Revista presei 24 ianuarie 2011 Cuprins

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA






REVISTA PRESEI

24 ianuarie 2011



Cuprins:

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA
La Moftin, 1.200 de hectare semanate in toamna sunt sub ape
La Moftin, judetul Satu Mare, peste 3.500 de hectare de teren sunt sub apa, din care 1.200 hectare semanaturi de toamna. Nu se poate interveni cu utilaje pentru scurgerea apei.
Excesul de umiditate da batai de cap multor alesi locali din judet. Din pacate, au enorm de suferit inclusiv culturile agricole semanate in toamna, fiind vorba in principal de cereale paioase si diverse specii pentru nutret. Dupa cum ne-a spus zilele trecute Cornel Achim, viceprimarul comunei Moftin, femierii din acesta unitate administrativ teritoriala a judetului au si ei de tras ponoasele. Daca in toamna nu s-au putut semana suprafetele propuse ca urmare a ploilor, dar si a imposibilitatii recoltarii porumbului, iata ca acum aproape jumatate din culturile semanate sunt in apa. Statisticile locale arata ca au fost semanate in toamna 1.850 de hectare cu grau, 145 hectare cu triticale, 80 hectare cu orz, 200 de hectare cu rapita si 165 de hectare culturi furajere. Din cele 2.440 de hectare semanate, peste 1.200 sunt sub apa si risca sa fie compromise, spunea interlocutorul nostru. Din pacate, spunea viceprimarul Achim, nu se poate interveni cu mijloace mecanice pentru a face canale de scurgere a apei. Este multa apa pe tot campul. :santurile nu mai pot prelua excesul de pe camp. Se estimeaza ca pe raza comunei aproape 3.500 de hectare, din cele peste 9.000 sunt inundate./Ioan Anitas/Informatia zilei SM

Doua gospodarii din Firiza sunt in pericol, din cauza prabusirii unui zid de sprijin de pe Valea Neagra
Pământul o ia la vale, autorităţile... dorm

Pământul fuge la vale, iar firizenii sunt speriaţi că agoniseala lor de-o viaţă ar putea fi distrusă. Îngrijorarea vine după ce miercuri două gospodării au fost puse în pericol de prăbuşirea unui zid de sprijin, pe Valea Neagră. Cu toate acestea, din cauza lacunelor legislative, Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) nu intervine decât în al 12-lea ceas. Autorităţile spun că nu s-a acţionat la consolidarea malului în zonă din cauza lipsei de... reclamaţii. Catastrofa a fost anunţată prin "112", miercuri după-amiază, când o femeie din Firiza a alarmat autorităţile că riscă să rămână fără acoperiş deasupra capului. Alunecarea de teren a început cu câteva zile în urmă, însă ieri pământul a băgat firizenii în sperieţi, pentru că s-a surpat la doar câţiva paşi de o gospodărie. Precipitaţiile din ultima perioadă, coroborate cu producerea fenomenelor de îngheţ şi dezgheţ a terenului, au contribuit la surparea zidului de sprijin pe pârâul Valea Neagră (afluent al râului Firiza) pe o lungime de aproximativ 60 de metri. Alunecarea de teren pune în pericol două gospodării, amplasate pe cele două maluri, la aproximativ 6-7 metri de zidul de sprijin.

Autorităţile care s-au deplasat la faţa locului au hotărât că, deocamdată, nu se impune evacuarea familiilor care locuiesc în aceste gospodării.

• Consolidarea malului, veche de un deceniu

Ultimele lucrări de consolidare a malului râului Firiza au avut loc în urmă cu mai bine de un deceniu. De atunci, localnicii stau cu frica-n sân că într-o bună zi îşi vor vedea casele îngropate. Deşi situaţia este critică în zonă, nimeni nu a luat măsuri. Cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor Someş - Tisa spun că, din acest an, în baza unei hotărâri de Guvern, nu mai acţionează decât pe râurile de categoria I din judeţul nostru, adică pe Tisa şi Someş. În ceea ce priveşte râul Firiza, lucrătorii SGA pot interveni doar în cazul unei situaţii de urgenţă, cum a fost cea semnalată miercuri după-amiază. "Lucrări de consolidare a malului nu au mai avut loc de aproximativ 10 ani. Potrivit legii, SGA intervine doar în situaţii de urgenţă, pentru că legislaţia în vigoare spune că aceştia mai pot executa lucrări doar pe râurile Someş şi Tisa din judeţul nostru", a explicat Dan Bucă, purtător de cuvânt al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

• Romii din Chelinţa riscă să rămână sub cerul liber

Surpări de pământ au avut loc şi în cartierul de romi din Chelinţa. Mai multe case sunt în pericol de a se duce la vale, iar localnicii se tem că, în curând, vor rămâne sub cerul liber. Ieri-dimineaţă, o echipă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş s-a deplasat la faţa locului pentru a face evaluări. "Mă tem că se crapă casa în două şi nu o să mai am unde să locuiesc. O fost aici nişte domni, d’apoi nime nu zice nimic. Se urneşte dealu’ pe noi şi nu avem unde mere. Am copii de crescut şi stăm într-o cameră toţi", se plânge Iuliana M., localnică.  La faţa locului s-au deplasat prefectul Sandu Pocol, maiorul Ioan Mureşan, şef centru operaţional ISU Maramures, şi reprezentanţi din cadrul Primăriei Ulmeni. Precipitaţiile din ultima perioadă, coroborate cu producerea fenomenelor de îngheţ şi dezgheţ, au contribuit la reactivarea unei alunecări de teren pe o suprafaţă de 100 metri pătraţi. Sunt afectate opt gospodării, care sunt construite din pamânt şi paie (chirpici). Pereţii acestor case au crăpat, din cauza alunecării de teren produse, însă nu există pământ care să ajungă în apropierea acestora. Nu s-a impus, deocamdată, evacuarea persoanelor. Prefectul Sandu Pocol a solicitat, însă, mutarea unei persoane în vârstă, dintr-o cămăruţă construită din chirpici şi care a fost alipită de o gospodărie, la rudele acesteia.  În zonă au fost plantaţi "ţăruşi martori", pentru a monitoriza evoluţia fenomenului. Lavinia SĂBĂCIAG/Glasul Maramuresului

