Condițiile de locuit, de întreținere și management
Abordarea problemei fondului de locuințe degradat
Yüklə 198,87 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Alocarea bugetară pentru repararea și întreținerea locuințelor
- Serviciile publice Alimentarea cu apă și canalizare
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Privatizarea fondului de locuințe
- Disponibilitatea fondului locativ și asigurarea de locuințe noi
- Locuințele și condițiile de locuit
- Managementul fondului de locuințe
Abordarea problemei fondului de locuințe degradat Îmbunătățirea fondului de locuințe aflat în proprietate privată este obligația primară a proprietarilor. Cu toate acestea, în multe cazuri și experiența din alte țări, cu diferit context economic și social, procesul este inițiat de către sectorul public. Acest lucru înseamnă că, există un interes public în renovarea fondului locativ privat. Acest interes public este legat de motive sociale, economice, de mediu și politice:
În principal, din cauza privatizării fondului locativ de stat, multe gospodării au active multe și numerar puțin. Ca atare, ele nu sunt în măsură să plătească pentru întreținerea și renovarea locuințelor lor. Pe de altă parte, locuințele privatizate la începutul anilor '90, au fost intr-o formă proastă, din cauza calității proaste de construcție, întreținerii slabe și lipsei de reparații capitale. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, nu a existat, de asemenea, o întreținere periodică și reparații capitale, aducînd calitatea acestor locuințe în condiții disperate. O întreținere regulată nu aduce nici o valoare adăugată pentru aceste locuințe, în cazul în care nu sunt aduse la standarde acceptabile. Calitatea scăzută a vieții afectează sănătatea fizică și mentală; ea afectează, de asemenea, capacitățile de învățare și performanțele de lucru. Estonia a reușit să facă față multor provocări concentrîndu-se pe de o parte, la populație cu punerea în aplicare a activităților crescute de sensibilizare și campaniilor de informare pentru diferite grupuri-țintă și pe de altă parte, promovarea unei combinații de împrumuturi bancare private, și mecanisme de finanțare de stat pentru renovarea clădirilor. Fondul de stat prevede 15 - 35% granturi, în funcție de nivelul atins de eficiență energetică în clădiri. Mai mult de 600 de clădiri au fost renovate până în prezent, și gospodăriile pot rambursa împrumutul cu chiar mai puține costuri, decît înainte de punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică. În Slovacia, schimbări pozitive au fost inițiate în urmă cu 20 de ani, cu noua legislație generală, urmată de descentralizarea managementului locuințelor și business-ul privind întreținerea locuințelor. Sprijinul statului a fost crucial, mai ales la început. Punerea în aplicare a noii Legi cu privire la eficiența energetică a clădirilor din Slovacia va contribui în continuare la atingerea obiectivului național și UE de eficiență energetică de 20%. Motive economice Există atât pierderi economice din cauza devalorizării activului, precum și pierderi de oportunitate prin neinvestirea în renovarea locuințelor. Impozitul pe proprietate se bazează pe valoarea proprietății și, prin urmare, în cazul în care starea locuințelor se îmbunătățește, valoarea lor va crește și câștigurile fiscale vor fi mai mari. Pe de altă parte, stimularea programelor de renovare va crea noi oportunități în locuri de muncă, și dacă este combinată cu introducerea măsurilor de eficiență energetică și stimularea de noi tehnologii, aceasta va ajuta sectorul de producție. Programe de renovare a locuințelor și, mai larg, cele de regenerare urbană, fac orașele mai atractive și competitive.
