Codul de scriitură

Codul de scriitură

al ziarului “Adevărul”
Acesta este un set de reguli şi convenţii. Regulile aparţin limbii române şi sunt impuse de DEX, DOM etc. Convenţiile sunt stabilite de noi, pentru a nu scrie un cuvânt în două-trei forme diferite, întru buimăcirea totală a cititorului. “Greşit”, în sensul acestui Cod de scriitură, nu înseamnă neapărat interzis de limba română, ci statuat de noi.

1. 
   Reguli gramaticale
   

1. 
   În “Adevărul” se scrie cu sunt, suntem, sunteţi, nu cu sînt, sîntem, sînteţi. De asemenea, se scrie cu â, nu cu î (cu excepţia unor nume proprii). Atenţie: prima sau ultima literă dintr-un cuvânt este î, niciodată â (ex.: începe, încotro, a urî, a doborî…). Se menţine acest î iniţial inclusiv în interiorul cuvintelor compuse (ex.: reîncepe).
   
2. 
   Evitaţi formulări de genul trebuie spus că... sau este interesant de precizat că... Păi, tocmai de aceea publicăm subiectul, pentru că “trebuie” sau “este interesant”!
   
3. 
   Corect: vreo, vreun / nicio, niciun. Greşit: vre-o, vre-un / nici o, nici un (poate că în şcoală aţi învăţat exact pe dos, dar între timp Academia Română a operat modificări).
   
4. 
   De evitat repetiţiile supărătoare. Limba română e suficient de bogată încât să nu cădem în capcane de genul Ionescu a spus: “O să spun eu totul...”
   
5. 
   După titlu, subtitlu, intertitlu sau explicaţie foto nu se pune punct. La finalul şapoului sau al declaraţiilor grafice (cu font special) se pune punct.
   
6. 
   Nu apelaţi la neologisme sau expresii străine atunci când limba română are soluţii rezonabile! Ce porcărie mai e şi asta: “Avionul a zburat spre New Zealand, cu o escală în South Africa”?! Corect: Noua Zeelandă, Africa de Sud.
   
7. 
   Reversul medaliei: nu pociţi numele oraşelor străine, cum fac sârbii şi alţi balcanici! Ei zic: Njujork, Njucastl, Bordo, Tuluz, Marselj..., noi păstrăm denumirea originală: New York, Newcastle, Bordeaux, Toulouse, Marseille (cu varianta Marsilia)...
   

Avem şi noi adaptările noastre: Londra (în loc de London), Dresda (Dresden), Frankfurt pe Oder (Frankfurt am Oder) etc.

8. 
   Numele slavone (sârbeşti, ruseşti etc.) le vom scrie în varianta lor fonetică.
   

Pentru sârbi, asimilăm acel “c cu căciulă” (care în alfabetul nostru nu există) cu particula “ci”.

Greşit: Miloşevic, Bajevic, Drulovic, Rapajic...

Corect: Miloşevici, Bajevici, Drulovici, Rapajici…

Pe ruşi îi tratăm ca fiind ruşi, nu englezi, chiar dacă ştirea vine pe Reuters!

Greşit: Sharapova, Bialkevich, Bulykin, Tchaikowski, Khidiatulin…

Corect: Şarapova, Bialkevici, Bulâkin, Ceaikovski, Hidiatulin…

9. 
   La filme, cărţi etc., oferim cititorilor (şi) varianta tradusă.
   

Corect: filmul “Vagabondul milionar” (“Slumdog Millionaire”)

Greşit: filmul “Slumdog Millionaire”

10. 
    Nu folosiţi “versus”, cu atât mai puţin prescurtarea “vs”! Au inventat-o latinii, a intrat în uzul britanicilor, dar pentru români este o ciudăţenie. Atenţie, Sportul: terminăm cu prostii de genul “Milan versus Inter” sau “Chelsea vs Liverpool”!
    
11. 
    Evitaţi folosirea în exces a virgulei din titlu, care uneori dă şi imprecizii! Exemplu: folosiţi Stolojan sacrificat, nu Stolojan, sacrificat. Variante şi mai bune – cele cu verb activ: Stolojan a fost sacrificat sau Stolojan va fi sacrificat.
    
12. 
    În scrierea cursivă (texte, interviuri etc.) nu sunt permise prescurtări de genul au fost arate 70 ha sau a intervenit gen. Berechet. Varianta corectă: 70 de hectare, respectiv generalul Berechet. Regulă: scrieţi aşa cum vorbiţi! Şi presupuneţi că vorbiţi cursiv, nu butucănos! Prescurtările vor fi acceptate doar în tabele, grafice etc.
    
13. 
    Regula “Scrieţi aşa cum vorbiţi!” se aplică şi pentru ansamblul de două cuvinte care se pronunţă legat, fiind unite prin cratimă (care înlocuieşte o vocală). De preferat: se-ntâmplă; de evitat: se întâmplă. E obligatoriu: să-şi imagineze; e de-a dreptul jenant: să îşi imagineze.
    
14. 
    Când pomeniţi despre instituţii (ex.: Uniunea Europeană, Ministerul Educaţiei şi Cercetării etc.), nu folosiţi direct UE sau MEC! Cu atât mai puţin, în titlu. De unde să ştie cititorul ce înseamnă MEC? Soluţie: scriem prima dată în text Uniunea Europeană (UE), apoi, în acelaşi text, UE de câte ori avem nevoie.
    
15. 
    Evitaţi nota redacţiei! Pentru asta adaptaţi textele, chiar şi declaraţiile sau interviurile, astfel încât să nu fiţi nevoiţi să scrieţi fraze de genul:
    

Vlădoiu a declarat: “Mâine (n.r. - astăzi) voi fi apt de joc”.

Soluţie: Vlădoiu a declarat că astăzi va fi apt de joc.

Altă situaţie nefericită:

Vlădoiu a avertizat: “Să nu creadă Marocanu’ (n.r. - Marian Drăgulescu)...”

