Cod-f-pc-4 revista presei 8-9 noiembrie 2011 cuprins

Teme de mediu

Pasivitatea autoritatilor lasa un oras din Romania sa dispara sub un strat de nisip toxic

O jumatate de oras dispare acoperita de un nisip toxic de fiecare data cand vantul bate cu putere. Se intampla in Romania, in localitatea caraseana Moldova Noua, acolo unde, pana in urma cu cativa ani, exista o exploatare de cupru. De vina pentru praful, care face viata oamenilor din zona un iad, sunt vechile iazuri de decantare. Hectare de teren, acoperite cu resturi ramase in urma exploatarii, zac la doi pasi de oras, complet abandonate de autoritati si de actualii proprietari ai minelor. Minele de cupru de la Moldova Noua s-au inchis din 2005, dar locuitorii orasului de pe malul Dunarii trag si acum ponoasele. Nisipul toxic din vechile iazuri de decantare acopera cartierul Moldova Veche aproape saptamanal. Se depune intr-un strat gros pe strazi si intra in casele oamenilor. Acestia se tem ca se vor imbolnavi de plamani din aceasta cauza. Cei 2.500 de locuitori asteapta ca autoritatile sa gaseasca o solutie.

/PROTV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/se-intampla-in-romania-jumatate-din-oras-inghitit-de-nisipuri-toxice.html

Moldova Noua, sufocata de praful toxic. Sunt autoritatile noastre capabile sa evite un dezastru

Situatia pare fara de iesire la Moldova Noua, orasul acoperit de nori uriasi de praf toxic provenit de la minele de cupru care au fost inchise. Oamenii sunt in pericol in fiecare zi si risca sa faca boli grave, spun medicii. Mai mult, norii de steril au ajuns si la vecinii sarbi, care n-au inchis ochii, asa cum au facut responsabilii de la noi. Ei au anuntat forurile europene si vor sa ne dea in judecata. In orasul Moldova Noua, praful alb provenit de la haldele de steril este peste tot. Cand se porneste vantul, oamenii fug repede in case, dar nici acolo nu sunt in siguranta. In cateva ore, praful se depune intr-un stat gros. Sterilul ramas de la minele de cupru, inchise in 2006, este periculos pentru sanatatea oamenilor. Ce fac responsabilii in fata acestui pericol urias? Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timis evita sa ofere explicatii, desi are in subordine si Agentia de Protectia Mediului din zona care ar fi trebuie sa masoare concentratiile de substante toxice. Sutele de plangeri depuse de oameni s-au soldat cu amenzi date de Garda de Mediu si platite tot din bugetul statului. Despre situatia din zona ne lamureste directorul companiei de stat care are in grija haldele cu steril. Ar trebuie udate pentru a tine praful sub control. Dar nu sunt fonduri. Exploatarile vor fi preluate de o firma elvetiana la inceputul anului. Dar pana atunci, am putea fi sanctionati de Uniunea Europeana. Sarbii au intrat in alerta, pentru ca praful toxic a ajuns si-n orasele lor. Si se pregatesc sa ne dea in judecata. In alte tari din Europa, aceste zone cu probleme au fost acoperite cu pamant in care a fost plantata floarea soarelui, o planta care absoarbe substantele toxice. /PROTV,

http://stirileprotv.ro/stiri/social/moldova-noua-sufocata-de-praful-toxic-sunt-autoritatile-noastre-capabile-sa-evite-un-dezastru.html

Alte știri

Taxa de salubrizare, înlocuită cu un nou impozit. Vezi cât vom plăti pentru curăţenia din Capitală

Viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu, a declarat, marţi, că actuala taxă de salubrizare de 10 lei va fi înlocuită cu impozitul pentru curăţenie, a cărui valoare va fi cu 15% mai mică. Modificarea va fi posibilă prin adoptarea strategiei de salubritate de către Consiliul General al Bucureştiului. Taxa de salubrizare, înlocuită cu un nou impozit : "Este nevoie de acest impozit, care să înlocuiască actuala taxă, din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul că în momentul de faţă 30% dintre gospodăriile din Capitală nu au contracte de salubrizare iar alte 30% nu plătesc această taxă", ne-a declarat Raicu. Un alt motiv ar fi şi faptul că au apărut mai multe firme de profil care practică "preţuri de dumping", a declarat Raicu, pentru Gândul. Tot marţi, membrii CGMB au decis că trei dintre cele şase sectoare ale Capitalei vor fi obligate să scoată la licitaţie serviciile de salubrizare. Procesul se va desfăşura pe durata a doi ani. Sectoarele 2, 3 şi 6 au, în prezent, contracte expirate din anul 2004 li prelungite prin diverse acte adiţionale. Curtea de Apel Bucureşti a sancţionat ulterior această situaţie, la sesizarea Consiliului Concurenţei, care a dispus "obligarea municipalităţii la demararea procedurilor pentru achiziţia de noi contracte ale căror obiecte vor fi serviciile de salubrizare"./ Realitatea.net,

http://www.realitatea.net/taxa-de-salubrizare-inlocuita-cu-un-nou-impozit-vezi-cat-vom-plati-pentru-curatenia-capitalei_885134.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Afacerea "Balastiera"