Există întotdeauna un impact al fondului de locuințe deteriorat asupra mediului, din cauza consumului înalt de energie. Unele dintre problemele majore ale fondului de locuințe privatizate sunt: - Acoperișuri care curg - Ferestre ineficiente de energie - Necesită reparație generală a spațiilor comune Pe baza informației prezentate de Direcția locuințe din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, datând din anul 2008, circa 589 clădiri au nevoie de renovare a acoperișurilor, aproximativ 1.000 de blocuri de locuințe au nevoie de reabilitare. Abordarea privind fondul locativ deteriorat, poate fi rezumată în trei scenarii:
Această abordare nu are nevoie de a lua măsuri. Se presupune că nici proprietarii de locuințe, nici statul nu vor investi în renovarea și întreținerea fondului locativ. Fondul de locuințe va pierde valoarea și dezvoltatorii pot deveni interesați în redefinirea zonei și a demola casele. Procesul implică relocarea temporară a familiilor, dar poate provoca gentrificare, dacă politicile nu sunt la locul lor pentru păstrarea unui amestec bun de diferite grupuri. Procesul poate lua timp și să fie spontan, în cazul în care administrația locală nu este pregătită și nu ghidează procesul. Cu toate acestea, numai locuințele, situate in zone atractive, care au acces bun la infrastructură, pot obține atenția și interesul sectorului privat. Mai mult decât atât, blocurile de locuințe cu un nivel ridicat al densității, de asemenea, nu vor fi atractive, din cauza numărului mare de proprietari de locuințe care urmează să fie relocați și dificultăți în obținerea acordului. 2. Abordarea bazată pe cerere Abordarea se bazează pe interesul proprietarilor pentru îmbunătățirea locuințelor și este o abordare de jos în sus. Schemele financiare sunt dezvoltate și utilizate ca un imbold pentru a sprijini cererea proprietarilor pentru îmbunătățirea locuințelor. Un bun exemplu al acestui tip de proiect este Facilitatea de finanțare a eficienței energetice în sectorul rezidențial din Republica Moldova (MoREEFF). 3. Regenerarea urbană Programele de regenerare urbană sunt inițiate de către sectorul public, de obicei, municipalități, prin urmare, acestea sunt o abordare de sus în jos. Acestea sunt programe complexe și nu se limitează numai la îmbunatățiri de locuințe. Ele se adresează de sus în jos comunităților problematice din vecinătate. Scopul acestor programe este reabilitarea socială, economică și de mediu a zonelor urbane, prin crearea de oportunități de locuri de muncă, investiții în infrastructură, spații publice, serviciile sociale și renovarea locuințelor. În proiecte de regenerare urbană, este esențială menținerea unui amestec echilibrat de grupuri cu venituri diferite. Cheia succesului este abilitatea de a crea parteneriate multi-parteneri și angajarea comunității în întregul proces. Alocarea bugetară pentru repararea și întreținerea locuințelor Prin Decizia nr . 3/4 din 02.04.2013 a Consiliului municipal Chișinău, a fost aprobat bugetul pentru anul 2013. Este important de remarcat faptul că dintr-un buget total 2 695 113 000 lei, 1,31 % merge pentru reparații și întreținere de locuințe. Bugetul pentru 2013 a planificat pentru acest scop 35,430,000 lei. În timp ce această sumă nu este suficientă pentru a aduce fondul de locuințe deteriorat într-o formă bună și la standarde decente, inclusiv pentru eficiența energetică, este un mare potențial în cazul în care utilizarea acestuia este diversificată. Mai mult decât atât, dacă analizăm sursele de venituri bugetare, se constată că 66 % provin din veniturile proprii ale municipiului Chișinău. Cu procesul de descentralizare, este de așteptat ca veniturile proprii se vor ridica, municipalitățile vor percepe mai multe impozite și ele vor avea mai multă putere de apreciere în stabilirea nivelului și utilizarea lor. Mai mult decât atât, este, de asemenea, important de remarcat nivelul de impozitare a proprietății. Referindu-se la propunerea de buget pentru anul 2013, există cinci taxe legate de proprietate, cum ar fi: impozitul pe terenul agricol; Impozitul pe terenurile cu altă destinație decât cea agricolă; impozitul pe profitul bunurilor imobiliare; impozitul pe bunurile imobiliare pentru spații comerciale și industriale; impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice - cetățeni, cu privire la valoarea imobiliara estimată ( de piață) . Toate aceste taxe cuprind doar 4 % din veniturile proprii. Nu există nici un anumit model care indică cel mai bun raport dintre impozitul pe bunurile imobiliare față de totalul veniturilor proprii ale administrației publice locale, cu toate acestea, un impozit mai mare imobiliar poate avea un impact pozitiv asupra veniturilor locale, care pot fi apoi folosite pentru îmbunătățiri locative și / sau programe de locuințe sociale. Se poate îmbunătăți, de asemenea, consumul de locuințe și diversificarea posesiunii locuințelor. Serviciile publice Alimentarea