Doua gospodarii in pericol pe Valea Neagra
O alunecare de teren din cartierul Firiza al Băii Mari pune în pericol două gospodării. Prefectul Sandu Pocol a dispus deplasarea la faţa locului a reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, Instituţiei Prefectului şi serviciului de protecţie civilă din cadrul Primăriei Baia Mare, care au constatat că precipitaţiile din ultima perioadă, coroborate cu producerea fenomennelor de îngheţ şi dezgheţ ale terenului, au contribuit la surparea zidului de sprijin pe pârâul Valea Neagră (afluent al râului Firiza) pe o lungime de aproximativ 60 de metri. Zidul de sprijin s-a prăbuşit vertical în albia pârâului, pe o lăţime de 1,5 metri. Alunecarea de teren pune în pericol două gospodării amplasate pe cele două maluri, la aproximativ 6-7 metri de zidul de sprijin. Nu se impune în acest moment evacuarea familiilor care locuiesc în aceste gospodării, dar fenomenul de prăbuşire, fiind activ, poate favoriza distrugerea unui podeţ din lemn, care asigură accesul la gospodăria situată pe malul stâng al pârâului. În zonă au fost plantaţi "ţăruşi martori" pentru a monitoriza evoluţia fenomenului. Despre situaţia de urgenţă produsă a fost anunţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, urmând ca, după întocmirea notei de fundamentare, să fie executate, în regim de urgenţă, lucrări de consolidare a malurilor pârâului, respectiv a unui prag de fund. De asemenea, vor fi iniţiate demersuri, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş, în scopul elaborării unei documentaţii care să stea la baza solicitării de fonduri, în vederea demarării unor lucrări de amenajare şi consolidare a malurilor pârâului Valea Neagră, pe întreaga secţiune afectată de eroziuni, ne comunică purtătorul de cuvânt al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Dan Bucă/ Graiul Maramuresului
Comuna Giulesti, in pericol sa fie inundata de raul Mara

SITUAŢIE CRITICĂ. Primarul comunei Giuleşti, Petru Codrea, susţine că de ani de zile încearcă să obţină fonduri pentru îndiguirea râului Mara, însă, din păcate, trebuie să se mulţumească cu lucrările care au loc doar în zonele care prezintă cel mai mare risc. Edilul comunei se plânge că nu au mai avut loc lucrări de îndiguire a malului râului Mara de foarte mulţi ani şi, în prezent, acesta reprezintă un pericol pentru cetăţenii din zonă. Au existat doar intervenţii din partea reprezentanţilor de la Apele Române, însă nu s-a definitivat niciodată o lucrare. De fiecare dată, s-a acţionat acolo unde digul a fost pur şi simplu spulberat de ape. "Apele vin, iar noi nu putem sta în calea acestora. Avem nevoie de bani pentru îndiguiri. Ne-am săturat de lucrările cu jumătăţi de măsură. Dacă ar fi o rupere de nori în această zonă, ar fi prăpăd în Giuleşti", explică primarul.

"Avem nevoie de specialişti, situaţia este una critică"’

Din cauză că apa a erodat solul, aceasta pune în pericol străzile şi uliţele comunei, iar în scurt timp, râul Mara ar deveni un real pericol pentru cetăţeni. "Am cerut ajutorul celor de la Apele Române, Prefecturii şi am vorbit despre situaţia în care ne aflăm şi Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În schimb, am primit promisiuni. Avem nevoie de un proiect elaborat de specialişti hidrotehnici pentru că situaţia ar putea fi una de-a dreptul critică", mai explică primarul Petru Codrea.

Lucrări refuzate de SGA

Pe de altă parte, oficialii Serviciului de Gospodărire a Apelor Someş - Tisa (SGA) Maramureş spun că de acum înainte problema îndiguirii râurilor va rămâne în sarcina consiliilor locale şi judeţene. "Este o hotărâre a Guvernului de care noi trebuie să ţinem cont. De anul acesta singurele râuri care vor mai fi finanţate prin Ministerul Mediului rămân cele de categoria I, în cazul nostru Someşul şi Tisa. Orice altă lucrare care ajunge la noi pentru alte râuri nu va fi luată în considerare", a declarat Iuliu Szekely, director SGA Maramureş./ Lavinia SĂBĂCIAG /infomm

De pe carosabil in paraul Valea Neagra

ÎN VALE CU MAŞINA. În aceeaşi zi, seara, ora 21,30, Arthur B., (18 ani), din Baia Mare, conducea pe str. Valea Neagră un autoturism. La un moment dat, din cauză că nu a adaptat viteza la carosabilul acoperit cu zăpadă, într-o curbă, tânărul a pierdut controlul volanului, a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat în pârâul Valea Neagră.  Din fericire, în urma accidentului, a rezultat doar rănirea uşoară a conducătorului auto şi a pasagerului de pe locul din faţă./Lavinia SĂBĂCIAG /infomm