Soluţie: Referindu-se la Drăgulescu, Vlădoiu a averizat: “Să nu creadă Marocanu’...”

16. 
    Dacă o frază începe direct cu un citat, marcat prin ghilimele, atunci semnul de punctuaţie final (punct, semnul întrebării sau cel al exclamării) se pune înainte de a închide ghilimelele. Exemplu:
    

“Patria este norodul, iar nu tagma jefuitorilor.” Aceste vorbe au fost rostite de Tudor Vladimirescu.

Dacă fraza nu se încheie o dată cu citatul, atunci punctul dispare. “În picioare” rămân doar semnul întrebării/exclamării. Exemplu:

“Patria este norodul, iar nu tagma jefuitorilor”, a spus Tudor Vladimirescu.

“Ce dracu’ se întâmplă în Irak?”, a întrebat Bush, supărat.

De asemenea, dacă citatul începe în interiorul unei fraze, atunci punctul este “reportat” în afara ghilimelelor. Exemple:

Popescu spune: “Diseară merg acasă”.

Popescu spune că “Ionescu este cel mai mare dobitoc”.

Atenţie: nu se foloseşte dubla punctuaţie! Dacă, de exemplu, un citat se încheie cu semnul întrebării/exclamării, atunci în afara ghilimelelor nu se mai pune punct.

Ionescu e necruţător: “Gata cu dictatura!” Şi o spune tuturor.

17. 
    “Ghilimele în ghilimele” atrag obligatoriu ghilimele franţuzeşti. Exemplu: “Atunci am strigat: <>”
    
18. 
    Nu exageraţi cu ghilimelele! Ce rost are să scrieţi hotelul “Astoria” sau firma “European Trading” când puteţi scrie hotelul Astoria sau firma European Trading? Regulă: instituţiile şi firmele se scriu fără ghilimele!
    
19. 
    Publicaţiile se scriu cu ghilimele (“Adevărul”, “Academia Ca]avencu, “Bild”, “New York Times” etc.), nu însă şi posturile de radio sau de televiziune (Europa FM, Radio Total, Kiss FM, Pro TV, Antena 1, TVR 1 etc.) ori prescurtarile de genul EVZ, GSP...
    

Exemplu “din casă”: Adevarul Holding (fără ghilimele), “Adevărul” (cu ghilimele).

20. 
    Monitorul Oficial se scrie fără ghilimele ca instituţie şi cu ghilimele (“Monitorul Oficial”) ca publicaţie. La fel, România Mare / “România Mare”...
    
21. 
    Nu există o regulă generală pentru iniţiala celui de-al doilea cuvânt din titlul unui ziar: cu sau fără majusculă? Ne uităm pe ziar şi ne dumirim.
    

Ex.: “Jurnalul Naţional”, “România liberă”, “Adevărul de Seară”, “Evenimentul zilei”, “Curierul Naţional”, “Cronica Română”, “Gazeta de Sud”...

22. 
    Atunci când e vorba de mai multe ziare:
    

Corect: cotidiene. Greşit: cotidiane. (Nu protestaţi! E o decizie recentă a Academiei.)

23. 
    Corect: prezentator TV, program TV. Greşit: prezentator tv, program tv.
    
24. 
    Şeful Guvernului este prim-ministrul Năstase, cu cratimă, nu primul-ministru ori primul ministru Năstase (doar nu avem o ordonare de genul: al doilea, al treilea ministru).
    
25. 
    Este greşit: Deputatul PSD, Mădălin Voicu, a făcut...
    

Sau: Deputatul PSD, Mădălin Voicu a făcut...

Corect: Deputatul PSD Mădălin Voicu a făcut...

Expresia greoaie poate fi evitată prin formulări de genul:

Un deputat PSD, Mădălin Voicu, a făcut...

Sau: Mădălin Voicu, deputat PSD, a făcut...

26. 
    Situaţia se schimbă atunci când este vorba de ocupantul unic al unei funcţii.
    

Corect: Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat...

Cele două virgule sunt obligatorii ori de câte ori avem de-a face cu o apoziţie:

Ileana, unica fiică a Mamei Omida, a făcut...

Explicaţie: punem între virgule entităţile a căror eliminare n-ar afecta înţelesul sau precizia frazei. Ex.: Preşedintele României a declarat... (ştim cine este, pentru că-i unul singur).

În schimb, precizia dispare în fraze de genul: Deputatul PSD a făcut... (care deputat PSD? - că-s mai mulţi) sau Ileana a făcut... (poate Ileana Cosânzeana).

27. 
    De la 1 la 9, numerele vor fi scrise, de regulă, prin litere în text (unu, doi, trei… nouă) şi prin cifre în tabele, grafice etc.
    

Excepţie de bun simţ: în cazul unor enumerări. N-o să scriem: 14 castraveţi, nouă ardei şi 12 roşii, ci 14 castraveţi, 9 ardei şi 12 roşii.

28. 
    Atenţie: 1 şi 2 au şi masculin, şi feminin, deci în texte vor fi scrise obligatoriu unul / una, respectiv doi / două.
    

Sunt interzise formule de genul 1 firmă sau 2 medalii!

29. 
    Se scrie trei “i”, nu trei de “i”! De ce? Pentru că spunem trei mere, nu trei de mere.
    
30. 
    În forma articulată, anumite cuvinte se scriu cu trei “i”. Exemple: copiii, fiii, dar şi propriii (de la propriu/proprii) sau roşiii (de la roşu/roşii).
    

Ex.: copiii noştri / propriii copii / verzii, albaştrii şi roşiii...

31. 
    O anomalie: verbul a fi, la imperativ, se scrie diferit (cu un “i” sau cu doi “i”) în funcţie de prezenţa sau absenţa negaţiei “nu”.
    

Exemplu: Fii cuminte, nu fi ştrengar!

