Cod-f-pc-4 revista presei 8-9 noiembrie 2011 cuprins


Maşinile instituţiilor publice sînt de toată mina. De la Dacia la Touareg



Yüklə 150,03 Kb.
səhifə11/11
tarix08.04.2018
ölçüsü150,03 Kb.
#48155
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Maşinile instituţiilor publice sînt de toată mina. De la Dacia la Touareg


Cînd vine vorba de autovehicule de serviciu, nimeni nu se dă în lături, fie că vorbim de noi maşini ce urmează a fi achiziţionate, fie că ne referim la cele aflate de ani buni în dotarea instituţiilor. Dacă unele nu şi-au mai reînnoit demult parcul auto, altele sînt pe cale să facă unele achiziţii. E clar, însă, că, la nivelul Argeşului, Daciile sînt preferate. Nelipsite sînt, însă, şi maşinile de teren. De curînd, Administraţia Naţională Apele Române Argeş Vedea, din Piteşti, a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publi¬ce cererea de oferte pentru cumpărarea a patru autoturisme 4x4. În Caietul de sarcini este precizată culoarea maşinilor, Administraţia Apelor Vedea solicitînd culoarea neagră. De remarcat faptul că, în afara preţului, nu există nici o cerinţă care să îngrădească vreo ofertă sau care să favorizeze vreo anumită marcă. Hyundai Tucson şi Logan La APIA Argeş sînt 14 maşini. Potrivit celor precizate de directorul Marius Stroescu, autovehiculele au fost achiziţionate în două tranşe: în 2006 şi, respectiv, în 2007. Astfel, instituţia are 4 maşini de teren Hyundai Tucson 4x4 şi 10 Loganuri. „Noi avem nevoie de maşini pentru controalele în teren. De altfel, din aceste 14 autovehicule, 6 au ajuns la centrele locale din Curtea de Argeş, Topoloveni, Cîmpulung, Costeşti, Domneşti şi Piteşti. Am mai avea nevoie de încă 3 la centrele locale din Vedea, Mioveni şi Slobozia. Trebuie ţinut cont că în Argeş sînt 102 comune şi avem relief diversificat. Noi trebuie să ajungem în toate colţurile judeţului“, ne-a spus Marius Stroescu. Skoda Octavia şi Cielo Nici alte instituţii din Argeş nu stau prea prost la capitolul maşini de serviciu. Astfel, la Inspectoratul Şcolar Judeţean sînt trei autoturisme: o Skoda Octavia din anul 2008, cu care se deplasează inspectorul şcolar general şi pe care s-a dat sub 600 de milioane de lei vechi, la vremea respectivă; a doua maşină a ISJ este un Cielo din 2003, iar cea mai veche, un Subaru Forester, din 1999, rămas dintr-un program al Ministerului Educaţiei. Ar mai fi nevoie, după cîte apreciază inspectorul şcolar general, de un microbuz pentru inspecţiile şcolare. Vento şi Duster Primăria dispune de 4 automobile, dintre care două sînt achiziţionate de Consiliul Local. Astfel, Primăria a achiziţionat o Dacia Logan, în anul 2007, şi un Daewoo Nubira, în 2001. Consiliul Local a achiziţionat un microbuz Volkswagen, în 2007, şi o camionetă Dacia 1307, în anul 2002. Prefectura dispune de 8 autoturisme, dintre care două Loganuri sînt pentru Serviciul de Permise şi cel de Paşapoarte. Mai există în parcul auto al acestei instituţii două maşini Volkswagen Vento, două Daewoo Nubira, un Ciel şi un Volkswagen Touareg din anul 2007. Două modele Dacia Duster au fost date în comodat Primăriei Piteşti şi Prefecturii Argeş, care le-au primit cu braţele deschise. Ambele Dustere au motor Diesel şi au costat aproximativ 15.000 euro fiecare. /Curierul Zilei,