Infotrafic – Zapada framantata si polei pe soselele din Maramures
Traficul rutier pe sectoarele de drumuri nationale si judetene din Maramures se desfasoara in conditii de iarna. Nu sunt drumuri blocate. Pe anumite tronsoane de drumuri se gaseste zapada framantata, iar temperaturile scazute din noaptea trecuta au favorizat aparitia poleiului pe mai multe sectoare de drumuri judetene. Pe DN 18, in Pasul Prislop, se gaseste un strat de zapada framantata, care masoara intre 0-1 cm, pe un tronson de aproximativ 20 de kilometri. In rest, carosabilul pe drumurile nationale (DN 18, DN 19, DN1C, E 58 si DN 17 C) este curat, dar umed. Angajatii sectiei de drumuri nationale au intervenit si actionat cu trei autoutilaje, raspandind 10 tone de material antiderapant, in vederea prevenirii formarii poleiului pe DN 1C, zona localitatii Buciumi, respectiv DN 18 B la Copalnic. Temperaturile scazute din noaptea trecuta au favorizat formarea poleiului pe mai multe sectoare de drumuri judetene (in zona de deal; zona de scurgere a sectiunilor unor vai; in zona podurilor si poodetelor etc): DJ 109 DJ 109F (Baba-Coroieni-Targu Lapus-Baiut);DJ 188 (Bogdan Voda-Bocicoiel); DJ 109 F (Cavnic-Budesti); DJ 186 (Bogdan Voda-Sacel); DJ 187 (Poienile de Sub Munte); DJ 183 Firiza-Izvoare. Pe tronsoane ale acestor drumuri judetene este depus pe carosabil un strat de zapada framantata care masoara intre 0-1 cm. Angajatii societatii de drumuri care intretin si asigura viabilitatea drumurilor judetene au intervenit cu 26 autoutilaje si au imprastiat 260 tone de material antiderapant. Si la aceasta ora se intervine pentru combaterea poleiului si indepartarea zapezii framantate de pe carosabil.
Intensificarile de vant, care au avut si efect de viscol au afectat retelele de alimentare cu energie electrica, rupand firele. De asemenea, zapada apoasa cazuta a ingreunat vegetatia, iar ramurile unor copaci s-au rupt, antrenand in cadere si fire de la retelele de alimentare cu energie electrica. Zece localitati din Maramures au avut intrerupta, partial sau integral, alimentarea cu energie electrica. Echipe de interventie de la societatea Electrica au intervenit si au lucrat pentru eliminarea deficientelor aparute, din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile. Au cazut precipitatii sub forma de ninsoare pe arii extinse, iar izolat sub forma de lapovita. la munte vantul a viscolit ninsoarea. Temperaturile au fost cuprinse intre 1 grad Celsius si -9 grade Celsius. Izolat s-a semnalat ceata. Stratul de zapada masoara 38 cm la Iezer; 20 cm la Razoare; 19 cm la Suciu de Jos; 17 cm la Mara; 14 cm la Sacel, Viseu de Sus, Cavnic si Leordina. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost in usoara scadere, datorita racirii vremii. Pe raurile Tisa, Viseu si Botiza s-a format gheata la mal Ruscova, iar pe raul Suciu curge zapada inghetata. Nu au fost semnalate evenimente deosebite, iar hidrologii prevad pentru urmatoarele 24 de ore, debite si niveluri usor variabile ale principalelor rauri din judet, fara producerea de fenomene sau situatii de urgenta. Prognoza meteorologica prevede pentru astazi vreme rece si geroasa noaptea si dimineata. Cantitatea de apa care va cadea sub forma de precipitatii vor fi sub 10l/mp. Va ninge local, iar izolat se va semnala ceata. Temperaturile vor fi cuprinse intre -3 si -10 grade Celsius.

Andrei Gherghel /emaramures
Zapada framantata si polei pe sectoare de drumuri judetene
Traficul rutier pe sectoarele de drumuri nationale si judetene din Maramures se desfasoara în conditii de iarna. Nu sunt drumuri blocate. Ninge, acum, în tot judetul. Se gaseste un strat de zapada framântata, care masoara între 0-1 cm pe carosabilul DN 18 în Pasul Prislop, pe un tronson de aproximativ 20 de kilometri. În rest, carosabilul pe drumurile nationale (DN 18, DN 19, DN1C, E 58 si DN 17 C) este curat, dar umed.  Angajatii sectiei de drumuri nationale au intervenit si actionat cu trei autoutilaje, raspândind 10 tone de material antiderapant, în vederea prevenirii formarii poleiului pe DN 1C, zona localitatii Buciumi, respectiv DN 18 B la Copalnic.
Temperaturile scazute din noaptea trecuta au favorizat formarea poleiului pe mai multe sectoare de drumuri judetene (în zona de deal; zona de scurgere a sectiunilor unor vai; în zona podurilor si poodetelor etc): DJ 109 DJ 109F (Baba-Coroieni-Târgu Lapus-Baiut);DJ 188 (Bogdan Voda-Bocicoiel); DJ 109 F (Cavnic-Budesti); DJ 186 (Bogdan Voda-Sacel); DJ 187 (Poienile de Sub Munte); DJ 183 Firiza-Izvoare. Pe tronsoane ale acestor drumuri judetene este depus pe carosabil un strat de zapada framântata care masoara între 0-1 cm.  Angajatii societatii de drumuri care întretin si asigura viabilitatea drumurilor judetene au intervenit cu 26 autoutilaje si au împrastiat 260 tone de material antiderapant. Si la aceasta ora se intervine pentru combaterea poleiului si îndepartarea zapezii framântate de pe carosabil. Ramân închise, pe perioada de iarna, drumul judetean 109 F, pe relatia Cavnic-Strâmbu Baiut si tronsonul drumului judetean 183, pe relatia Izvoare-legatura cu DN18, în Pasul Gutâi. 10 localitati au ramas integral, sau partial fara alimentare cu energie electrica. Intensificarile de vânt, care au avut si efect de viscol au afectat retelele de alimentare cu energie electrica, rupând firele. De asemenea, zapada apoasa cazuta a îngreunat vegetatia, iar ramurile unor copaci s-au rupt, antrenând în cadere si fire de la retelele de alimentare cu energie electrica. Zece localitati din Maramures au avut întrerupta, partial sau integral alimentarea cu energie electrica. Echipe de interventie de la societatea Electrica au intervenit si au lucrat pentru eliminarea defiientelor aparute, datorita fenomenelor meteorologice nefavorabile. Comitetul judetean de iarna recomanda conducatorilor auto sa aiba autovehiculele pregatite pentru circulatie pe timp de iarna (echipate cu anvelope de iarna, lanturi antiderapante, sa aiba în portbagaj nisip si lopatica), mai ales pentru a traversa pasurile montane din Maramures.  Este important sa circule preventiv, sa îsi adapteze viteza la traficul rutier, conditiile meteorologice si cele de pe carosabil si sa pastreze o distanta suficienta fata de autovehiculul din fata pentru putea opri autoturismul în siguranta, în caz de nevoie. Soferii  nu trebuie sa accelereze autovehiculele, în pasurile montane, la iesirea din viraje. De asemenea, este de vitat bruscarea comenzilor autovehiculului, iar frânarea acestuia se va efectua, din timp, cu frâna de motor pentru a evita derapajele care pot contribui la producerea de accidente sau iesirea în decor a autovehiculelor. Conducatorii auto pot sesiza problemele cu care se confrunta si pot obtine informatii cu privire la starea de practicabilitate a drumurilor nationale si judetene la Dispeceratul Sectiei de Drumuri Nationale Baia Mare - 0262 211789, respectiv 0728 181 796, dispeceratul societatii de întretinere a drumurilor judetene. Pe acostamentul unor tronsoane de drum zapada depusa în urma ninsorii masoara 20 cm. Au cazut precipitatii sub forma de ninsoare pe arii extinse, iar izolat sub forma de lapovita. la munte vântul a viscolit ninsoarea. Temperaturile au fost cuprinse între 1 grad Celsius si
-9 grade Celsius. Izolat s-a semnalat ceata. Stratul de zapada masoara 38 cm la Iezer; 20 cm la Razoare; 19 cm la Suciu de Jos; 17 cm la Mara; 14 cm la Sacel, Viseu de Sus, Cavnic si Leordina. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost în usoara scadere, datorita racirii vremii. Pe râurile Tisa, Viseu si Botiza s-a format gheata la mal Ruscova, iar pe râul Suciu curge zapada înghetata. Nu au  fost semnalate evenimente deosebite, iar hidrologii prevad pentru urmatoarele 24 de ore, debite si niveluri usor variabile ale principalelor râuri din judet, fara producerea de fenomene sau situatii de urgenta. Prognoza meteorologica prevede pentru astazi vreme rece si geroasa noaptea si dimineata. Cantitatea de apa care va cadea sub forma de precipitatii vor fi sub 10l/mp. Va ninge local, iar izolat se va semnala ceata. Temperaturile vor fi cuprinse între -3 si -10 grade Celsius.