32. 
    O altă anomalie, de care se fac vinovaţi oltenii: declinarea verbelor care se termină în “i” (a veni, a sosi, a îmbătrâni...) la perfectul simplu: dublu “i” la persoana întâi singular, un singur “i” la persoana a treia singular.
    

Conjugare corectă: eu venii, el veni; eu sosii, el sosi; eu îmbătrânii, el îmbătrîni.

33. 
    Anomalie întâi/întâia/întâiul (în funcţie de poziţie - înaintea substantivului sau după el):
    

Întâia în clasă, aşezată în banca întâi.

Întâiul băiat dintre cei care au luat premiul întâi.

34. 
    Conjugare corectă la mai mult ca perfect:
    

eu făcusem, noi făcuserăm; eu plecasem, noi plecaserăm; eu băusem, noi băuserăm

35. 
    Atenţie la formele unor verbe, în funcţie de timp: a fi, să fii, să fi fost; a şti, să ştii.
    
36. 
    De regulă scriem Paşte, nu Paşti. Ambele variante sunt corecte, dar pe cea de-a doua o folosim doar când contextul o impune (“ca să sune bine”).
    
37. 
    Atenţie, cronicari sportivi: dacă vă referiţi la dinamovişti şi nu aveţi inspiraţia de a folosi roş-albilor, atunci articulaţi alb-roşilor, nu alb-roşiilor! Nu de alta, dar ajungeţi la alb-pătlăgelelor sau alb-tomatelor...
    
38. 
    De la 1 la 19 se scrie fără prepoziţia de, iar de la 20 la 100, cu de. Regula este valabilă şi pentru numerele mai mari de 100. Decisive sunt ultimele două cifre. Exemple:
    

7 ani, 19 ani, 20 de ani, 75 de ani, 100 de ani

101 ani, 119 ani, 175 de ani, 200 de ani

20.007 ani, 20.017 ani, 20.143 de ani, 20.993 de ani

39. 
    Pentru numerele cu zecimale, varianta corectă este la plural: 1,2 ani, 7,3 ani, 111,7 ani…
    
40. 
    Corect se scrie 23.000, nu 23 de mii. În schimb, de la ordinul milioanelor în sus se va scrie, de preferinţă, 23 de milioane sau 7 miliarde. Doar nevoia de exactitate sau de a impresiona prin numărul zerourilor poate impune scrierea în cifre: 7.245.872; 300.000.000 $.
    
41. 
    Pentru o citire uşoară, se va pune punct după fiecare ordin de mărime (grup de trei cifre). Corect: 14.729.500, nu 14729500. Excepţie: anul (1945, 1989, 2007…)
    
42. 
    Ora se scrie cu punct – 7.45, 9.23, 11.03, 12.00 etc. -, nu cu virgulă sau cu alte bazaconii.
    
43. 
    Corect: ora 23.00. Greşit: orele 23.00.
    
44. 
    Corect: perioada 19 – 27 aprilie. Greşit: perioada 19 şi 27 aprilie.
    
45. 
    Corect: între 19 şi 27 aprilie. Greşit: între 19 – 27 aprilie.
    
46. 
    Corect: cuplul Hagi – Răducioiu. Greşit: cuplul Hagi şi Răducioiu.
    
47. 
    Prescurtările substantivelor comune atrag obligatoriu un punct. În schimb, prescurtările substantivelor proprii se vor face fără punctele clasice. Corect: NATO, PSD, FCM Bacău, nu N.A.T.O., P.S.D., F.C.M. Bacău.
    
48. 
    În cazul partidelor, scriem fără cratimă: PDL, nu PD-L; PNŢCD, nu PNŢ-CD. Motivaţia e simplă: pentru a nu apărea complicaţii când facem coaliţii. Mai înţelegeţi ceva din Alianţa PSD-PD-L-UDMR-PNŢ-CD?!
    
49. 
    Nu faceţi exces de virgule! Pentru a evita confuzia unor înşiruiri multiple, folosiţi şi alte instrumente, cum ar fi “punctul şi virgula” (;), liniuţele (-) sau parantezele.
    

Greşit: Au participat Mircea Geoană, preşedintele Senatului, Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ilie Sârbu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor... (Nu mai înţelegi nimic! Ce funcţie are Ilie Sârbu, pe cea dinaintea sau cea care urmează numelui său?)

Corect: Au participat Mircea Geoană (preşedintele Senatului), Roberta Anastase (preşedintele Camerei Deputaţilor), Ilie Sârbu (ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale), Radu Berceanu (ministrul Transporturilor)...

Corect: Au participat Mircea Geoană, preşedintele Senatului; Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor; Ilie Sârbu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Radu Berceanu, ministrul Transporturilor...

50. 
    Atenţie: o înşiruire încheiată prin etc. (et caetera) impune punct după etc şi nu admite virgula înainte de etc. (nu de alta, dar etc. este prescurtarea latinului et caetera, adică şi altele).
    

Exemplu: Am cumpărat mere, pere, banane etc., apoi am plecat la soacră-mea.

51. 
    Cuvinte precum derby, rugby sau penalty se vor scrie cu y. Articularea lor sau a altora de import va fi cu cratimă: derby-ul, penalty-ul, site-ul, New-York-ul. În schimb, cuvintele adoptate de limba română se articulează fără cratimă: ratingul, dopingul...
    
52. 
    Atenţie la prepoziţiile şi conjuncţiile repetitive!
    

Greşit: Revenirea mamiferelor şi păsărilor...

Mi-a povestit despre azteci şi tuaregi…

S-a întâlnit cu Vasilica şi Maricica...

Corect: Revenirea mamiferelor şi a păsărilor...

Mi-a povestit despre azteci şi despre tuaregi…

S-a întâlnit cu Vasilica şi cu Maricica...

Soluţii practice pentru evitarea repetării obositoare a unei prepoziţii (şi, despre, cu, sau, în etc.) de prea multe ori:

Au revenit mamiferele, păsările, reptilele şi insectele. Acest fenomen...

