 2 milioane euro

Studiul de fezabilitate pentru construirea noului pod de 42,5 metri lungime şi 35,6 metri deschidere a fost realizat în anul 2010, de către societatea Consult Construct SRL Sighişoara. „Valoarea totală a investiţiei este de 2.077.480 euro, echivalentul a 8.926.330 lei, la cursul de schimb 1 euro egal 4,2967 lei la data de 4 noiembrie 2010, inclusiv TVA, iar valoarea lucrărilor de construcţii este de 1.793.290 euro, echivalentul a 7.705.210 lei, la cursul de schimb 1 euro egal 4,2967 lei la data de 4 noiembrie 2010, inclusiv TVA”, a explicat primarul municipiului Târnăveni.

Pe lista priorităţilor la Compania Naţională de Investiţii

Astfel, demersul autorităţilor locale din Târnăveni are şanse reale de a fi finanţat de către Compania Naţională de Investiţii, care a remis, în data de 21 aprilie 2015, un răspuns către Primăria municipiului Târnăveni. „Finanţarea obiectivului se va realiza în corelare cu alocaţiile bugetare repartizare pentru subprogramul „Lucrări în prima urgenţă” din cadrul Programului naţional de construcţii de interes sau social”, a precizat Manuela Irina Pătrăşcoiu, director general al Companiei Naţionale de Investiţii. /Zi de Zi, Ms, http://www.zi-de-zi.ro/proiect-pentru-un-pod-nou-peste-tarnava-mica/

O altă față a scandalului de la poalele Retezatului. Distrugerea Râului Alb, o alarmă falsă care acoperă schilodirea unui om

În „marea defrișare” din Retezat, pentru care un om se zbate între viață și moarte pe patul de spital, au fost tăiate... trei căruțe de lemn. Ecologiștii au pornit pe o pistă falsă și încearcă să dreagă busuiocul după metoda „cine strigă mai tare”. Activiștii ecologiști au acuzat defrișări masive la poalele Retezatului pe valea Râului Alb, în satul Coroiești. Conform aspectelor semnalate, o firmă care intenționa să construiască o microhidrocentrală în zonă tăia pădurea ca să facă loc investiției. Un asemenea subiect nu putea fi ratat, astfel că vineri dimineață, când încă ceața era lipită de vale, am ajuns în satul Râu Alb, la marginea căruia urma să fie construită microhidrocentrala. La ora aceea satul pare pustiu. Undeva pe vale, un om păzește o vacă și câteva oi. Este singura sursă de informații din zonă.

Râul „virgin” nu mai e ,demult, „fată mare”

Moșul cu vaca pare o sursă inepuizabilă de povești, chiar dacă, după cum spune el, nu duce lipsă de ascultători. În ultima vreme pe vale se perindă o puzderie de activiști ecologiști. „De când a venit domnul ăsta de la Arad (Mihalache Bocea – n.red.) și a cumpărat terenurile să facă hidrocentrala și păstrăvăria, e plin aici de ecologiști de ăștia. Vin să filmeze, dar nu știu că omul nu a făcut nimic până acuma, numa’ a încercat să ridice o casă, dar a ieșit valea pe terenul lui și a renunțat. Au mai fost și alții care s-au lăudat că fac tot felul de investiții pe aici, dar s-au lăsat păgubași. Pentru noi îi bine că a venit, că mai face și aici în satul ăsta prăpădit cineva ceva”, povestește moșul. De la el am aflat că și în anii trecuți au mai fost investitori care au intenționat să folosească o parte din apa râului pentru producția de energie „verde”.

Proprietarul, un om cumsecade

Moșul s-a oprit din povești cât să salute un om care se plimba cu un câine pe drumul care coboară pe lângă râu spre sat. „El este domnul Bocea!”, ne arată bătrânul. Omul pe a cărui proprietate eram de fapt a salutat și a continuat să meargă alături de câinii săi. L-am abordat noi, bucuroși că „sursa relelor” din Retezat ne-a ieșit, neașteptat, în cale. S-a uitat la noi suspicios, inițial, când s-a lămurit că vrem să documentăm un articol de presă a devenit binevoitor. Ne-a povestit despre proiect, despre munca de „sisif” pe care o face de câțiva ani pentru obținerea finanțării și apoi a avizelor necesare demarării proiectului. „În total, proiectul demarat de noi costă în jur de cinci milioane de euro. Jumătate am pus noi, iar cealaltă jumătate este finanțată de o bancă. Pentru obținerea finanțării am avut nevoie ca toate actele să fie în ordine. Avem avize obținute, după aproape doi ani de umblătură, de la toate instituțiile competente. Când am zis că am terminat cu toate, «ecologiștii» au contestat autorizația de mediu. Acum așteptăm să se soluționeze procesul, sperăm favorabil, ca să putem continua investiția”, a sintetizat în câteva cuvinte Mihalache Bocea „aventura” ultimilor doi ani. Apoi ne-am trezit în față cu câteva bibliorafturi de avize și documente care stăteau la baza acestora. După două zile, de la televizor, aveam să aflăm că Mihalache Bocea a fost călcat cu mașina de către activiștii de mediu care au semnalat marile defrișări de la poalele Retezatului.