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28182&Itemid=1

Teme de mediu

Pădurile din Argeş, cumpărate de străini


Fondurile forestiere din judeţul nostru nu sunt o atracţie doar pentru concetăţenii noştri, ci au început să atragă atenţia şi străinilor. Dacă până în urmă cu ceva vreme, nemţii sau austriecii veneau ca simpli turişti sau la vânătoare, deja au început să vadă în ţara noastră o locaţie perfectă pentru a demara o afacere. Astfel, au apărut în România ocoalele silvice private patronate de investitorii străini care vin din toate colţurile lumii: Austria, Germania, Finlanda sau Danemarca, ţări cu o silvicultură destul de bună. Investitorii se ocupă, în special, de exportul de lemne. Autorităţile privesc ca pe un lucru bun faptul că vin străinii să se ocupe de fondul forestier din Argeş. „Au venit şi ne-au învăţat din experienţa lor. Vin din ţări cu condiţii diferite, cu păduri diferite, dar avem ce să învăţăm de la ei. Nu vin cu scopul de a tăia pădurile, ci sunt amenajate şi supuse regimului silvic.“, ne-a declarat Daniel Dima, preşedintele Asociaţiei Proforest. Străinii ne pot da lecţii şi despre ce înseamnă administrarea şi respectarea pădurii. Nu au existat cazuri în care fondurile forestiere cu proprietari străini să fi fost exploatate haotic aşa cum se întâmplă în cazul celor deţinute de români care aleg să taie de unde le este mai uşor. „Adevărata problemă a Argeşului este că se taie în zonele accesibile. În condiţiile în care nu peste tot există drum de acces, cei care au afaceri în domeniu, taie de unde ajung. Nu este adevărat că se taie prea mult, dar se taie din locuri nepotrivite. Peste o treime din fondul forestier al judeţului nu este accesibil, iar de acest lucru ar trebui să se ocupe autorităţile statului.“, a mai spus Daniel Dima. Străinii care vin în judeţul nostru pentru bogăţia verde nu sunt întodeauna şi cei care au parte de profitul care iese din această afacere. Unii cumpără în numele altora aşa că niciodată nu se ştie cine este în spatele afacerii. Cei care se ocupă de tranzacţiile cu străinii cred că stau de vorbă cu trimişii unor persoane publice, cu nume sonore la nivel internaţional aşa că acesta ar fi unul dintre motivele pentru care nu îşi dezvăluie identitatea. Au fost şi cazuri în care pădurile, odată cumpărate de străini, au fost scoase imediat la vânzare, bineînţeles, pe bani mai mulţi. O zonă a judeţului nostru preferată de străini este, din păcate, Masivul Piatra Craiului, unde tăierile de arbori au devenit o adevărată problemă. Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=19213:pdurile-din-arge-cumprate-de-strini-&catid=4:fapt-divers&Itemid=5

4000 de copaci plantaţi la Tigveni


Acţiunea de împădurire cu voluntari din comuna Tigveni, organizată de mişcarea „Plantăm fapte bune în România” şi Grupul pentru Educaţie şi Ecologie Argeş, a strâns 350 de voluntari. Aceştia au împădurit o treime dintr-un versant cu înclinaţie de 15-18 grade unde au existat alunecări de teren în anii precedenţi şi serveşte la stabilizarea solului pentru a evita probleme viitoare.Plantaţia va fi monitorizată timp de cinci ani. Acţiunea a fost pregătită începând din primăvara acestui an de voluntari ai asociaţiilor GEEA şi EcoAssist, cu sprijinul instituţiilor partenere: Instituţia Prefectului Argeş, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Piteşti, Direcţia Silvică Argeş, Consiliul Local şi Primăria Tigveni. Din pregătirea plantării fac parte Hotărârea de Consiliu Local, identificarea speciilor de arbori compatibile cu compoziţia chimică a solului şi condiţiile de mediu, realizarea memoriului tehnic cât şi recrutarea şi instruirea voluntarilor. Ulterior, activităţile programate la Tigveni în beneficiul comunităţii vor cuprinde împădurirea suprafeţei rămase şi monitorizarea întregii plantaţii timp de 5 ani (prin descopleşiri, praşile sau completări de plantare a puieţilor care nu s-au prins) până la declararea stării de masiv de către Ocolul Silvic Şuici. Mai mult, voluntarii din localitatea Tigveni, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Argeş şi cei din companiile Provident, Dr. Oetker, Holcim-Ecovalor, Adobe, Danone, Orange şi Asociaţia Hidroterapia Bucureşti s-au angajat atât la plantarea puieţilor, cât şi la revenirea în următorii ani la acţiunile programate. În acest weekend au participat 350 de voluntari care au plantat un procent de 30% din terenul identificat drept Tarlaua Momaia a localităţii Tigveni cu specii de frasin şi gorun.(http://www.argesmedia.ro/social/4000-de-copaci-plantati-la-tigveni)