Mi-a povestit despre popoare străvechi: azteci, tuaregi, chinezi şi incaşi.

S-a întâlnit cu câteva prietene, Vasilica, Maricica, Georgeta şi Eufrosina.

53. 
    Atenţie la care şi pe care!
    

Greşit: Arbitrul care l-am văzut...

Corect: Arbitrul pe care l-am văzut...

54. 
    Nu folosiţi abuziv punctele de suspensie! Exemple de penibilitate gazetărească: “Victorie cu... emoţii” sau “UDMR ameninţă cu retragerea din... Guvern”.
    
55. 
    Înaintea conjuncţiilor dar şi iar se pune virgulă! Excepţie fac substantivul dar (în sensul de “cadou”) şi adverbul iar (cu înţeles de “iarăşi”, “din nou”).
    
56. 
    Virgulă obligatorie la enumerări de genul:
    

Am cumpărat şi mere, şi pere, şi gutui.

57. 
    Un vocativ sau un imperativ cere obligatoriu semnul exclamării.
    

Ex.: Votează-l pe Obama!

Abonează-te la “Adevărul”!

58. 
    În colonajul din paginile ziarului, despărţirea în silabe trebuie făcută astfel încât o “cratimă naturală” (provenind, de exemplu, din formulări precum într-adevăr, dintr-o, Târgu-Mureş, Bosnia-Herţegovina, prim-ministru, 2-0 etc.) să nu fie capăt de rând!
    
59. 
    Tot despre capătul de rând: aveţi grijă ca unele cuvinte sensibile să nu se despartă (pe două rânduri) astfel: cur-(cubeu), pulo-(ver), (mer-)cur.
    
60. 
    Formule care se scriu obligatoriu cu cratimă: acţiune-fulger, premii-record, rămas-bun, rea-intenţie, bună-credinţă, personajul-cheie, omul-avion...
    
61. 
    Numele localităţilor nu sunt scrise după o regulă rigidă (toate cu cratimă sau toate fără cratimă), ci exact aşa cum scrie în actele oficiale (“pe plăcuţa de la intrare”). Ex.: Cluj-Napoca, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Drăgăneşti-Olt, Drobeta Turnu Severin...
    
62. 
    Atenţie la “datorită” (care cere o acţiune pozitivă) şi “din cauza” (acţiune negativă)! Ex.:
    

A câştigat datorită calităţilor sale fizice.

A murit din cauza unei boli incurabile.

63. 
    Corect: “statul cheltuieşte”. Greşit: “statul cheltuie”.
    
64. 
    Corect: “”roţile se învârtesc”. Greşit: “roţile se învârt”.
    
65. 
    Corect: “30% din români”. Greşit: “30% dintre români”. (În cazul exprimărilor procentuale)
    
66. 
    Corect: “unul dintre cele şapte filme”. Greşit: “unul din cele şapte filme”.
    
67. 
    Corect: “ucraineni”. Greşit: “ucrainieni”.
    
68. 
    Corect: “escroc”. Greşit: excroc.
    
69. 
    Corect: filosof / disident. Greşit: filozof / dizident.
    
70. 
    Corect: bolnavi psihic. Greşit: bolnavi psihici.
    
71. 
    Corect: am luat în considerare. Greşit: am luat în consideraţie. (“Consideraţia” e altceva…)
    
72. 
    Corect: per ansamblu / per total. Greşit: pe ansamblu / pe total.
    
73. 
    Corect: weekend. Greşit: week-end.
    
74. 
    Corect: bodyguard/bodyguarzi. Greşit: bodigard/bodigarzi; badigard/badigarzi.
    
75. 
    Corect: online. Greşit: on-line.
    
76. 
    Corect: doi şi-un sfert. Greşit: doi ş’un sfert.
    
77. 
    Corect: de Sărbători… Greşit: de sărbători…
    
78. 
    Corect: Mihai Viteazul. Greşit: Mihai Viteazu.
    
79. 
    Corect: Catalunya. Greşit: Catalunia, Catalonia.
    
80. 
    Corect: Osama bin Laden. Greşit: Ossama ben Laden
    
81. 
    Numele de forma Charles de Gaulle, Osama bin Laden, Ayman al-Zawahiri primesc majusculă la particula din mijloc dacă lipseşte prenumele: De Gaulle, Bin Laden, Al-Zawahiri. Explicaţie: orice nume, în scrierea curentă, începe cu majusculă.
    
82. 
    Corect: noştri, voştri. Greşit: noştrii, voştrii.
    
83. 
    Corect: patru membri. Greşit: patru membrii. Corect: membrii unei grupări…
    
84. 
    Sensul cuvântului “fortuit” nu este “forţat”, ci “întâmplător”.
    
85. 
    Verbul “a servi” are multe sensuri, nu însă şi pe acela de “a mânca”! Ospătarul serveşte, clientul este servit. Sau, mă rog, cu toţii servim patria!
    
86. 
    “Locaţie” are multe sensuri, nu şi pe acela de “loc”!
    
87. 
    Corect: “repercusiuni”. Greşit: “repercursiuni”.
    
88. 
    Atenţie la a profera / a prolifera!
    

Corect: a proferat ameninţări; armele nucleare au proliferat.

89. 
    Dacă ne referim la oameni care protestează, aceştia sunt protestatari, nu protestanţi.
    
90. 
    Faceţi distincţie între familial (care ţine de familie) şi familiar (simplu, prietenos)!
    
91. 
    Nu există preţuri scumpe, ci doar scumpiri şi preţuri mari.
    
92. 
    Corect: “la 15 octombrie”. Greşit: “pe 15 octombrie”.
    
93. 
    Nu există “caz punctual”! Cuvântul “punctual” are un singur sens: exact, la timp.
    
94. 
    Nu articulaţi anapoda substantivele proprii prescurtate, confundând masculinul cu femininul!
    

Greşit: TVA-ul (Taxa pe Valoare Adăugată), DNA-ul (Direcţia Naţională Anticorupţie)...