Practic, nu există afacere mai bună decât o balastieră. Ai de făcut felurite acte şi avize, după care eşti pus în faţa unei porţiuni de teren, mal de râu, de unde iei balast cât îţi doreşte sufletul. Te dotezi cu o sită şi cu o maşină de transport şi de aici încolo te rogi doar să plouă, să aducă râul nisip şi să continue oamenii să construiască. În toată ţara, afacerile de gen au înflorit odată cu piaţa materialelor de construcţie, numai că a fost mult mai uşor: materia primă ţi-o dă Mama Natură, tu trebuie să-ţi asiguri transportul... (evident, plătit de client) şi desfacerea. Se vorbeşte de o piaţă ce a făcut milioane de euro la nivel de ţară, de oficiali ce nu sunt interesaţi şi nici n-au pârghii să afle dacă firma exploatează 100 tone sau 1000... În Maramureş, de exemplu, un oficial a refuzat să mai meargă în inspecţii la balastiere cu inspectori ai altei instituţii, văzând ce uşor se ung roţile mecanismului. "Balastierele au un efect benefic". Sistemul de gospodărire a apelor Maramureş din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române spun că au în atenţie firmele ce exploatează balast în albiile râurilor. "În judeţul Maramureş, există 46 de balastiere autorizate din punct de vedere al gospodăririi apelor. Conform obligaţiilor ce revin din respectarea prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor, exploatarea se realizează până la adâncimea maximă ce corespunde cotei talvegului. În aceste condiţii, influenţa activităţii de exploatare asupra pânzei freatice este nesemnificativă. . Exploatările de balast au un efect benefic asupra cursurilor de apă, respectiv prin efectuarea de lucrări de decolmatare şi reprofilare a albiilor şi pentru asigurarea secţiunii de scurgere a acestora. În urma controalelor efectuate de către inspecţia ABA Someş-Tisa, au fost aplicate o serie de avertismente şi sancţiuni contravenţionale, în cuatum de 135.000 lei", susţin reprezentanţii SGA.

• Maşinile cu balast distrug casele vechi. În mai multe locuri, pe Culoarul Someşului, sătenii se plâng că, de când este balastieră, a scăzut nivelul apei din fântână. În afară de acest aspect, pe alocuri (gen Hideaga), oamenii au fost revoltaţi, deoarece le crăpau casele din cauza traficului greu cu maşini încărcate cu balast de la râu. Aşa s-a ajuns ca administraţiile din Ardusat ori Remetea Chioarului să oblige firmele să facă drumuri de câmp şi să circule între anumite ore, deşi primarii recunosc că, de multe ori, şoferii aleg drumurile şi orele care le sunt prielnice. • Circa 20 de balastiere numai pe Someş. Garda de Mediu are însă alte cifre decât Apele Române. Comisarul-şef Călin Crişan numără, în evidenţele sale, 52 de balastiere în Maramureş şi recunoaşte că în ultimii ani au controlat mai puţin balastierele, pentru că au avut alte segmente mai importante în atenţie. Fără discuţie, cele mai multe balastiere sunt pe Someş, o adevărată mină de aur. Acum sunt 22 numai pe Someş, conform numărătorii Gărzii de Mediu, şi 19 conform SGA. Urmează râul Iza cu zece balastiere şi numărul lor scade pe Lăpuş, Vişeu ori Tisa.

• O afacere extrem de profitabilă. Despre ce sume vorbim? La negru, o maşină de balast sau nisip se vinde cu 3-4 milioane lei vechi. Într-un metru cub intră cam 1,6 tone de balast ori 1,4 tone de nisip, iar într-o maşină merg până la 8 metri cubi, adică 12,8 tone. Există şi o piaţă oficială a preţurilor potrivit căreia o tonă de nisip se vinde cu 35-50 lei. În ţară, în special în Moldova, există o castă a afaceriştilor de gen, cu legi proprii, dar şi oameni amărâţi care adună balast cu căruţele, de la râu, apoi îl vând comercianţilor. Ca un simplu exemplu al nivelului de care discutăm, regele balastierelor din Călăraşi, rezident în Olteniţa, a fraudat statul cu 1,8 milioane euro. Finanţiştii spuneau că de fapt cifra totală s-ar ridica la 8 milioane euro. În Argeş, un grup de şase balastiere a adunat amenzi de 250.000 lei. /emaramures