Zoltan Kalman discută cu liceenii despre urbanizare


De ziua oraşelor, Liceenii argeşeni sunt invitaţi mâine la o masă rotundă organizată de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti. Directorul Zoltan Kalman a pus la punct această reuniune cu ocazia Zilei Internaţionale a Zonelor Urbane, principalul punct de discuţie constituindu-l problema urbanizării şi efectele acesteia asupra dezvoltării durabile a societăţii. Totodată, Kalman a adresat invitaţii tuturor primarilor de oraşe din Argeş să desfăşoare acţiuni de educaţie ecologică la nivelul unităţilor de învăţământ şi de cultură. Urbanizare fără poluare!„Ziua Internaţională a Zonelor Urbane se sărbătoreşte din 1949, la iniţiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires. Urbanizarea a schimbat faţa lumii şi a adus modificări în viaţa şi mentalitatea oamenilor. Acest «conflict» dintre urbanizare şi ecologie se poate rezolva prin schimbarea modului de a gândi, prin respect faţă de mediu pe de o parte şi dezvoltarea durabilă a societăţii pe de altă parte”, explică Zoltan Kalman iniţiativa luată cu ocazia zilei internaţionale a oraşelor şi municipiilor. Concret, şeful ARPM susţine modernizarea oraşelor cu toate beneficiile ei, însă vrea ca aceste lucrări de urbanizare să se facă fără afectarea mediului înconjurător.

(http://ziarobiectiv.ro/index.php/subiectul-zilei/zoltan-kalman-discuta-cu-liceenii-despre-urbanizare.html)

8 noiembrie – Ziua Internationala a Zonelor Urbane


In fiecare an, Ziua Internationala a Zonelor Urbane se aniverseaza la data de 08 noiembrie. Prin marcarea in Calendarul Ecologic a acestei date, s-au adus in prim-plan problema urbanizarii si efectele ei asupra evolutiei durabile a societatii. Potrivit Directorului Executiv al ARPM Pitesti, Zoltan Kalman: ”Acest eveniment se desfasoara incepand din anul 1949, la initiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, in scopul sprijinirii publicului interesat in gasirea unor solutii, pentru planificarea dezvoltarii urbane, fara afectarea mediului inconjurator. Urbanizarea a schimbat fata lumii si a adus modificari in viata si mentalitatea oamenilor. “Conflictul” dintre urbanizare si ecologie se poate rezolva prin schimbarea modului de a gandi, prin respect fata de mediu pe de o parte si dezvoltarea durabila a societatii pe de alta parte.

(http://www.agpress.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1422:8-noiembrie-ziua-internationala-a-zonelor-urbane&catid=5:social&Itemid=6)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Teme similare

Prietenii Apei, concurs cu premii pentru copii


Copiii între 4 şi 14 ani pot realiza lucrări artistice pe tema apei şi le pot înscrie în concurs * Lucrările vor fi expuse la sediul Primăriei Sibiu, iar câştigătorii vor fi premiaţi la finalul lunii * Premiul I va consta în 1.000 de lei, premiul II 700 de lei, iar premiul III 500 de lei *