Corect: DNA, TVA...

Chiar şi pentru cazuri de genul FMI, PCR, KGB, BNR, RADET... trebuie evitată articularea (FMI-ul, PCR-ul, KGB-ul, BNR-ul, RADET-ul...)

95. 
    Articulare corectă: Bucureştiul, Iaşiul, Ploieştiul, Urziceniul… Varianta Bucureştii, Iaşii, Ploieştii, Urzicenii… nu mai e obligatorie. În plus, e şi de evitat, căci nu e plăcută o enumerare de genul Braşovul, Bucureştii, Vasluiul, Ploieştii…
    
96. 
    Instituţiile se scriu cu majusculă şi atunci când numele lor este relativ, inexact, dar cu adresă precisă. Greşit:
    

... a declarat ministrul apărării, Ioan Mircea Paşcu...

... conform ministrului educaţiei şi cercetării, Ecaterina Andronescu...

... şeful guvernului, Adrian Năstase...

... şeful camerei, Valer Dorneanu, ...

Corect: ... a declarat ministrul Apărării, Ioan Mircea Paşcu...

... conform ministrului Educaţiei şi Cercetării, Ecaterina Andronescu...

... şeful Guvernului, Adrian Năstase...

... şeful Camerei, Valer Dorneanu, ...

Cuvinte precum guvern, preşedinţie, cameră se scriu cu literă mică doar atunci când îşi pierd rolul de substantive proprii, devenind substantive comune.

Exemplu: “Se va forma un nou guvern”.

97. 
    Evitaţi formulări în care frazele sunt contorsionate ca persoană şi/sau ca timp!
    

Greşit: Cozmâncă a declarat că “noi, cei din PSD, suntem curaţi ca lacrima”.

Corect: Cozmâncă a declarat: “Noi, cei din PSD, suntem curaţi ca lacrima”.

98. 
    Când scrieţi citate lungi, precizaţi ale cui sunt vorbele chiar din start, înainte de a enunţa citatul! În aceste cazuri, corect este Popescu a declarat: “bla-bla-bla”, nu “Bla-bla-bla”, a declarat Popescu.
    
99. 
    Cacofoniile sunt de-a dreptul descalificante. Cele mai frecvente exemple: joacă cu, mănâncă cu, aruncă ca, mă duc acasă, mă întorc acasă, face ca Caramitru, Gâlcă cade în careu...
    
100. 
     Nu folosiţi formula 27 ianuarie a.c.! Aveţi multe variante rezonabile: 27 ianuarie 2003; 27 ianuarie, în acest an etc.
     
101. 
     Când scrieţi data, evitaţi formula 17.09.2003. Folosirea ei este neplăcută în grafice/tabele şi catastrofală în texte. Corect: 17 septembrie 2003 (în texte, obligatoriu neprescurtat!) sau 17 sep. 2003 (în grafice, tabele).
     
102. 
     Toate sumele din ziar trebuie exprimate în lei, euro sau dolari. În acelaşi articol sau grupaj, toate sumele – pentru a fi uşor de comparat – sunt “aduse la acelaşi numitor”, adică exprimate într-o monedă unică (lei, euro sau dolari). Acolo unde e cazul, pot fi folosite echivalări între două monede: “un englez a cheltuit 20.000 de lire sterline (circa 25.000 de euro)...”
     
103. 
     La sumele mari, putem folosi în titlu (şi în grafice sau în tabele) formula grafică a monedei. Ex.: Afacere de 17.000.000 $. Este interzisă prepoziţia “de” între sumă şi moneda scrisă printr-un simbol!
     

Greşit: 17.000.000 de $ Greşit: 17 milioane $ / 17 milioane de $

Corect: 17.000.000 $ Corect: 17 milioane de dolari

104. 
     Nu folosiţi unităţi de măsură nespecifice românilor! Cititorului îi e totuna dacă scrii mile, inch, picioare, livre, uncii, galoane sau dacă-l înjuri ca la uşa cortului. De unde să ştie el cât măsoară o milă sau cât cântăreşte o livră? Şi chiar dacă ar şti sau ar afla, de ce ar face efortul să transforme în metri, litri, kilograme etc.? Adică, noi îi cerem să dea bani pe ziar şi apoi îl mai punem şi la treabă? Scuze, dar acela e un cititor pierdut. Şi nu ne permitem asta.
     
105. 
     Formele şi sensurile lui o dată / odată:
     

... o dată, de două ori... (enumerare)

... la o dată ulterioară... (în sensul de: un moment sau o zi)

... o dată importantă... (în sensul de: o informaţie)

... odată cu venirea verii... (în sensul de: simultan)

... odată, când era bunica fată... (în sensul de: cândva)

... odată ce ai plecat... (în sensul de: de vreme ce...)

106. 
     Formele şi sensurile lui de mult / demult:
     

... a fost odată, demult...

... de mult timp n-am mai văzut...

... atât de mult mă iubeşti?

107. 
     Pluralul de la nivel e niveluri, nu nivele!
     
108. 
     Folosiţi cu încredere alineatele! Evident, fără a cădea în cealaltă extremă, abuzând de ele. O filă de text fără niciun alineat e o siluire barbară a cititorului. De regulă, un alineat trebuie pus la câteva fraze, acolo unde există o cât de mică schimbare de idee sau de unghi jurnalistic.
     

În schimb, alineatele sunt absurde, şi deci trebuie evitate, în următoarele situaţii:

- în interiorul unor declaraţii (cu excepţia unor citate ample, de ordinul filelor de text);

- în cadrul unei întrebări sau al unui răspuns, la interviuri;

- între două propoziţii sau fraze care “curg” armonizat, completându-se una pe cealaltă;

- în ştirile scurte.