Dan Bucă/ne-cenzurat

ANM: Cod galben de ninsori si intensificari ale vantului
Administratia Nationala de Meteorologie a emis sambata o atentionare meteo de cod galben, fenomenele vizate fiind ninsori si intensificari ale vantului. Atentionarea este valabila de sambata, de la ora 12, pana duminica, la ora 23. Vineri, ANM anuntase ca, pana duminica seara, va ninge in toata tara, mai abundent in jumatatea sudica.
Sambata, meteorologii au precizat ca va ninge in cea mai mare parte a tarii, pe arii mai extinse si local mai abundent in regiunile din jumatatea de sud, iar in Muntenia, Dobrogea si sudul Moldovei vantul va avea intensificari, viscolind temporar ninsoarea.
In zona litoralului vor fi si precipitatii sub forma de ploaie sau lapovita.
Explicatie Cod Galben: Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice, intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati. Exista risc de cresteri de debite si niveluri./ Preluare dupa HotNews.ro/ne-cenzurat
Compania de Apa inchide robinetul
Locuitorii din Zalău şi Jibou vor fi somaţi şi debranşaţi, dacă nu acceptă noul mod de facturare a apei. Sucursala Zalău a Companiei de Apă ii anunţă oficial pe zălăuani că are deja un program in cadrul căruia consumatorii vor fi somaţi să treacă la facturarea apei la comun, iar celor care nu se conformează li se taie apa. Ultimatumul vine cu exact o săptămană inainte de termenul limită - 28 ianuarie - pană la care locatarii au timp să incheie noile contracte de furnizare a apei, prin care renunţă de fapt la factu-rarea pe apartament şi desemnează un reprezentant care se angajează să colec-teze banii de la locatari, Compania de Apă scăpand astfel de grija rău platnicilor. Somaţiile vor curge incepand cu 31 ianuarie. Zălăuanilor li se dau cinci zile să se conformeze. Pentru cei care nu o fac urmează debranşarea. In săptămana 8-14 februarie in cartierul Dumbrava Nord, iar in săptămana 15-21 februarie in Cartierul Brădet. Reprezentanţii companiei mai precizează că vor relua serviciile pentru cei debranşaţi numai după "intrarea in legalitate şi plata unei taxe de inchidere/deschidere a branşamentului". In aceeaşi situaţie sunt şi cartierele Avram Iancu şi 1 Mai din Jibou./ Graiul Salajului


Reteaua de canalizare, extinsa de pe urma taxei de apa
Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a stabilit patru obiective de investitii care urmeaza sa fie realizate de pe urma finantarii taxei speciale de apa, in anul 2011. Cel mai important dintre acestea este extinderea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare in municipiul Cluj-Napoca pe strada Oasului – drum acces Lomb, in valoare de 815.000 de lei. Un alt obiectiv prevede realizarea de canalizare pluviala pe obiective propuse in cadrul programelor de intretinere si repararea si construirea de drumuri pe raza municipiului, proiect in valoare de 690.529 lei. Totodata, de pe urma taxei speciale colectate de la clujeni primaria doreste sa inlocuiasca si sa reabiliteze retelele de apa si canalizare de pe strazile Dorului, Cosminului, G. Stephenson, Povarnisului, Fericirii si Piata Garii, proiect in valoare de 423.120 de lei. Un alt proiect foarte important prevede inlocuirea retelelor de apa potabila pe strazile Giordano Bruno (partial), Mendeleev, H. Heine, Oasului, statie de pompare Oasului si Calea Turzii, proiect in cuantum de 571.351 de lei. Taxa speciala de apa a fost introdusa in 1996 si este colectata de Compania de Apa Somes cu obligatia ca aceasta sa vireze intreaga suma colectata Primariei municipiului Cluj-Napoca urmand ca aceasta sa repartizeze sumele pentru fiecare lucrare in parte. Valoarea totala a obiectivelor propuse de primarie in acest an este de 2,5 milioane de lei.
Tudor Ravoiu/ citynews.ro

Unde se duc banii pe taxa speciala de apa
Primăria Cluj-Napoca are în plan investiţii de 2,5 milioane de lei, fonduri provenite din sumele colectate de la clujeni de Compania de Apă Someş. Municipalitatea clujeană vrea să folosească fondurile provenite din taxa specială de apă pe 2011 pentru mai multe lucrări de înlocuire a conductelor pe artere importante din oraş. Edilul Sorin Apostu spune că în această situaţie sunt Piaţa Gării şi Calea Turzii, care nu pot fi asfaltate dacă sistemele de apă şi canalizare nu au fost înlocuite. “Cu toate că ne-am propus să modernizăm mai multe artere din oraş, am constatat că nu putem să ne apucăm de treabă pentru că cei de la Compania de Apă Someş au conducte vechi în aceste zone. Am decis să ne ocupăm noi de înlocuirea lor, cu banii proveniţi din taxa specială de apă. Pentru anul acesta avem stabilite lucrări de schimbare a conductelor pe Calea Turzii, dar şi pe mai multe artere din zona gării”, a explicat primarul Sorin Apostu. Pentru 2011, pe lista obiectivelor de investiţii care vor fi susţine din taxa specială de apă sunt incluse înlocuiri ale reţelelor de pe străzile Giordano Bruno, Mendeleev, H. Heine, Oaşului, Calea Turzii (peste 570.000 de lei), extinderea reţelelor de apă şi canalizare în zona Lomb (peste 800.000 de lei), înlocuirea reţelelor de apă pe străzile Dorului, Cosminului, G. Stephenson, Povârnişului, Fericirii, Piaţa Gării (peste 420.000 de lei), dar şi realizarea canalizării pluviale la obiectivele propuse în cadrul programelor de întreţinere, reparare şi construire de drumuri pe raza municipiului (peste 690.000 de lei). “Lucrările vor fi licitate şi avem în plan să se încheie anul acesta, pentru a ne apuca de modernizarea acestor zone. Chiar dacă am anunţat că, spre exemplu, Calea Turzii va fi prima modernizată în 2011, nu ne putem apuca de lucru până nu rezolvăm problema conductelor. În cazul Pieţei Gării, aceasta îşi va schimba faţa, sperăm până în 2012, odată cu demararea lucrărilor inclusiv la linia de tramvai. În paralel, purtăm discuţii la minister pentru a obţine terenul din zona Gării Mici, unde avem în plan realizarea unui parking. Deocamdată, suntem în negocieri cu Ministerul Transporturilor”, a menţionat primarul Sorin Apostu. Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de mâine un proiect de hotărâre privind alocarea banilor proveniţi din taxa specială de apă pe cele patru obiective de investiţii, cu sumele aferente. Anul trecut, taxa de apă, peste 2,3 milioane de lei, a fost repartizată pentru lucrări la reţelele de apă şi canalizare spre Cartierul Lomb. Astfel, banii au fost direcţionaţi pentru prelungirea reţelelor de apă pe o porţiune de peste 3.800 de metri liniari, dar şi a canalizării pe o suprafaţă de peste 2.400 de metri liniari dinspre strada Oaşului spre Dealul Lomb. Primăria a licitat aceste lucrări anul trecut, iar acum sunt în faza de execuţie. Viceprimarul Radu Moisin a menţionat că lucrările pentru prelungirea reţelelor către cartierul Lomb sunt foarte importante, mai ales că municipalitatea are în plan o serie de proiecte în zonă - fie din bani europeni, fie pentru construcţia de locuinţe pentru tineri, revoluţionari sau veterani de război. Taxa specială de apă este colectată de Compania de Apă Someş şi se regăseşte în facturile abonaţilor separat de cea pentru apa consumată. La final de an, după ce sunt colectaţi, banii sunt viraţi către primărie. În 2009, consilierii locali au decis majorarea aceste taxe cu 20%, la valorile de 0,072 lei pentru persoanele fizice şi de 0,12 lei pentru persoanele juridice. Consiliul Local a instituit această taxă în 1996 cu scopul obţinerii fondurilor necesare înlocuirii, reabilitării sau extinderii reţelelor de apă şi canalizare./ Luminita Silea/Ziua de Cluj

Teme de mediu

Campanie – Debarasare – Ministerul Mediului „alunga fantomele electronicelor vechi” din casele maramuresenilor
In Maramures se va derula anul acesta o campanie distincta de debarasare a caselor de electronicele si uzate. Initiativa vine de la asociatia Environ si Ministerul Mediului, care a lansat zilele acestea un program national destinat eliminarii aparatelor vechi din viata romanilor. Oficialii de la Bucuresti au mentionat ca aceasta campanie, denumita “Alunga fantomele electronicelor vechi”, va incepe pe 1 februarie si ca se va derula succesiv in toate judetele tarii. Actiunea va viza atat selectarea deseurilor electrice, electronice si electrocasnice (DEEE) cat si reciclarea lor. S-a mentionat ca, de fapt, se incearca o constientizare a populatiei cu privire la protectia mediului iar pe de alta parte se vrea implementarea unui sistem eficient de colectare a acestor aparate vechi la nivel national. Programul se adreseaza populatiei, dar si autoritatilor . Deocamdata nu s-au facut publice datele la care maramuresenii vor fi implicati in program. S-a declarat doar ca extinderea la nivel national a campaniei vine ca urmare a rezultatelor inregistrate in urma derularii programului pilot in Sectorul 1 al capitalei. "Dupa cum veti constata, un rol important vor avea autoritatile locale, institutiile publice, dar si companiile, care pot 'scapa' prin acest proiect national de toate deseurile electronice din preajma lor. Incepem aceasta campanie in Tg-Mures, dar ne-am propus sa ajungem in fiecare judet al tarii. (…) Fac apel la asociatiile de locatri sa ne implicam, sa curatam orasul, tara de deseuri!”, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Actiunea de informare si colectare se va bucura de sprijinul unor echipe de voluntari, al caror obiectiv il reprezinta informarea si 'inrolarea' in campanie a unui numar cat mai mare de institutii si asociatii de locatari. Pe toata perioada derularii campaniei, Asociatia Environ pune la dispozitia celor interesati numarul de telefon 031.831.DEEE (031.831.3333) pentru informare si programarea preluarii deseurilor de echipamente electrice si electronice. Competitie pentru cei inscrisi in campania de debarasare “La nivel local, asociatiile de locatari, dar si institutiile si companiile se pot inscrie intr-o competitie, ai carei castigatori vor fi desemnati la sfarsitul perioadei in care se desfasoara actiunea in judetul respectiv”, au aratat organizatorii. Categoriile de premii sunt urmatoarele: Cea mai 'verde' asociatie de locatari, Cea mai 'verde' institutie, companie 'libera' de DEEE-uri, Cel mai EcoActiv cetatean, iar la nivel national va fi desemnat Cel mai verde judet. “Este doar o prima etapa, care, in timp, speram sa ajute la crearea obisnuintei de colectare selectiva atat pentru cetateni, cat si pentru companii. Speram ca la sfarsitul campaniei sa fim nevoiti sa acordam mai multe premii decat am prevazut”, a spus Andrei Orban, presedintele Asociatiei Environ, initiatorul campaniei. Organizatorii au subliniat ca, pentru o mai buna derulare a proiectului, vor fi amplasate info-pointuri in zonele cheie ale oraselor, unde vor fi disponibile materiale de informare pentru cetateni.