Societatea Apă Canal din subordinea Consiliului Local Sibiu organizează o nouă ediţie a proiectului educaţional intitulat „Prietenii Apei”, în parteneriat cu Primăria Sibiu şi Wilo România. Concursul se adresează copiilor cu vâste între 4 şi 14 ani cu scopul de a educa tânăra generaţie în sensul respectului pentru resursele de apă, de a atrage atenţia asupra folosirii corecte şi economice a acestora.„Implicarea sectorului privat alături de instituţiile publice în educarea tinerilor este extrem de importantă şi cred că trebuie inclusă în politicile acestor organizaţii. O folosire judicioasă a resurselor epuizabile sau greu regenerabile este esenţială pentru conturarea societăţii în care vor trăi viitoarele generaţii. Felicitări iniţiatorilor şi le doresc succes participanţilor”, a declarat, în cadrul conferinţei de presă, primarul Klaus Iohannis. Copiii de la grădiniţele din Sibiu şi elevii de la şcoli pot participa la concurs cu lucrări artistice (desen, ceramică, etc) pe tema apei. În următoarele două săptămâni unităţile de învăţământ vor putea realiza şi preda lucrări care vor fi apoi expuse într-o expoziţie organizată la sediul Primăriei Sibiu, în sala expoziţională. Expoziţia va fi vernisată în data de 22 martie de Ziua Mondială a Apei, iar în data de 29 martie vor fi premiate cele mai bune lucrări, o parte din premii urmând să fie înmânate de primarul Klaus Iohannis. Premiul I va consta în 1.000 de lei, premiul II va fi în sumă de 700 de lei iar premiul III 500 de lei, la care se vor adăuga numeroase premii care constau în produse oferite de Wilo România şi diplome de participare la proiect.Tribuna Sibiului


Ministrul Mediului, chemat de WWF la Şinca


Localitatea braşoveană Şinca are o comoară nepreţuită: o pădure cu structuri primare, aşa cum nu mai poate fi întâlnită în Europa. Mai mult, există dovezi clare că omul nu a mai intrat aici pentru exploatarea pădurii de cel puţin o sută de ani. Pentru că omul nu a intervenit, ecosistemul este mult mai bogat decât într-o pădure obişnuită. Din păcate, arborii sunt în pericol din cauza exploatării tot mai intense a zonei. Pentru că o asemenea comoară să nu dispară, WWF România l-a invitat pe ministrul Mediului la Şinca în data de 15 noiembrie. Ministrul Laszlo Borbely (foto) va putea vedea la faţa locului ce înseamnă o asemenea bogăţie naturală şi ar putea lua decizii importante pentru salvarea pădurii. Arbori mult mai înalţi decât în orice altă pădure, animale sălbatice din belşug, un ecosistem cum nu mai poate fi întâlnit în pădurile din care lemnul este exploatat, sunt doar câteva dintre rarităţile din cartea de vizită a pădurii seculare de la Şinca./Bunaziua Brasov

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT


Teme de mediu

Opriti poluarea aerului in Timisoara!


Academia de Advocacy organizează o audiere publică pe tema poluării. Evenimentul „Timişoara inspiră, opriţi poluarea aerului acum” are loc marţi, de la ora 17, la Casa „Adam Muller Guttenbrunn”. La începutul anului, România a fost ameninţată cu amenzi dure din partea Comisiei Europene din cauza poluării atmosferice cauzate de pulberile în suspensie din marile oraşe. Printre oraşele nominalizate la acest capitol se află şi Timişoara. Amenzile percepute în asemenea cazuri pot ajunge la sute de mii de euro/zi, suportate iniţial de guvern. Ulterior, executivul va recupera aceste sume de la autorităţile locale. În ciuda măsurilor anunţate şi a controalelor făcute, în perioada ianuarie – septembrie 2011, la staţiile de trafic din Timişoara s-au înregistrat 75 de depăşiri ale cotelor admise. Cele mai multe, 44, au fost la staţia TM-1, situată în Calea Şagului. Comisia Europeană permite maximum 60 de depăşiri/an. Praful fin şi particulele în suspensie au efecte serioase asupra sănătăţii. Ele agravează bolile a Comisia de Iniţiere invită autorităţile locale, mediul de afaceri şi societatea civilă să-şi exprime opiniile pe această temă, prin participarea la audierea publică, în scopul facilitării identificării unor soluţii durabile la problema poluării. Toate acestea vor fi prezentate, sub forma unui raport-sinteză, atât opiniei publice, cât şi factorilor de decizie, putând constitui un punct de plecare pentru formularea de noi politici publice locale. (www.debanat.ro/07.11.2011/Vlad Stoian)