109. 
     Pentru o uşoară citire, numerele de telefon vor fi scrise folosind cratima şi punctul, astfel:
     

021-665.83.46 (Bucureşti)

0251-31.10.40 (provincie)

0044-232.89.67.82 (internaţional)

0722-66.55.03 (mobil)

110. 
     Nu transformaţi verbele tranzitive în reflexive!
     

Greşit: “s-au vândut multe bilete”

Corect: “au fost vândute multe bilete” (Ce Dumnezeu, doar nu s-au vândut singure!)

111. 
     La acordul masculin/feminin, oricît ar protesta mişcările feministe, regula este:
     

masculin + feminin = masculin

Ex.: După sosirea lui Ion şi a Mariei, aceştia au făcut... (nu acestea au făcut...)

112. 
     Atenţie la acordul singular/plural!
     

Greşit: O populaţie migratoare pornită din Asia Centrală şi armata războinică a lui Genghis-Han, cuceritoarea Mesopotamiei, a ajuns în Europa...

Corect: O populaţie migratoare pornită din Asia Centrală şi armata războinică a lui Genghis-Han, cuceritoarea Mesopotamiei, au ajuns în Europa...

113. 
     Tot despre acordul singular/plural: SUA şi Emiratele Arabe Unite cer verbul la plural.
     

Greşit: SUA a cerut... Greşit: EAU a făcut...

Corect: SUA au cerut... Corect: EAU au făcut…

114. 
     Şi tot despre acordul singular/plural:
     

Greşit: cuplul Hagi – Răducioiu au făcut...

Corect: cuplul Hagi – Răducioiu a făcut...

115. 
     O altă problemă de acord:
     

Greşit: Majoritatea românilor bea apă.

Corect: Majoritatea românilor beau apă.

Explicaţie: subiectul este “românii”, nu “majoritatea”. Sensul expresiei este de “cei mai mulţi dintre români”. Unei majorităţi îi este cam greu să bea apă. Cei ce beau sunt, totuşi, românii. Este una dintre situaţiile în care intervine “regula bunului-simţ gazetăresc”.

116. 
     Şi tot despre acord:
     

Greşit: Consiliul de Administraţie a Romtelecom...

Corect: Consiliul de Administraţie al Romtelecom...

117. 
     Altă situaţie:
     

Greşit: Unul dintre puţinii români care ştie să scrie...

Corect: Unul dintre puţinii români care ştiu să scrie...

118. 
     Şi:
     

Greşit: Niciunul dintre ei nu au făcut...

Corect: Niciunul dintre ei nu a făcut...

119. 
     Sau:
     

Greşit: Holograf au cântat...

Corect: Holograf a cântat... Altă variantă corectă: Cei de la Holograf au cântat...

120. 
     De reţinut şi asta:
     

Greşit: Românii cei mai bine plătiţi...

Corect: Românii cel mai bine plătiţi...

121. 
     O situaţie care naşte confuzie (singular alternativ, nu plural):
     

Greşit: Primul-ministru sau procurorul general vor face un anunţ...

Corect: Primul-ministru sau procurorul general va face un anunţ...

Apariţia unui singur plural va “pluraliza” însă totul:

Primul-ministru sau consilierii săi vor face un anunţ...

122. 
     O altă capcană:
     

Greşit: ... sub forma unei scrisori adresată Guvernului...

Corect: ... sub forma unei scrisori adresate Guvernului...

Atenţie mai departe, că se schimbă calimera!

Greşit: ... sub forma unei scrisori de protest, adresate Guvernului...

Corect: ... sub forma unei scrisori de protest, adresată Guvernului...

123. 
     Pentru instituţia procurorilor:
     

Greşit: ... a decis parchetul... (O fi de brad sau de stejar?!)

Corect: ... a decis Parchetul...

124. 
     Citatele pot fi introduse cu literă mică sau cu majusculă, după cum urmează:
     

Ionescu spune că “românii sunt cei mai viteji...”

Ionescu spune: “Românii sunt cei mai viteji...”

Ambele variante sunt corecte. Atenţie însă: prima formă poate fi folosită doar la citate scurte. Pentru declaraţii ample, cuprinzând mai multe fraze, recurgeţi la varianta a doua!

125. 
     Intervenţiile autorului în citat sunt scoase în afara ghilimelelor:
     

Greşit: “Am plecat de acasă, spune Georgel, ca să-mi găsesc nevastă.”

Corect: “Am plecat în lume”, spune Georgel, “ca să-mi găsesc nevastă.”

“Am plecat în lume” – spune Georgel – “ca să-mi găsesc nevastă.”

126. 
     Atenţie cum folosiţi persoana I, a II-a, a III-a!
     

Greşit: Costică a declarat că “nu este afectat de această tâmpenie”.

Corect: Costică a declarat că nu este afectat de “această tâmpenie”.

Costică a declarat: “Nu sunt afectat de această tâmpenie”.

127. 
     Atenţie cum folosiţi pronumele acesta/aceasta/aceştia/acestea! Acordul se face cu substantivul cel mai apropiat, nu neapărat cu subiectul! De asemenea, trebuie evitate confuziile.
     

Greşit: Maricica a mâncat o friptură. Aceasta nu avea bani în buzunar. (Cine, friptura??? Fraza trebuie complet reformulată.)

Greşit: Maricica s-a certat cu Ionela. Aceasta a plecat furioasă. (Cine, Maricica sau Ionela? Teoretic, Ionela, dar e o mare confuzie.)

Greşit: Maricica s-a certat cu Ionela. Ea a plecat furioasă. (Aceeaşi confuzie.)

Corect. Maricica îi face ochi dulci lui Georgel. Acesta a invitat-o la film.

128. 
     Atenţie la virgulă, atunci când avem subiect compus!
     

Greşit: Sindicatul Muncitorilor din Metalurgie, Minerit şi Căi Ferate, a anunţat grevă... (E virgulă între subiect şi predicat!)

Greşit: Omul care, în viaţa lui chinuită, nu a mâncat niciodată portocale, este un caracter. (E virgulă între subiect şi predicat!)

Corect: Omul acesta, care în viaţa lui chinuită nu a mâncat niciodată portocale, este un caracter. (Apoziţia elimină pericolul virgulei dintre subiect şi predicat.)

107. Declaraţiile grafice (cu corp special) se încheie cu punct, iar statutul autorului declaraţiei va fi scris cu litera mică.

129. 
     Atenţie la ori/or!
     

ori = sau (plus alte sensuri, care nu interesează aici)

or = deci, aşadar / dar, însă (are două sensuri)

130. 
     Atenţie la tir/TIR!
     

tir = tragere, sportul tragerii la ţintă

TIR = autocamion de mare tiraj (de la Transport Internaţional Rutier)

131. 
     Atenţie la complexe/complexuri!
     

Greşit: complexe energetice. Corect: complexuri energetice

132. 
     Atenţie la maxim/maximum, minim/minimum!
     

Corect: nivelul maxim al apelor / maximum 30 de ani

Corect: salariul minim pe economie / minimum cinci soldaţi

133. 
     Scriem, cu prioritate, ţigan, nu rom sau rrom! Pentru evitarea repetiţiei, ca variantă secundară rrom.
     
134. 
     Atenţie la topică!
     

Greşit: Reparăm pantofi de damă cu toc. (Penibil de-a binelea!)

Corect: Reparăm pantofi cu toc, de damă.

Vreţi şi mai mult? Se poate:

Greşit: Cumpărăm pălării de dame găurite.

Vă rămâne vouă plăcerea de a găsi varianta corectă!

135. 
     Nu exageraţi cu genitivele! Două consecutive sunt supărătoare, de la trei în sus sunt o nenorocire. Ex.: căţelul adjunctului consulului Austriei la Bucureşti... Brrr!
     
136. 
     După două puncte (:) sau “punct şi virgulă” (;) urmează literă mică! După punct (.), semnul întrebării (?) sau semnul exclamării (!) urmează majusculă!
     

2. 
   Reguli de documentare / editare
   

1. Folosiţi cu încredere DEX-ul şi alte dicţionare! Aveţi la îndemână un instrument electronic fabulos: www.dexonline.ro.

2. Faptele, mai întâi! Abia apoi vin opiniile, comentariile...

3. Evitataţi relatarea la persoana întâi! Excepţiile sunt rare: reportaje sau anchete în care reporterul chiar devine personaj, “făcând parte din peisaj”.

4. 
   Întrebaţi toate părţile şi personajele implicate! Nu puteţi scrie despre cineva, direct sau indirect, fără să-i cereţi şi lui părerea.
   
5. 
   Folosiţi “regula celor trei surse”! Ca să fie credibilă, o informaţie trebuie confirmată de trei surse credibile şi independente.
   
6. 
   Nu vă daţi cu părerea în articole informative sau descriptive! Pentru opinii personale au fost inventate editorialul, comentariul, pamfletul, tableta, analiza.
   
7. 
   Folosiţi toate resursele de care dispuneţi!
   
8. 
   Plan editorial înainte de plecarea “pe subiect”! Discuţie prealabilă redactor – editor.
   
9. 
   Gândiţi invers! Fiţi altfel decât ceilalţi! Sursele neoficiale să fie mai multe decât cele oficiale. Doar aşa veţi ieşi din banalitate şi veţi atrage atenţia asupra voastră.
   
10. 
    În presă nu există “nu se poate”, ci doar “hai să vedem cum reuşim să facem”.
    
11. 
    Nu există doar instituţii vinovate, ci şi oameni vinovaţi. Nu există doar instituţii merituoase, ci şi oameni merituoşi. Străduiţi-vă să ajungeţi la oameni!
    
12. 
    Citiţi ziarele în fiecare dimineaţă, pe print, şi chiar mai înainte (seara, noaptea) în varianta online! Veţi găsi destule idei de subiecte şi, în plus, veţi şti cum să vă poziţionaţi dacă aveţi în lucru subiecte publicate deja de alte ziare.
    
13. 
    Corectaţi cât mai repede erorile din propriile texte şi semnalaţi-le pe cele ale unor colegi! Pe web, corectura se poate face “la minut”. Pe print, e important ca o greşeală supărătoare tipărită la ediţia I să nu apară şi la a II-a.
    
14. 
    Solicitaţi ore de predare cât mai târzii atunci când evenimentele o impun! Băteţi-vă pentru ediţii speciale sau împinse către miezul nopţii! Sunt în joc orgoliul vostru de ziarişti (a doua zi îţi poţi tachina colegul de la concurenţă: “Pe asta n-ai prins-o...”), interesul publicului şi viitorul ziarului.
    
15. 
    Urmăriţi subiectele până în pânzele albe! Asupra celor importante trebuie să reveniţi după o zi, o săptămână, o lună, un an sau chiar zece ani. Un mare subiect nu moare niciodată.
    
16. 
    Când vă documentaţi, nu uitaţi nicio secundă de cele trei dimensiuni ale muncii voastre: text – titlu – imagine! Dacă de titlu şi de fotografii vă amintiţi abia la sfârşit, după ce aţi terminat de scris textul, atunci vă puteţi gândi serios să vă schimbaţi meseria.
    
17. 
    Nu uitaţi nicio clipă că lucraţi pentru “Adevărul”, “Adevărul de seară” şi www.adevarul.ro! În fiecare secundă puteţi publica undeva. Pentru web, peste cinci minute va fi prea târziu.
    
18. 
    Răspundeţi la telefon, la SMS-uri şi la mailuri! Ziaristul e ca soldatul: şi la 3.00 noaptea e pregătit să sară în bocanci şi să plece în misiune.
    
