Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2012 cuprins

Poluarea cu nitraţi pune în pericol vieţuitoarele Dunării

/Ecologic

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus verificări şi oprirea temporară a activităţii de regularizare a albiei râului Sohodol

Nemultumiti ca lucrarile de amenajare a raului Sohodol avanseaza spre satul lor, localnicii din Stroiesti au iesit vinerea trecuta nu in strada, ci pe malul apei, pentru a bloca inaintarea excavatoarelor spre proprietatile pe care le au in zona. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus verificari si oprirea temporara a activitatii de regularizare a albiei raului Sohodol, in urma scandalului facut de satenii din Stroiesti. /TVR 3, Videoclip - stiri 21:30

/Pro TV, Videoclip - stiri 17:00

Investiţii în Defileul Jiului

/Ecologic

Teme Similare

Agricultorii nu au niciun scut în faţa secetei. Numai 1,5% din terenul arabil este irigat pentru că „ţevile au fost furate“

Fermierii nu au nicio pârghie pentru a limita pierderile din cauza secetei pentru că doar 100.000 de hectare, adică 1,5% din totalul terenurilor arabile, sunt irigate. Mai protejaţi de efectele secetei sunt fermierii din Brăila, unde 20% din suprafaţa agricolă a judeţului este irigată, sau Ialomiţa, cu 9% din total irigat. La polul opus al clasamentului sunt însă judeţe cu producţii agricole mari precum Teleorman sau Vrancea, unde sunt irigate numai câteva sute de hectare. Seceta are astfel cale liberă pentru a tăia 1,5-2 miliarde de euro din încasările producătorilor agricoli. "Nu am irigat niciun hectar în acest an pentru că nu mai am cum. Iarna trecută ţiganii au furat ţevile metalice şi nu mai am cum să aduc apa. Am şi un proiect pe fonduri europene pentru irigaţii şi nici nu ştiu în acest moment dacă o să se mai finalizeze sau nu", spune Iliuţă Vasile, proprietar al firmei Ildu din Călăraşi, care exploatează 4.000 de hectare de teren. El spune că se aşteaptă la pierderi de venituri evaluate între 1 şi 1,5 milioane de euro ca urmare a reducerii la jumătate a producţiei de floarea-soarelui şi porumb. "Dacă aveam irigaţii aş fi redus pierderile cauzate de secetă până la 500.000 de euro", spune Iliuţă Vasile. Incapacitatea fermierului de a-şi securiza recoltele arată lipsa totală de protecţie a agriculturii româneşti în faţa secetei. Suprafeţele irigate pe plan local se află în acest an aproape de minimele istorice după ce în urmă cu patru ani suprafeţele irigate ajunseseră la aproximativ 300.000 de hectare de teren. Declinul până la aproximativ 100.000 de hectare irigate în acest an s-a produs după 2009, odată cu eliminarea subvenţiei plătite de stat pentru energia folosită în irigaţii. Până în 2009 statul a plătit 33 euro/hectar fermierilor pentru întreţinerea şi reparaţia sistemelor de irigat şi alţi 7 euro/ hectar pentru paza infrastructurii într-un buget ce acoperea subvenţionarea irigaţiilor pentru 500.000 de hectare de teren, adică 6% din total. Odată cu eliminarea acestei subvenţii suprafaţa irigată a coborât într-un singur an cu 70%, la 83.000 de hectare pentru ca apoi să crească uşor până la aproximativ 100.000 de hectare. /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/agricultorii-nu-au-niciun-scut-in-fata-secetei-numai-1-5-din-terenul-arabil-este-irigat-pentru-ca-tevile-au-fost-furate-9921054

/Curentul, http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012080775160/Social/Seceta-face-ravagii-animalele-mor-de-foame.html

/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/141079-ANM-Seceta-se-va-mentine-in-regiunile-agricole-din-sudestul-sudul-si-estul-tarii.html

/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/08/07/anm-seceta-se-va-mentine-in-regiunile-agricole-din-sud-estul-sudul-si-estul-tarii/

/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/anm-seceta-se-va-mentine-in-unele-regiuni-190745/

/Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/seceta-se-mentine-cel-putin-pana-la-mijlocul-lunii

România a avut 550 mil. euro de la UE pentru irigaţii şi infrastructură, dar a folosit numai 7%