  L.C/emaramures

Jumatate dintre localitatile maramuresene, impotriva gropilor ecologice
SÂRBI, ULTIMA FRONTIERĂ… Amplasarea unei gropi ecologice în judeţul nostru a declanşat o adevărată revoltă printre maramureşeni. În jumătate dintre localităţile maramureşene, localnicii s-au împotrivit vehement amplasării unui depozit ecologic de deşeuri, în timp ce unităţile administrativ-teritoriale pot pierde o investiţie de peste 60 milioane euro. Au trecut doi ani şi jumătate de când autorităţile maramureşene se luptă cu morile de vânt. Totul din cauza găsirii unui spaţiu în care să fie amplasată o gropă ecologică. Din păcate, în curând autorităţilor nu le va mai rămâne niciun sat pe listă. Până acum, sătenii din Călineşti, Rozavlea, Arieşu de Pădure, Bogdan Vodă,  Vişeu de Jos, Şieu, Sarasău, Giuleşti, Şomcuta Mare, Satulung, Recea, Bârsana, Poienile Izei, Deseşti şi Petrova au declanşat o adevărată revoltă împotriva deciziei autorităţilor judeţene.

Investiţie nedorită din cauza... mirosului

În Maramureşul istoric, protestatarii au recurs la acte de violenţă pentru a nu fi amplasat depozitul ecologic pe raza localităţilor în care îşi duc veacul. Giuleştenii, de exemplu, au refuzat o asemenea investiţie imediat ce au fost anunţaţi. Se pare că pentru ei focarele de infecţii şi câinii vagabonzi ori mirosul neplăcut au fost principalele motive pentru care nu au fost niciodată de acord cu amplasarea gropii ecologice în localitate. Cu toate acestea, ei nu au pus în balanţă şi facilităţile comunitare de care ar fi dispus Giuleştiul dacă proiectul primea undă verde în zonă.

"Sătenii noştri au renunţat la o investiţie care oferea multe locuri de muncă şi care aducea bani serioşi primăriei. Taxa de salubrizare era gratuită, iar asfaltarea drumurilor în zonă era aproape garantată. Nu mai vorbim apoi de banii care ajungeau în bugetul local pentru salubrizarea fiecărei zone", a explicat Petru Codrea, primarul comunei Giuleşti. Potrivit proiectului, trebuie să fie construite două depozite ecologice de deşeuri menajere, investiţie care va crea aproximativ 100 de locuri de muncă. Conform regulilor, dacă cele două depozite nu vor fi construite în judeţul nostru, fiecare maramureşean va fi nevoit să scoată din buzunar 108 euro, reprezentând "amenda" către Uniunea Europeană.

Ultima "staţie" a depozitului - satul Sârbi

Ultimul traseu al gropii ecologice a avut loc în comuna Fărcaşa. Specialiştii din cadrul Consiliului Judeţean au studiat zona şi au ajuns la concluzia că localitatea Buzeşti ar îndeplini toate condiţiile pentru amplasarea depozitului, conform standardelor europene. Însă nici aici investiţia nu a fost acceptată. Toţi cei din Fărcaşa au renunţat la acest proiect, Consiliul Local oferind un alt amplasament, de data aceasta în satul Sârbi."De 10 ani de când sunt primar, am încercat să fac lucruri bune şi folositoare pentru cetăţenii comunei Fărcaşa. N-aş putea să aduc o investiţie care să le fie dăunătoare cetăţenilor din comună. În mod direct, cetăţenii trebuie să simtă că au dat dovadă de înţelepciune. Trebuie să fim receptivi şi cu un pas înaintea altora. Acest depozit ecologic este necesar pentru binele judeţului şi al tuturor", a punctat Ioan Stegeran, primarul comunei Fărcaşa.

Peste jumătate din localităţi a refuzat oferta

Deşi comunităţile au fost testate, maramureşenii nu au fost convinşi de beneficiile depozitelor ecologice de deşeuri menajere, astfel că primăriile pe raza cărora aceştia domiciliază au pierdut o investiţie de aproape 70 milioane de euro. "Este vorba despre o investiţie foarte importantă, care a fost refuzată de mai bine de jumătate dintre localităţile maramureşene. Cred că unul dintre motivele pentru care cetăţenii au refuzat amplasarea depozitului ecologic a fost acela că nu au fost suficient informaţi. Vorbim de un proiect ce depăşeşte 60 milioane de euro, care oferă locuri de muncă şi multe ale beneficii", precizează preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş

Lavinia SĂBĂCIAG /infomm
Aproape 68% dintre parlamentarii romani sunt impotriva folosirii cianurilor in minerit
Cea mai mare parte a parlamentarilor romani (67,6%) s-au declarat impotriva utilizarii cianurilor in mineritul din Romania, in timp ce aproape 69% dintre acestia nu sustin proiectul minier de la Rosia Montana, releva un sondaj realizat de Centrul pentru Politici Durabile – Ecopolis, in parteneriat cu Asociatia Salvati Dunarea si Delta. Potrivit cercetarii, prezentate vineri intr-o conferinta de presa, 67,6% dintre membrii Parlamentului Romaniei sustin transpunerea rezolutiei europene privind interzicerea completa a tehnologiilor care utilizeaza cianurile in minerit intr-un proiect legislativ local pe parcursul urmatoarei sesiuni parlamentare. Din totalul procentajului raportat, partidele din Opozitie au fost cele mai fervente sustinatoare ale rezolutiei, dupa cum urmeaza: 92,9% (PSD+PC), minoritati (66,7%), PNL (62,8%), in timp ce PD-L apare cu un rezultat de 51,4%. Sondajul Ecopolis arata, totodata, faptul ca 8,1% dintre cei chestionati s-au declarat impotriva rezolutiei ‘anti-cianuri’, iar restul fie s-au abtinut sa raspunda, fie nu stiu despre ce este vorba, fie nu au comentat subiectul. Intrebati ce parere au despre proiectul minier de la Rosia Montana, dezvoltat de catre compania Rosia Montana Gold Corporation /RMGC/, 49,2% dintre subiecti si-au exprimat dezacordul pentru dezvoltarea acestuia, in timp ce 32,4% s-au abtinut, iar 18,4% s-au declarat in favoarea proiectului. Din punct de vedere al raportului procentual al celor care au raspuns la sondaj pe acest subiect, parlamentarii liberali, social-democrati si conservatori se opun in egala masura proiectului de la Rosia Montana (68,5%), in timp ce democrat-liberalii au fost cei mai rezervati parlamentari (24,6% se opun si 49,7% se abtin). Cercetarea realizata de Ecopolis evidentiaza si o serie de paradoxuri. Astfel, aproape o treime dintre parlamentari nu pot sau nu vor sa-si exprime o opinie in ceea ce priveste proiectul de la Rosia Montana, cei mai multi dintre acestia motivandu-si absenta unei pozitii clare prin lipsa de informatii. Totodata, 67 de parlamentari dintre cei 211 chestionati disociaza ideea unei legi anti-cianuri de consecintele in practica ale unei astfel de reglementari, inclusiv respingerea proiectului de exploatare cu cianuri de la Rosia Montana in forma actuala. in data de 5 mai 2010, Parlamentul European /PE/ a votat cu 488 adeziuni ‘pentru’, ca membrii Comisiei Europene /CE/ sa adopte Rezolutia Europeana prin care sa se interzica definitiv si complet tehnologiile care utilizeaza cianurile in minerit in Uniunea Europeana pana la finele anului 2011. In Romania exista o initiativa legislativa pentru interzicerea mineritului cu cianuri, propunere a senatorilor Eckstein Kovacs Peter si Gheorghe Funar, insa aceasta este blocata in Comisia pentru Industrii din data de 23 septembrie 2008. Sondajele Ecopolis reprezinta o premiera in Romania, rezultatele prezentate vineri fiind prima initiativa de sondare a opiniei membrilor Parlamentului Romaniei pe teme de mediu./ agerpres /ziarmm

Vantul sufla impotriva investitorilor din energia eoliana. Ce pierde Romania?

Lucrarile la cel mai mare parc eolian din Europa sunt blocate de jumatate de an de divergentele dintre autoritatile locale, iar un investitor german a renuntat deja la o ferma de vant din cauza ca nu a obtinut avizele de constructie. Romania ocupa locul al doilea ca potential eolian in Europa, dar birocratia excesiva si balbaielile legislative duc la pierderea a milioane de euro si a investitorilor care s-ar putea orienta spre Bulgaria.

Planurile companiei cehe CEZ de a construi cel mai mare parc eolian din Europa s-au impotmolit in comuna Cogealac, acolo unde ar trebui sa fie instalate 101 turbine eoliene care sa le completeze pe cele 139 ridicate deja in comuna vecina Fantanele. Impreuna, turbinele ar dezvolta o capacitate eoliana de 600 MW, cam cat cea a unui reactor al centralei de la Cernavoda. Altfel spus, parcul va dezvolta o capacitate de productie echivalenta cu necesarul de energie al 700.000 de gospodarii.
Lucrarile la partea parcului situata in Cogealac sunt blocate din vara trecuta din cauza ca autoritatile locale nu au eliberat inca toate autorizatiile necesare. CEZ detine o autorizatie de constructie de la primaria Constanta, insa nu si de la cea a comunei, motiv pentru care lucrarile sunt sistate si in prezent. “Avem totul pregatit, dar suntem blocati de disputa dintre autoritati”, a spus Ondrej Safar, managerul parcului eolian dezvoltat de CEZ. In prezent, compania ceha poarta discutii cu autoritatile pentru a debloca investitia in cei 252,5 MW care ar trebui instalati la Cogealac. Safar spune ca proiectul de la Cogealac are sprijinul companiei-mama si ca board-ul de conducere decide cat timp asteapta rezolvarea situatiei. Cu toate acestea, oficialul CEZ a admis faptul ca proiectul ar putea fi pus in pericol daca se vor ivi alte oportunitati in regiune. CEZ a renuntat vara trecuta la constructia unei centrale pe gaz la Galati, o investitie estimata la 400 de milioane de euro, din cauza unor “costuri importante si neprevazute”. In plus, compania a iesit si din proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda pentru a se concentra pe proiectele din Cehia. Daca cehii inca au rabdare sa descurce itele birocratiei, germanii de la RWE au decis sa vanda inapoi dezvoltatorului un parc de 147 MW in zona Valea Dacilor (judetul Constanta), din pricina procesului dificil de avizare. Motivele au tinut si de constrangerile economice pe fondul crizei, dar si de scepticismul germanilor fata de tarile din zona Balcanilor in care legislatia nu este foarte clara. Este si cazul Romaniei, care are elaborata o lege de promovare a energiei regenerabile inca din 2008 (Legea 220/2008, modificata prin Legea 139/2010), dar care nu este aplicata pentru ca nu a primit avizul Comisiei Europene. Oficialii de la Bruxelles inca nu s-au lamurit daca facilitatile prevazute de lege in vederea sprijinirii investitiilor din domeniul energiei regenerabile sunt sau nu excesive. Legea 139/2010 aduce modificari fata de varianta initiala, cele mai importante referindu-se la certificatele verzi (CV) - documente emise de Transelectrica prin care se atesta ca 1 MWh este produs din surse de energie regenerabila (verde). Astfel, legea noua spune ca pentru fiecare MWh livrat se acorda 2 CV pentru energia eoliana (pana in 2017 in loc de 2015), valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro. Pentru producatorul de energie, certificatele verzi sunt o sursa suplimentara de venit pe langa cea din vanzarea efectiva a productiei de electricitate. “Nu sunt foarte mandru de Legea 220/2008. Este un mare fiasco pentru autoritatile romane in general. Purtam pacatul originar pentru modul in care a fost facuta”, a spus Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, prezent la o conferinta pe teme energetice. El a explicat ca legea este un fiasco pentru ca nu a urmat procedura normala, adica nu a fost implementata in 2009, desi a fost notificata catre Comisia Europeana in 2008. “Mai intai trebuia sa obtinem avizul Comisiei si abia apoi sa o promulgam", a afirmat presedintele Consiliului Concurentei. Cu o legislatie inca incerta si jucatori care fie au renuntat la investitii, fie sunt blocati de birocratie, semnalele transmise potentialilor investitori interesati de piata locala de energie eoliana nu sunt pozitive. “Categoric va fi un semnal negativ pentru alti investitori daca proiectul (Cogealac – n. red.) nu se va mai face”, a declarat Carmen Neagu, director executiv GE Energy pentru Romania, companie care a furnizat turbinele eoliene pentru etapa “Fantanele” a proiectului eolian al CEZ. GE Energy Romania ar urma sa instaleze turbine eoliene si pentru partea parcului situata in comuna Cogealac. Volumul investitiilor derulate pana acum de CEZ in cadrul proiectului parcului eolian din cele doua comune constantene este prea mare pentru ca cehii sa decida o eventuala retragere, dar intarzierile la lucrarile din Cogealac inseamna pierderi atat pentru companie, cat si pentru bugetul local, care ar fi castigat de altfel de pe urma investitiei, mai ales ca zona este una saraca. Proiectul eolian al celor de la RWE se afla intr-un stadiu incipient, cel de obtinere a autorizatiilor, ceea ce le-a permis germanilor sa iasa usor din afacere, dar retragerea lor da un semnal de alarma pentru ceilalti investitori. Daca legea 220/2008 nu va fi aplicata pana la finele anului, atunci Romania ar putea sa piarda investitori in favoarea Bulgariei, al carei litoral a inghitit deja investitii de milioane de euro in vant. Cu un potential eolian nu la fel de bun ca al Romaniei, care se afla pe locul al doilea in Europa din acest punct de vedere, Bulgaria are avantajul unui cadru legislativ mai stabil, spune Neagu, care se ocupa si de operatiunile GE Energy in tara vecina. In plus, spre deosebire de certificatele verzi din Romania, a caror valoare nu este batuta in cuie din moment ce Legea 220/2008 nu este aplicabila, Bulgaria foloseste pentru stimularea investitiilor un sistem de preturi fixe (feed-in-tariff), ceea ce confera investitorilor confortul de a sti exact cati bani vor obtine in urma productiei de electricitate si in cat timp isi vor recupera investitia. Sistemul presupune achizitia de catre producatori, furnizori sau consumatori de energie electrica obtinuta din surse regenerabile la un pret fix, a carui valoare este stabilita in functie de sursa verde utilizata si de cantitatea de energie produsa. Atat sistemul certificatelor verzi, cat si cel "feed-in-tariff" au scopul de a sprijini  investitiile in energiile regenerabile care presupun costuri mult mai mari decat cele in tehnologiile conventionale. Pentru a porni o investitie intr-un parc eolian in Bulgaria ai nevoie de trei avize - de constructie, de mediu si de racordare la reteaua nationala de transport al energiei electrice, pe cand in Romania investitorii trebuie sa obtina 85 de avize (obligatorii si consultative) pentru a demara lucrarile la o ferma de vant, potrivit datelor asociatiei Alma-Ro. [Vezi aici lista cu avizele necesare]. “Daca legea (220/2008 – n. red.) se va aplica, atunci se vor gasi si surse de finantare”, a mai precizat Carmen Neagu, care estimeaza ca in acest context s-ar putea debloca o serie de proiecte majore (cu capacitati de 100-200 MW) care in prezent se afla in stand-by din cauza incertitudinilor legislative. Potrivit datelor oficiale, energia eoliana din Romania are un potential anual de 23 TWh. Anul trecut investitiile din domeniu au sustinut un salt spectaculos: de la cei 14 MW eolieni instalati in 2009 s-a ajuns la 457 MW, potrivit informatiilor Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE). Astfel, Romania a intrat pentru prima data in clasamentul Ernst&Young al celor mai atractive 30 de tari pentru investitorii in energie verde, clasandu-se pe locul al 22-lea. In 2011, capacitatea eoliana instalata va creste odata cu finalizarea si punerea in functiune a mai multor parcuri eoliene. Romania tinteste ca pana in anul 2020 consumul de energie din surse regenerabile sa insemne 24% din consumul total. Transelectrica, operatorul retelei nationale de transport al energiei electrice, a anuntat ca exista un disponibil de potential de 3.000 MW in vreme ce studiile sunt realizate pentru 18.000 MW, ceea ce a generat o lupta acerba intre investitorii dornici sa obtina bani din vantul romanesc.

In afara de CEZ, parcuri eoliene mai opereaza si:

• Iberdrola Renovables din Spania, care va dezvolta in Romania 50 de ferme eoliene cu o capacitate cumulata de 1.500 MW in zona Dobrogea; primele turbine vor fi instalate in martie anul acesta, potrivit Mediafax
• EDP Renewables din Portugalia, care are in plan dezvoltarea a doua ferme eoliene in zona Dobrogea, cu o capacitate cumulata de 228 MW;
• Enel Green Power (Italia), care a inceput deja productia de energie in cele doua parcuri eoliene din judetul Tulcea, ale caror capacitati instalate cumuleaza 64 MW;
• Veroniki Holding (Italia), care a finalizat anul trecut lucrarile la o ferma eoliana de 25 MW in judetul Constanta;
• Fondul de investitii Continental Wind Partners (SUA), care a demarat lucrarile la un parc eolian cu o capacitate de 232 MW, situat in judetul Galati, pe care doreste sa-l vanda;
• E.ON (Germania), care are in plan constructia a trei parcuri eoliene in judetul Vaslui;
• Italienii de la Alerion, care investesc 85 milioane de euro intr-o ferma eoliana de 65 MW in judetul Bihor;
• Austriecii de la Verbund, care vor incepe, in iunie anul acesta, lucrarile la un parc eolian de 200 MW in Dobrogea./Preluare dupa http://www.wall-street.ro/ne-cenzurat