Defrișările, inventate de ecologiști

Mihalache Bocea a susținut că tăierile masive de lemne reclamate de câțiva activiști Agent Green nu există în realitate. Am urcat pe vale până când drumul forestier a devenit impracticabil. Pădurea era intactă. Nicăieri nu erau urme de defrișări masive. Într-un singur loc, pe o rampă amenajată în pripă, erau câteva fire de lemn de foc despre care bătrânul cu vaca ne-a spus că sunt pentru membrii composesoratului din zonă. Ulterior, de la șeful de post aflăm că au existat tăieri ilegale de lemn pe raza comunei. Cantitatea totală de masă lemnoasă sustrasă din pădurea composesorală poate fi încărcată, lejer, pe trei căruțe, având un volum de puțin peste șapte metri cubi.

Autoritățile așteaptă decizia instanței, ecologiștii hărțuiesc proprietarii

Reprezentanții Agenției de Protecție a Mediului (APM) Hunedoara nu pot să facă declarații referitoare la această cauză pentru că Acordul de mediu emis a fost contestat în instanță. Totuși din actele cercetate constatăm că în faza de dezbatere a proiectului niciun ONG sau persoană fizică nu a contestat documentația depusă la APM Hunedoara. Doar ulterior emiterii Acordului de mediu, acesta a fost contestat în instanță, urmând ca judecătorii să își spună părerea referitor la legalitatea acestuia. Cu toate astea, fără să aștepte decizia instanței, „ecologiștii” fac presiuni pe autoritățile de mediu și pe investitori, cu acțiuni de intimidare, finanțate din granturi norvegiene. Federaţia „Coaliţia Natura 2000”, cea care a contestat Acordul de mediu emis pentru proiectul „Construire şi exploatare microhidrocentrale pe Râul Alb”, este beneficiara unei finanțări nerambursabile din fonduri norvegiene pentru un proiect care are ca scop identificarea a 10 arii protejate în care se fac construcții ilegale. /Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/O-altă-față-a-scandalului-de-la-poalele-Retezatului-Distrugerea-Râului-Alb-o-alarmă-falsă-care-acoperă-schilodirea-unui-om_12_24254.html

Picnic la Cioclovina cu apă. Ce aţi spune de un prânz de sâmbătă sau duminică la Cioclovina? E un pic cam greu de ajuns, dar merită

Traseul „rutier” spre Cioclovina pleacă din Călan, spre Boşorod, apoi spre Luncani. La ieşirea din Luncani trebuie să urmezi „drumul mare” şi, preţ de vreo cinci kilometri, să ignori drumurile care pleacă în stânga. Altfel rişti să ajungi ori la Târsa (unul dintre cele mai frumoase sate din România), ori la cetatea dacică de la Piatra Roşie (unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din România). După cei 5 kilometri de la ieşirea din Luncani ar trebui să dai peste o bifurcaţie. Aici alegi (în sfârşit) varianta din stânga. Pe versantul din stânga văii ar trebui să ai casele satului Cioclovina, iar pe dreapta doar... pădure. Dacă nu eşti sigur, întreabă localnicii pe care-i întâlneşti pe drum. E util să faci astfel şi nu-i absolut nicio ruşine. În plus, oamenii de aici sunt foarte deschişi la vorbă şi la suflet.

La cascade

Mai ai de mers cu maşina vreo trei kilometri până foarte aproape de peştera Cioclovina cu apă, dar trebuie să nu te grăbeşti. Cam pe la jumătatea celor trei kilometri, imediat ce treci peste un podeţ ce traversează un curs de apă, tragi pe dreapta, te dai jos şi o iei, cu grijă, la pas, pe cursul de apă în sus. Astfel găseşti locul numit „la cascade” – căderi mici de apă care reuşesc să fie spectaculoase pentru că, împreună, alcătuiesc un complex de mini-cascade cu o diferenţă de nivel de vreo 25 de metri.

Interzis în peşteră

După ce revii la maşină, până când se înfundă drumul nu mai e mult. La un moment dat ar trebui să dai peste o barieră. E semnul că trebuie să abandonezi maşina şi să o iei din nou la pas. Sigur vei auzi nişte câini lătrând de zor. Sunt ai unui localnic ce-şi are casa în zonă. Dacă ţi se înfăţişează-n faţă, încearcă să te stăpâneşti şi, la un moment dat, se vor linişti şi ei. Cărarea de la barieră te duce spre o masă de lemn aşezată la marginea unei poieni. Aici e locul pentru picnic. Din acea poiană, o altă cărare intră în pădure şi te duce la gura peşterii, una dintre cele mai spectaculoase din ţară. Mulţumeşte-te cu un selfie la intrarea în peşteră. E total contraindicat să te aventurezi înăuntru dacă nu eşti corect echipat pentru aşa ceva şi, mai ales, dacă nu eşti însoţit de un speolog experimentat.

La plecare nu uita să-ţi iei cu tine resturile, mai ales că te afli într-un parc natural (Grădiştea Muncelului – Cioclovina). /Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Picnic-la-Cioclovina-cu-apă-Ce-aţi-spune-de-un-prânz-de-sâmbătă-sau-duminică-la-Cioclovina-E-un-pic-cam-greu-de-ajuns-dar-merită-_41_24252.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]