România a avut la dispoziţie 550 de milioane de euro pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii, drumuri pentru acces la culturile agricole şi amenajări împotriva inundaţiilor, dar până în prezent, cu un an şi jumătate înainte de termenul-limită, au fost folosiţi numai 7% din bani, adică 40 milioane de euro. Nu se ştie cât din plăţile făcute până acum fermie­ri­lor şi autorităţilor pu­blice locale a ajuns în in­fra­structura de irigaţii. Totuşi, informaţiile disponibile ara­tă că pentru irigaţii au fost selectate 50 de proiecte în luna mai a anului trecut. Aceste proiecte au o valoare cumulată de circa 46 milioane de euro. Pentru a acoperi întreaga sumă de 80 de milioane de euro pusă la bătaie pentru investiţiile în irigaţii, Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală (ADPRP) va organi­za în septembrie o nouă sesiune de depu­neri de proiecte în cadrul căreia vor fi puse la bătaie alte 25 milioane de euro. Sin­gurele date disponibile în legătură cu contractele semnate de fermieri pentru investiţiile în irigaţii sunt cele din rapoartele de selecţie de pe site-ul APDRP. Instituţia nu face public niciun alt detaliu în legătură cu plăţile sau evo­luţia derulării lucrărilor pentru pro­iecte­le pe această linie. Proiectele pentru infrastructura de irigaţii şi cele pentru construcţia de dru­muri de acces către terenurile agricole sunt puse la un loc în cadrul aceleiaşi linii de finanţare, aşa-numita "măsură 125". "Cea mai mare parte a banilor s-au luat pentru drumuri în câmp care nu au nicio utilitate clară, circulă zece căruţe pe ele. Pentru proiectele de irigaţii sunt disponibile fonduri de 80 de milioane de euro, dar numai puţini bani au ajuns la beneficiari pentru că proiectele pentru acest tip de investiţii au putut fi depuse abia în luna mai a anului trecut. Această mă­sură (linie de finanţare - n. red.) a fost gândită iniţial pentru irigaţii, dar în 2009 a fost schimbată pentru ca primă­riile să poată lua fonduri pentru dru­muri", spune Adrian Cioclov, con­sul­tant ce are în derulare mai multe pro­iec­te de investiţii pentru infrastructura de irigaţii. Situaţia absorbţiei fondurilor euro­pene pentru infrastructura de irigaţii arată lipsa de prioritizare din interiorul instituţiilor responsabile pentru atrage­rea banilor europeni în economie. Astfel, deşi agricultura românească este expusă fără nicio protecţie în faţa efec­telor secetei, absorbţia pentru astfel de proiecte rămâne una dintre cele mai re­duse dintre toate tipurile de proiecte de in­vestiţii ce pot fi derulate cu bani de la UE. Mai mult, primii bani europeni din aşa-numita măsură 125 au ajuns în con­tu­rile fermierilor abia în luna iunie a anului trecut, la patru ani şi jumătate distanţă de momentul în care au fost des­chise liniile de finanţare pentru proiectele de inves­tiţii în agricultură pe bani de la UE.

Contracte semnate de 451 mil. euro

La sfârşitul lunii iulie prin "măsura 125" erau semnate 414 contracte în valoare totală de 451 milioane de euro, banii fiind împărţiti între proiectele pen­tru infrastructura rurală, amenajările antiinundaţii şi sistemele de irigaţii. "Proiectele merg foarte greu, am primit unda vedere în luna mai a anului trecut şi abia în februarie am semnat contractele. Am trei proiecte, fie­care de câte un milion de euro având ca beneficiari mai mul­te organizaţii ale fer­mie­rilor, iar abia acum am în­ceput să facem licita­ţiile pen­tru a achiziţiona echi­pa­mente­le", explică con­sul­tantul Adri­an Cio­clov, care mai spu­ne că pro­iectele pe care le are în de­rulare ar urma să per­mită iri­garea în total a aproxi­mativ 10.000 de hectare de teren. Investiţiile pe bani europeni în infra­structura de irigaţii sunt derulate prin intermediul Organizaţiilor de Îmbu­nătăţiri Funciare (OIF) sau al Fede­raţiilor de organizaţii de Îmbunătăţiri Funciare (FOIF), asociaţii ale producă­to­rilor agricoli care administrează şi ope­rează infrastructura de irigaţii a sta­tului la nivel local. În prezent în Ro­mânia funcţio­nează 473 de astfel de organi­za­ţii care acoperă 1,2 milioane de hec­tare de teren agricol, 14% din totalul disponibil.

Impactul proiectelor pe bani europeni pentru irigaţii întârzie să se vadă

Cu toate că fermierii au în derulare 80 mil. euro pentru irigaţii, impactul de ansamblu asupra agricul­tu­rii este minim. În acest an suprafeţele irigate au crescu la aproximativ 100.000 de hectare de teren, cu 20.000 de hectare mai mult decât în 2011. Aceste suprafeţe reprezintă însă numai 1,5% din total, astfel că producţia în agricultură rămâne în conti­nuare total dependentă de condiţiile meteo. Seceta care afectează de două luni Ro­mânia a redus deja cu o treime recol­ta de grâu, iar pierderile pentru porumb şi floarea-soarelui se anunţă a fi în pa­lierul de 40%-50% faţă de anul 2011. În bani, pierderile sunt estimate la 1,5-2 mld. euro. Efectele meteo nefavo­ra­bile s-au trans­latat deja şi în preţuri având în vedere că o tonă de grâu a ajuns să coste 1.000 de lei, fiind cu 18% mai scum­pă decât în urmă cu două săptămâni. /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/romania-a-avut-550-mil-euro-de-la-ue-pentru-irigatii-si-infrastructura-dar-a-folosit-numai-7-9926335