19. 
    Nu abuzaţi de formulări de genul “dezvăluiri în premieră”, “interviu în exclusivitate” etc. Vă daţi seama cât de penibil este să vezi că interviul tău “în exclusivitate” apare în aceeaşi zi în alte două-trei ziare?
    
20. 
    Nu faceţi interviu dintr-o conferinţă de presă sau dintr-o discuţie între personajul respectiv şi un grup de ziarişti de la mai multe publicaţii!
    
21. 
    Evitaţi frazele lungi şi complicate! Un mare duşman al scriiturii curate este folosirea abuzivă, nejustificată a gerunziului. Decât să lungeşti fraza anapoda, e preferabil să pui punct şi să începi o nouă propoziţie.
    
22. 
    Între supratitlu, titlu, subtitlu şi şapou (acolo unde există patru, trei sau două dintre ele) trebuie să existe o înlănţuire logică. Se completează, nu se repetă! Atenţie: titlul nu este anexa supratitlului sau a subtitlului, ci primadona materialului! În primul rând el, titlul, trebuie să fie puternic, relevant, inspirat. În funcţie de el se construieşte restul.
    
23. 
    Nu “rezolvaţi” şapoul sau subtitlul rupând prima frază din text! Şapoul şi subtitlul trebuie concepute independent. Astfel, textul va începe firesc, nu ca o continuare stupidă a şapoului!
    
24. 
    Majoritatea imaginilor trebuie să aibă explicaţii foto independente. Va fi folosită formula (foto) inserată în text doar în cazul ştirilor sau casetelor scurte. Exemplu:
    

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy (foto), va face o vizită în Caucaz.

4. 
   Explicaţiile foto să fie clare şi corespunzând pozelor respective. Nu daţi explicaţii de genul Ionescu l-a bătut pe Popescu când în poză apare un singur personaj! Ce să creadă cititorul, că respectivul este Ionescu? Sau Popescu? Corect este ca explicaţia să indice clar cine este personajul din poză. Că de-aia se numeşte “explicaţie foto”!
   
5. 
   Fotografia de bază să fie în corelaţie cu titlul materialului. Nu poţi titra Ziua neagră a lui Năstase când poza este a lui Iliescu!
   
6. 
   Când sunt vehiculate informaţii de cultură generală (istorice, geografice, anatomice etc.), acestea trebuie minuţios verificate. Dacă timpul nu permite verificarea lor, vor fi eliminate sau redactate astfel încât să evite posibile aberaţii, de genul Argentina şi Marea Britanie s-au bătut pentru Insulele Maldive (corect: Malvine).
   
7. 
   Nu “înghiţiţi” prostiile debitate de diverse instituţii sau persoane în comunicate, informări, declaraţii ori conferinţe de presă! În funcţie de context, ori nu le băgaţi în seamă, ori le verificaţi şi le “taxaţi” ca atare.
   
8. 
   Editaţi interviurile sau declaraţiile astfel încât să eliminaţi dezacordurile şi alte agramatisme sau tâmpenii. Acestea pot fi păstrate doar cu scopul exemplificării, demontării şi taxării, dar cititorul trebuie să afle asta.
   
9. 
   Atenţie la schimbările supărătoare de timp! Într-un text cursiv, trebuie folosit, după caz, fie prezentul, fie trecutul – cu una dintre formele sale. Trebuie evitată “naveta” prezent-trecut-prezent-... în acelaşi paragraf.
   
10. 
    Precizaţi vârsta personajelor sau – după caz - a personajelor-cheie. Vârsta e obligatorie la decese, nunţi, naşteri (pentru părinţi) sau când introducem personaje noi, relevante (soţie, copii etc.). Nu trebuie fraze în plus, ci o simplă paranteză. Exemple:
    

Ion Dolănescu (65 de ani) a murit ieri...

Femeia are trei copii: Geanina (21 de ani), Victor (8 ani) şi Matei (5 ani).

4. 
   Trimiteri de la pagina 1 (sau de la ultima pagină) către pagini de interior se vor face doar pentru materiale consistente, nu pentru ştiri sau materiale minuscule.
   
5. 
   Verificaţi cifrele, să nu rezulte trăsnăi! De exemplu:
   

- faceţi suma procentelor, ca să rezulte 100%!

- aveţi grijă la vârsta personajelor, la data naşterii şi/sau a morţii, să nu rezulte că Eminescu are acum vreo 25 de ani, Marx nici nu s-a născut, iar Iliescu a murit de mult. La fel, te poţi trezi că Ionescu a absolvit facultatea la 12 ani, iar Popescu a dat gol, pentru naţionala României, la 115 ani.

4. 
   Când un reporter merge într-o deplasare, trebuie să ia legătura, din timp, cu reporterii sau corespondenţii din oraşul/judeţul respectiv. Colaborarea este obligatorie.
   
5. 
   Noţiunile de cultură generală (geografie, istorie, anatomie etc.) trebuie verficate, să nu scriem vreo prostie!
   
6. 
   Distanţa dintre subiect şi predicat nu trebuie să fie prea mare, altfel intervin confuzia şi riscul de dezacorduri.
   
7. 
   Intrarea în subiect trebuie să fie puternică, magnetică, spectaculoasă, surprinzătoare. Cu primele fraze îl prinzi sau îl alungi pe cititor. E ca într-o idilă: încearcă să-l seduci, nu să-l plictiseşti!
   
8. 
   Când scrieţi un text într-un fişier, scrieţi şi marcaţi distinct toate elementele cerute de machetă: titlu, subtitlu (cu cuvânt-cheie, dacă e cazul), şapou (intro), semnătură (cu adresa de e-mail, dacă e cazul), text, intertitluri, casete, declaraţii, cifre, explicaţii foto... Între fiecare dintre aceste elemente trebuie lăsat un rând liber, ca să nu existe confuzii. Inclusiv intertitlurile trebuie încadrate cu câte un rând liber. VEZI ANEXA 1!