Timisul se pregateste sa exploateze energia geotermala


Lovrin sau Jimbolia pot deveni în scurt timp localităţi încălzite de apa termală, cu centre de spa şi agrement care folosesc această resursă. Întâlnirea specialiştilor din RENREN (Reţeaua regională de promovare a energiilor din surse regenerabile) aflaţi de luni la Timişoara a readus în discuţie posibilităţile judeţului Timiş de a folosi resursele sale geotermale sau energia solară. „Planul nostru, ca agenţie de dezvoltare, este să promovăm pentru o comunitate mai mică din judeţ un proiect prin care să încălzim locuinţele oamenilor sau să dezvoltăm baze de agrement şi spa, folosind apa geotermală. Un exemplu ar putea fi Lovrin sau Jimbolia. Apa geotermală este o resursă importantă în Timiş şi trebuie să o acţionăm. Aceasta este o ţintă pentru noi. Scopul nostru este să generăm un model, care apoi să fie preluat de sectorul privat”, a declarat, luni, Sergiu Bălaşa, directorul ADETIM Timişoara. Acesta a mai menţionat energia solară şi proiectele Parcului fotovoltaic de la Covaci şi Parcul Tehnologic pentru Energii Alternative aflate în prezent în derulare în Timiş. „Lumea s-a îndreptat mult spre energiile noi, spre energia solară, şi nu e obişnuită să vadă în apa geotermală un potenţial de bussines, deşi este”, a mai spus Sergiu Bălaşa. Întâlnirea de la Timişoara durează trei zile, iar la final participanţii ăşi doresc să propună autorităţilor o strategie pentru energiile alternative în Timiş. (www.tion.ro/07.11.2011/13:38/ Delia S. Barbu)

În praf


Orașul Moldova Nouă se află în continuare sub un nor de praf ridicat de rafalele puternice de vânt de pe fostele iazuri de decantare ale societății Moldomin SA. Cei mai afectați locuitori sunt cei din Moldova Veche aflați chiar în calea prafului, însă au de suferit și cei din împrejurimi, precum și vecinii din Serbia. O întâlnire pe această temă ar urma să aibă loc chiar săptămâna aceasta la Veliko Gradiște între autoritățile din România și cele din Serbia pentru a urmări progresul înregistrat în ultimele 2 luni în combaterea poluării cu praf amestecat cu steril de pe fostele iazuri de decantare ale societății Moldomin SA. Edilul Dragan Milic a venit în septembrie în România pentru a căuta o soluție concretă la această problemă, iar autoritățile au estimat că în aproximativ 6 luni situația se va rezolva, întrucât exploatarea de cupru de la malul Dunării a fost preluată prin licitație de o firmă elvețiană care are obligația prin contract de a lua măsuri în primul rând pentru a stopa poluarea. Cum negocierile de la câștigarea licitației au amânat semnarea unui contract cu noii proprietari și termenul de aproximativ 6 luni avansat în septembrie de autorități va fi mai greu de respectat.

(http://www.radio-resita.ro/in-praf)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI


Teme de mediu

Au plantat o mica padure


De sâmbăta trecută, comuna este mai bogată cu 200 de puieţi de nuc negru şi salcâmi, în urma unei acţiuni organizată de clubul Rotary Oradea. „La această acţiune de plantare au participat, alături de rotarienii oradeni, membrii cluburilor de tineret Rotaract şi Interact, viitorii rotarieni din clubul în curs de infiinţare, Rotary Club Felix, 32 de elevi şi cadre didactice de la Şcoala Generală Finiş şi personalul Primăriei Finiş”, ne-a comunicat Alexandru Moş, preşedintele în exerciţiu al clubului. Acţiunea se derulează de nouă ani la rând şi, conform organizatorilor, scopul a fost atins astfel că tot mai mulţi bihoreni şi români au preluat exemplul şi au plantat zeci de mii de copaci. „Pe de alta parte Rotary Club Oradea isi doreste sa promoveze in randul tuturor cat mai multe actiuni de plantare si creere de spatii verzi”, se arată într-un comunicat de presă al Clubului. Cei care, sâmbătă, şi-au făcut program împreună cu rotarienii, au putut participa la o masă festivă cu bucate gătite în stil tradiţional românesc./Jurnal Bihorean



- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 150,03 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin