Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 478. Autorizatia de instrainare a bunului gajat
(1) Creditorul gajist poate, cu exceptia cazurilor de amanetare, sa acorde debitorului gajist o autorizatie de instrainare a obiectului gajului liber de gaj. O astfel de instrainare trebuie sa fie facuta cu titlu oneros si in modul stabilit pentru inlocuirea obiectului gajului.

(2) Acordarea de autorizatie poate fi prevazuta in contractul de gaj. In acest caz, persoana care incheie contractul cu debitorul gajist procura bunurile grevate de gaj libere de gaj.

(3) In cazul gajarii marfurilor care se afla in circulatie si in proces de prelucrare, debitorul gajist poate instraina unele marfuri din rezervele sale de marfuri grevate prin gaj, vinzindu-le in cadrul unei activitati comerciale obisnuite.

(4) Autorizatia de instrainare a bunului care face obiectul gajului se suspenda o data cu inregistrarea preavizului cu privire la urmarirea bunului gajat, pina la data radierii acestui preaviz.

(5) Autorizatia de instrainare a obiectului gajului devine nula o data cu transformarea gajului inregistrat in amanet.
1. Autorizaţia de înstrăinare a bunului gajului cu menţinerea grevării, care poate fi eliberată debitorului gajist în condiţiile art.477, nu aduce atingerea dreptului esenţial al creditorului gajist – dreptul de a urmări bunul în mîinile oricui nu s-ar afla. Totuşi, în practică ar putea apărea situaţii cînd este binevenită şi este în interesul ambelor părţi degrevarea necondiţionată a bunului, pentru ca acesta să nu mai fie afectat executării obligaţiei principale. Motivele pot fi diverse, iar iniţiativa poate veni atît de la debitor cît şi de la creditorul gajist.

Cîteva aspecte prezintă un interes sporit sub acest aspect:

a) eliberarea de gaj poate fi totală sau parţială. Atunci cînd autorizaţia de înstrăinare se referă la tot gajul, acesta se stinge, iar informaţia despre gaj va fi radiată din registru. Eliberarea parţială degrevează numai acea parte a gajului care a fost expres menţionată de creditor. În acest caz creditorul poate face ca gajul să fie divizibil, degrevînd o parte din el. În practică aceasta facultate are o importanţă particulară în cazul executării parţiale a obligaţiei garantate (ex: stingerea unei părţi a creditului), acordînd debitorului facilitatea de a dispune liber de bunul său şi de a-l folosi eventual pentru garantarea altor obligaţii.

b) bunul degrevat va fi înlocuit, cu înregistrarea gajului asupra bunului substituent. Nimic nu se opune ca creditorul să accepte degrevarea bunului fără înlocuirea lui în cazul în care el dispune de alte garanţii reale sau personale. Dacă totuşi părţile convin la substituirea gajului, aceasta se va efectua în modul stabilit la art.479.

c) creditorul nu poate degreva bunului fără a obţine o contraprestaţie, esenţa şi cuantumul căreia va fi stabilit de părţi. De regulă părţile vor conveni ca produsul vînzării bunului sau o parte a acestuia să fie îndreptată la plata creanţei garantate. Dacă în schimbul degrevării creditorul va obţine un alt folos patrimonial, decît executarea obligaţiei, el poate autoriza înstrăinarea fără careva condiţii.

2. Autorizarea nu urmează să îmbrace neapărat forma contractului de gaj. Astfel, pentru a degreva un imobil, creditorul nu va fi ţinut să autentifice autorizaţia. Autorizaţia poate face corp comun cu declaraţia de radiere a înscrierii despre gaj din registru sau poate fi exprimată separat. Autorizaţia poate fi absolută, fiind opozabilă oricărui terţ, sau poate permite înstrăinarea bunului către o anumită persoană indicată în prealabil de debitorul gajist. Creditorul gajist poate permite numai vînzarea bunului sau înstrăinarea lui în alt mod.

În cazul în care autorizaţia de degrevare se conţine în textul contractul de gaj, terţul dobînditor obţine bunul liber de gaj.

3. Prin derogare de la interdicţia de înstrăinare a gajului, debitorul care a constituit un gaj asupra mărfurilor care se află în circulaţie şi proces de prelucrare (art.459) este în drept să înstrăineze o parte a lor. Înstrăinarea se poate produce numai prin vînzarea mărfurilor gajate în cadrul activităţii comerciale desfăşurate în mod obişnuit de către debitorul gajist. Dacă debitorul nu tranzacţionează de obicei mărfuri din aceeaşi categorie cu cele gajate, el nu este în drept să exercite dreptul de înstrăinare, chiar dacă bunurile gajate în esenţă sunt din categoria mărfurilor în circulaţie şi proces de prelucrare (ex: o societate de brokeraj nu va putea vinde fără autorizaţia creditorului grîul gajat). De asemenea, debitorul gajist nu va fi în drept să înstrăineze bunuri gajate, care nu fac parte din stocul de mărfuri a acestuia (ex. mobilier de birou, utilajele şi echipamentele de producere etc.) Exercitarea de către debitorul gajist a dreptului de a înstrăina mărfuri în circulaţie şi proces de prelucrare poate fi supusă unor condiţii agreate în prealabil (vezi comentariul la art.479).

4. Creditorul gajist care a emis autorizaţia de înstrăinare a gajului o poate suspenda sau retrage. Suspendarea şi retragerea operează dacă debitorul nu a exercitat încă dreptul autorizat. Dacă oferta debitorului de a contracta bunul degrevat a fost acceptată, retragerea autorizaţiei nu este opozabilă co-contractantului. Nu este opozabilă terţului de bună-credinţă nici retragerea autorizaţiei acordate prin contractul de gaj, dacă retragerea nu a fost făcută publică.

Autorizaţia se suspendă ipso jure din momentul înscrierii în registru a preavizului cu privire la urmărirea gajului. În cazul cînd preavizul este ulterior radiat, autorizaţia renaşte.

5. Dacă, în timpul acţiunii contractului de gaj, bunul gajat se transmite în posesiunea creditorului gajist, autorizaţia de înstrăinare a gajului devine nulă ab initio. Este mai reuşită soluţia oferită pentru un astfel de caz de Legea cu privire la gaj, care prevedea că la transformarea gajului înregistrat în amanet autorizaţia încetează (art.60 alin.(4). În practică diferenţa este relevantă pentru situaţii cînd debitorul gajist a promis în mod irevocabil contractarea bunului degrevat, promisiune care nu va putea fi îndeplinită în virtutea alin.(5) al art.478, iar beneficiarul promisiunii nu va putea cere creditorul gajist repararea prejudiciului.

Articolul 479. Inlocuirea obiectului gajului
(1) Partile pot conveni asupra conditiilor de inlocuire sau substituire a obiectului gajului. Inlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezinta un nou gaj.

(2) In cazul in care, din motivul si in modul stabilit de lege, se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului, iar debitorului i se pune la dispozitie un alt bun sau i se restituie o suma corespunzatoare, dreptul de gaj se transfera asupra bunului pus la dispozitie sau, in modul respectiv, creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretentiilor sale din suma la care are drept debitorul. In acest caz, creditorul gajist poate solicita indeplinirea inainte de termen a obligatiilor garantate prin gaj.
1. Obligaţia debitorului gajist de a înlocui (substitui) obiectul gajului se poate naşte din lege sau contract. Obligaţia legală apare în cazul mărfurilor în circulaţie şi proces de prelucrare, cînd debitorul va înlocui partea înstrăinată a gajului cu alte bunuri de aceeaşi natură (art.24 alin.(2), Legea 449/2001. Obligaţia contractuală de înlocuire a gajului poate fi inserată în contractul de gaj sau poate apărea ulterior, în temeiul unei înţelegeri suplimentare.

Unele din circumstanţe care ar putea fi reflectate în contractul de gaj ca temei pentru înlocuirea deplină sau parţială a obiectului gajului sunt:

a) gajul se deteriorează (degradează fizic) sub influenţa unor factori interni sau externi;

b) valoarea reală a gajului se diminuează sub influenţa factorilor de natură exogenă;

c) gajul a fost pierdut sau distrus;

d) obiectul gajului a fost folosit contrar destinaţiei;

e) creditorul gajist nu a fost înştiinţat despre constituirea unor drepturi reale, de arendă (locaţiune) sau folosinţă gratuită asupra bunului gajat sau fiind înştiinţat nu acceptă întemeiat constituirea lor;

f) terţul a anunţat un drept real prioritar dreptului creditorului gajist;

g) creanţa gajată a ajuns la scadenţă;

h) obiectul amanetului cauzează prejudicii creditorului gajist care îl deţine.

2. În cazul în care au convenit asupra substituirii gajului, părţile vor stabili condiţiile acesteia. Condiţiile de substituire vor fi stabilite în contractul de gaj sau într-un acord separat. Amanetul poate fi înlocuit prin transmiterea bunurilor substituente către creditor, fără semnarea unui înscris.

Creditorul gajist se va îngriji ca contractul de gaj care prevede cazurile de substituire a gajului să indice descrierea generală sau concretă a bunurilor substituente, modul de estimare a lor, termenii în care gajul va fi înlocuit, sancţiunile pentru încălcarea obligaţiei de substituţie. Dacă în locul descrierii bunurilor substituente în contract se va rezerva creditorului dreptul de a determina el însuşi bunurile substituente, determinarea se va face conform regulii aprecierii echitabile (art.676).

Clauza de substituire din contractul de gaj va îmbrăca forma contractului. Nu se cere ca ea să îmbrace forma cerută pentru contractul de gaj a bunului substituent (ex. într-un contract de gaj mobiliar încheiat în formă scrisă se poate prevedea că în anumite circumstanţe gajul va fi înlocuit printr-o ipotecă).

Înlocuirea propriu-zisă a gajului se va face prin încheierea unui contract care va respecta atît cerinţele de fond cît şi cele de formă prevăzute de lege.

3. Un caz special de înlocuire a gajului apare atunci cînd dreptul proprietarului gajului asupra bunului încetează, iar în schimb acestuia îi este oferit un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare valorii bunului. În aceste cazuri (exproprierea pentru cauză de utilitate publică, rechiziţia (art.342), răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele (art.341), înstrăinarea bunului pe care persoana nu le poate avea în proprietate (art.340), împărţirea proprietăţii comune (art.363) ş.a.) dreptul de gaj subzistă şi se transferă de drept asupra bunurilor puse la dispoziţia debitorului. Gajul asupra bunurilor care înlocuiesc aceste bunuri urmează a fi înscris în registru.

Dacă în schimbul bunului ieşit din proprietatea debitorului gajist acestuia i se oferă o sumă de bani, gajul grevează aceste sume, iar creditorul va putea să exercite asupra lor dreptul de urmărire şi de preferinţă. Creditorul poate alege între a păstra gajul sau a cere executarea anticipată a obligaţiilor garantate.

Articolul 480. Gajul ulterior
(1) Darea in gaj a bunului gajat deja se admite daca nu este interzisa prin contractele de gaj precedente.

(2) Debitorul gajist are obligatia de a informa fiecare creditor gajist urmator despre toate grevarile existente asupra bunului, raspunzind pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neindeplinirea acestei obligatii.
1. Scopul normei date este de a constitui condiţii juridice pentru ca raportul de gaj să fie unul dinamic şi flexibil. Importanţa practică a construcţiei gajului ulterior (următor) rezidă în a rezerva proprietarului dreptul de a utiliza acelaşi bun în calitate de garanţie pentru mai multe obligaţiuni. Sunt frecvente situaţiile cînd bunul oferit ca garanţie este indivizibil, iar valoarea lui depăşeşte cu mult valoarea creanţei garantate. Pentru că de regulă astfel de bunuri sunt elementele valorice principale ale patrimoniului unei persoane, nu ar fi justificată şi ar diminua valoarea de garanţie a bunului limitarea ca acesta să poată servi pentru garantarea doar unei obligaţii. Pentru a depăşi aceste inconveniente, a fost instituită construcţia gajului repetat, cînd bunul poate fi grevat de gaj în repetate rînduri pentru garantarea mai multor obligaţii.

Creditorul gajist este în drept să se opună prin contractul de gaj grevării repetate a bunului dacă consideră că prin aceasta ar fi diminuată propria garanţie. La fel gajul ulterior poate fi interzis de unul din creditorii succesivi, în acest caz interdicţia fiind operantă chiar dacă creditorul precedent a admis gajul repetat. În sfîrşit oricare din creditori se poate opune gajului ulterior pe parcursul acţiunii contractului de gaj, fără ca interdicţia să fie opozabilă creditorilor care au obţinut gaj pînă la înregistrarea interdicţiei.

2. În cazul în care în registru a fost înscrisă interdicţia gajului ulterior, contractul de gaj repetat este lovit de nulitate absolută (art.56 alin.(2), Legea 449/2001), fiind desfiinţat din momentul încheierii (Dec. Col.Civil al Curt.Apel nr.2r-430 din 24.02.2000). Creditorul gajist care a emis interdicţia este în drept să pretindă debitorului repararea prejudiciului şi să ceară executarea anticipată a obligaţiei garantate, iar în caz de neexecutare - să pună sub urmărire obiectul gajului. La rîndul său, creditorul în folosul căruia a fost constituit un gaj nul poate cere debitorului repararea prejudiciului. De rînd cu debitorul poate fi sancţionată şi persoana care ţine registrul în care fusese înscrisă interdicţia şi în care a fost înscris un gaj ulterior.

3. Debitorul gajist este ţinut să informeze fiecare creditor gajist următor despre toate gajurile existente, aceştia fiind în drept să solicite şi informaţii despre cuantumul şi scadenţa creanţelor garantate. În caz contrar creditorul următor este în drept să ceară debitorului gajist despăgubiri.

Articolul 481. Ordinea de preferinta a gajului fara deposedare
(1) Consecutivitatea satisfacerii creantelor ce decurg din citeva drepturi de gaj asupra unuia si aceluiasi bun se stabileste in functie de consecutivitatea aparitiei drepturilor de gaj.

(2) Creantele creditorului gajist ulterior se satisfac numai dupa satisfacerea deplina a creantelor creditorului gajist precedent. Creditorul de grad superior este tinut sa compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior daca, fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de catre acest alt creditor, omite sa invoce intr-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale.

(3) Creditorul gajist de grad inferior poate sa-si satisfaca creanta din bunul gajat inaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecarui creditor de grad superior.
1. Construcţia juridică a gajului ulterior se întregeşte prin constituirea unui mecanism echitabil şi coerent de realizare a dreptului de preferinţă a creditorilor gajişti. Criteriul unic care determină gradul (rangul) preferinţelor este cel cronologic (prior tempore, potior iure). Menţionăm că nici un alt criteriu, cum ar fi calitatea creditorilor sau a creanţelor sau temeiul apariţiei gajului (legea sau contractul), nu are importanţă pentru stabilirea priorităţii, ceea ce este o reflectare a principiului egalităţii subiectelor în raportul de drept civil.

Dacă bunul a fost dobîndit grevat de gaj, gajul constituit de proprietarul anterior are prioritate faţă de cele constituite de dobînditor.

Ordinea de preferinţă se aplică în primul rînd la distribuirea preţului bunului gajat, obţinut atît cu ocazia urmăririi gajului, cît şi a înstrăinării gajului cu autorizaţia creditorilor gajişti. Ordinea priorităţii rămîne aceeaşi asupra sumelor transmise creditorului în schimbul bunului ieşit din proprietatea debitorului (art.479 alin.(2) şi asupra despăgubirii de asigurare pentru pieirea sau distrugerea bunului gajat (art.9, Legea 449/2001).

Gajurile constituite în aceeaşi zi au acelaşi grad de prioritate, cu excepţia celor înscrise în registrul bunurilor mobile (art.39 alin.(8), Legea 449/2001) şi în registrul deţinătorilor de titluri de valoare nominative (pct.4.9, Hotărîrea CNVM 4/4/2003), cînd confirmarea înregistrării gajului conţine timpul precis (ora şi minutul) înscrierii gajului. În aceste cazuri prioritatea este determinată de timpul exact al înscrierii gajului.

2. Fiecare creditor gajist ulterior va primi executarea creanţei sale numai după satisfacere deplină a creanţelor creditorului precedent.

Primul creditor gajist este în drept să iniţieze exercitarea dreptului de gaj fără a cere permisiunea creditorilor de rang inferior chiar şi dacă creanţele acestor din urmă nu sunt încă exigibile. Creditorul de rang inferior care iniţiază exercitarea dreptului de gaj va aviza fiecare din creditorii superiori. Aceştia sunt în drept să invoce prioritatea drepturilor sale şi să se opună urmăririi gajului. În caz dacă nu va invoca într-un termen rezonabil prioritatea, opoziţia va putea fi făcută numai cu condiţia acoperirii cheltuielilor suportate de creditorul cu rang inferior.

3. Atît în cazul exercitării dreptului de gaj, cît şi cu ocazia altor situaţii enumerate mai sus (vezi nota 1 supra), creditorul gajist de grad inferior va putea avansa în rangul priorităţilor numai cu condiţia obţinerii acordului în scris a creditorului de rang superior. Dacă va obţine acordul tuturor creditorilor, acesta va deveni creditor de rangul întîi.

Articolul 482. Cedarea gradului de prioritate
(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate in marimea creantei garantate cu gaj, astfel incit ultimul sa treaca in locul primului in marimea creantei creditorului care a cedat gradul de prioritate.

(2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligatia ca, in termen de 3 zile de la cedare, sa instiinteze despre aceasta pe debitor si pe debitorul gajist cind acesta este un tert.

(3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibila numai in cadrul aceluiasi registru public si pentru acelasi bun.

(4) Cedarea gradului de prioritate este posibila in masura in care nu sint lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care detine un gaj pentru acelasi bun.

(5) Cedarea gradului de prioritate se inregistreaza in baza cererii creditorului gajist in acelasi mod ca si inregistrarea gajului si produce efecte de la data inregistrarii.
1. Ordinea de prioritate a gajurilor constituite de aceeaşi persoană în favoarea mai multor creditori este de natură contractuală. Legea nu face decît să stabilească cadrul general pentru stabilirea priorităţilor, stabilirea în continuare a rangului creditorilor garantaţi cu acelaşi gaj fiind la latitudinea acestora. Cesiunea poate fi deplină, în mărimea creanţei garantate, sau parţială, în mărimea unei părţi a creanţei.

Dacă sunt mai mult de doi creditori gajişti, creditorul de rang superior nu poate ceda gradul său decît celui care îl urmează (ex. cînd sunt trei creditori, primul nu poate ceda rangul său celui de-al treilea). Soluţia dată nu se conţine expres în lege, însă ea rezultă din necesitatea protejării intereselor creditorului gajist, rangul căruia este între rangurile creditorilor cedent şi cesionar, care la constituirea gajului său a luat în calcul gajurile existente aşa cum ele existau.

Creditorul gajist de rang superior nu poate ceda rangul său unui creditor chirografar.

2. Cesiunea gradului de prioritate nu este supusă acceptului debitorului obligaţiei garantate sau debitorului gajist. Regula este cea aplicabilă cesiunii de creanţă (art.557). Creditorul gajist cedent se va limita la înştiinţarea debitorului creanţei garantate şi debitorului gajist cu privire la faptul cesiunii, indicînd cesionarul şi cuantumul creanţei în care a fost cedată prioritatea. Înştiinţarea se face în termen de trei zile de la data cedării, fără ca cel cărui îi este adresată înştiinţarea să poate face opoziţie. În cazul cînd creditorul de rang superior nu execută obligaţia de informare, debitorul gajist va efectua în continuare prestaţiile rezultate din contractul de gaj (ex. îndreptarea fructului bunului gajat la stingerea creanţei garantate) în favoarea cedentului.

3. Pentru a produce efecte atît între părţi, cît şi faţă de terţi, inclusiv faţă de ceilalţi creditori care nu participă la schimbarea rangului priorităţilor, cesiunea gradului de prioritate urmează a fi înregistrată în registrul public în care au fost înregistrate gajurile. Cesiunea se înscrie în baza cererii creditorului gajist cedent sau cesionar, care va menţiona fiecare din bunurile gajate pentru care a fost schimbată ordinea de prioritate. Modul şi procedura de efectuare a înscrierii în registru sunt analogice celor aplicabile înregistrării gajului. După efectuarea înscrierii creditorul gajist poate solicita un extras din registru în care gajurile vor fi expuse conform ordinii noi de priorităţi.

4. Creditorul gajist sau terţul care se consideră lezat în drepturi prin schimbarea ordinii de preferinţă a gajului poate invoca nulitatea sau cere anularea schimbării şi poate cere repararea prejudiciului.

Articolul 483. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj
(1) Creditorul gajist este in drept sa ceara executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj in cazul in care a incetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului in temeiurile prevazute de legislatie, precum si in cazul confiscarii obiectului gajului respectiv

ca sanctiune pentru savirsirea unei contraventii sau comiterea unei infractiuni.

(2) Creditorul gajist este in drept sa ceara executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj, iar in cazul neexecutarii creantei sale, sa puna sub urmarire obiectul gajului daca debitorul gajist:

a) a incalcat regulile gajului urmator;

b) a instrainat obiectul gajului incalcind prevederile art.477 alin.(3);

c) nu a executat obligatiile prevazute la art.477 alin.(6);

d) nu se afla in posesiunea obiectului gajului, contrar conditiilor contractului de gaj;

e) a incalcat regulile de inlocuire a obiectului gajului;

f) a incalcat termenul de efectuare a platilor scadente.
1. Articolul prevede două categorii de circumstanţe în care creditorul gajist este în drept să pretindă executarea anticipată a obligaţiei garantate:

- cînd dreptul debitorului gajist asupra bunului s-a stins şi urmărirea gajului nu este posibilă;

- cînd gajul poate fi urmărit.

2. În prima situaţie creditorul gajist poate cere executarea înainte de termen a obligaţiei dacă dreptul de proprietate a debitorului gajist asupra bunului s-a stins în cazurile prevăzute de lege (art.337). În cazurile în care debitorul gajist este îndreptăţit să primească în schimbul bunului care i-a aparţinut alte bunuri sau bani (înstrăinarea bunului pe care nu-l putea avea în proprietate (art.340), răscumpărarea animalelor domestice (art.341), rechiziţia (art.342), exproprierea pentru cauză de utilitate publică), creditorul gajist va putea urmări creanţa garantată din bunurile sau suma substituente, exercitînd prioritatea conferită de dreptul de gaj. În caz de confiscare a gajului în temeiul prevăzut de lege, dreptul de gaj se stinge.

3. În cea de-a doua situaţie creditorul gajist este în drept să pună sub urmărire bunul gajat în cazul în care debitorului i s-a cerut executarea anticipată a obligaţiei şi aceasta nu s-a produs.

Următoarele încălcări ale contractului îndreptăţesc creditorul să pună sub urmărire gajul:

a) a fost constituit un gaj ulterior interzis prin contract (art.480). În acest caz creditorul gajist poate alege între a exercita dreptul de urmărire sau a se limita la contestarea gajului ulterior;

b) fără acordul (autorizaţia) creditorului gajist sau a tuturor creditorilor, în cazul gajului următor, bunul gajat a fost înstrăinat. Încălcarea oferă creditorului aceeaşi opţiune ca şi cea menţionată mai sus;

c) debitorul gajist a încălcat sau a executat necorespunzător obligaţia de păstrare şi întreţinere a bunului gajat sau nu a informat creditorul la timp despre pericolul pierderii sau deteriorării bunului;

d) obiectul gajului înregistrat nu se află în posesiunea debitorului gajist, indiferent de faptul dacă deposedarea s-a făcut cu sau fără vina debitorului. Nu se consideră încălcată obligaţia de posesie dacă bunul lăsat iniţial în deţinere unui terţ care acţiona în numele debitorului gajist este preluat de către acesta.

e) debitorul gajist nu a înlocuit bunul gajat sau l-a înlocuit cu încălcarea condiţiilor stabilite în contract. Obligaţia se consideră încălcată dacă debitorul a executat-o necorespunzător: a fost înlocuită numai o parte a bunurilor, înlocuire a fost tardivă, bunurile substituente nu corespund condiţiilor de înlocuire etc.

f) debitorul obligaţiunii pecuniare principale a întîrziat plata datoriei sau a unei părţi din ea.

Creditorul poate apela la executarea anticipată a creanţei garantate şi urmărirea gajului şi în alte cazuri prevăzute de lege (art.469 – în caz de neinformare despre drepturile terţilor asupra gajului existente la data constituirii lui, art.576 – cînd debitorul a redus garanţia sau nu a prezentat garanţiile convenite). Nimic nu se opune ca părţile să stabilească prin contract şi alte clauze care ar îndreptăţi creditorul gajist să iniţieze urmărirea gajului.

4. Creditor gajist nu este obligat să acorde debitorului un termen pentru executarea anticipată a obligaţiei garantate. El va putea proceda la urmărirea gajului fără întîrziere, cu condiţia că a înaintat debitorului cererea de executare anticipată.

Faptul înaintării cererii va fi notificat debitorului gajist odată cu iniţierea urmăririi gajului. La primirea notificării despre urmărirea gajului pentru motive care nu-i sunt imputabile debitorului gajist, acesta se poate opune urmăririi, executînd obligaţia garantată şi eliberînd gajul.

S e c t i u n e a a 4-a

PARTICIPAREA UNOR TERTI LA RAPORTUL DE GAJ