cu apă și canalizare Moldova are o lungime a sistemului de conducte de apă de 9324.2 km, din care 49% deservește zonele urbane. Apa totală furnizată în 2012 a fost de 79.4 milioane m3 și 70% din acesta au fost furnizate populației, ceea ce corespunde 14.6 m3/p/y, sau 40 l/c/d. Alimentarea cu apă a populației în anul 2012 a fost majorată cu 10% față de 2005. Cu toate acestea, rămâne scăzut, în comparație cu statele membre ale UE. Nu există obiective politice, la nivel european cu privire la acest indicator. Avînd în vedere valoarea lor mare a consumului de apă (de exemplu, în conformitate cu SEE, cea mai scăzută rată se găsește în Lituania cu 90 l / c / d și cea mai mare în Spania, cu unele 290 l / c / d) și preocuparea pentru protecția utilizării durabile a resurselor de apă, țările UE au adoptat politici care vizează reducerea consumului de apă. Creșterea urbanizării, creșterea populației și nivelul de trai sunt factori importanți în creșterea consumului urban de apă și Republica Moldova se va confrunta cu această provocare în viitorul apropiat. Avînd în vedere resursele limitate de apă, este extrem de important de a se asigura eficiența sistemului. De fapt, contoarele de apă sunt instalate pentru o clădire ca un întreg. Acest sistem ar trebui să fie modificat pentru a face posibilă contabilizarea consumului de apă pentru fiecare gospodărie. Conductele de apă sunt vechi și pot provoca scurgeri de apă în sistem. De exemplu, pierderile de apă în mun. Bălți sunt la un interval de 40%. Guvernul a investit în extinderea conductelor de apă, dar reabilitarea rețelei existente ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate. Consiliul autorităților locale stabilește tarifele de apă și canalizare. Tarifele sunt foarte mici și nu acoperă costurile. Tarifele la apă diferă între municipalități și modificările sunt sensibile din punct de vedere politic.
Conform Legii nr. 272/1999 "Privind apa potabilă", apa este parte a domeniului public. Sistemele de alimentare cu apă sunt deținute de către stat, autoritățile locale (proprietate municipală) sau de către întreprinderi și persoane fizice. Principalele sisteme de alimentare cu apă sunt deținute de stat centralizat. Operațiunea de furnizare centralizată și descentralizată de apă se realizează de către firme specializate, care sunt obligate prin norme stricte, reguli și norme sanitare. În Chișinău funcționează "Apă Canal Chișinău" - societate pe acțiuni, pachetul de acțiuni aparține în întregime Consiliului municipal Chișinău. Unele dintre constrângerile cu care se confruntă procesul de alimentare cu apă și canalizare sunt: a) acoperirea redusă a serviciilor de apă și a zonelor de salubritate ale țării; b) Cadrul legal existent nu asigură dezvoltarea durabilă în domeniul alimentării cu apă și canalizare; c), finanțarea insuficientă pentru apă și canalizare; d) infrastructuri învechite și ineficiente; e) lipsa de specialiști; f) aprobarea tarifelor - acțiune politizată; g) incapacitatea întreprinderilor de a acoperi costurile de producție; h) calitatea scăzută în furnizarea către consumatori cu apă și canalizare; i) ponderea ridicată de apă nefacturată; j) încheierea de contracte directe cu consumatorii; k) problema diferenței consumului de apă, conform datelor de la contorul comun și date de la contoarele apartamentelor. Populația deservită de sistemul de alimentare cu apă a populației în anul 2012 a fost de aproximativ 1,5 milioane de persoane, reprezentând 42,1% din populație (68,9% urban și 22,7% în mediul rural). Cea mai mare parte a populației deservite de sistemul de alimentare cu apă a populației se înregistrează în Găgăuzia - Chișinău (66,6%), urmată de partea de sud, cu 48,8%, partea de nord, cu 30,5% și Centrul cu 27,4%. Populația cu acces la canalizare a fost de 761 mii persoane, prezentând 21,4% din totalul populației, inclusiv 50,1% în mediul urban și doar 1,0% în zonele rurale. Cea mai mare pondere a populației cu acces la salubrizare îmbunătățită se înregistrează în partea de nord - 23,4%, urmată de Centru - 10,2%, Sud - 6,7% și Găgăuzia - 2,2%. Un proiect de lege este în curs de pregătire "A serviciului public de alimentare cu apă și canalizare", elaborat de către Ministerul Mediului, care stabilește cadrul legal pentru crearea, organizarea, gestionarea, reglementarea și monitorizarea funcționării publice de alimentare cu apă, canalizare industrială și menajeră și a apelor uzate industriale în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea, fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparență, respectarea calității și siguranței de protecție a mediului pentru a asigura funcționarea eficientă a apei publice și de canalizare. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Privatizarea fondului de locuințe Privatizarea fondului de locuințe este un proces care a avut loc la începutul anilor 1990. Legea a inclus prevederi, atât pentru privatizarea, cît și de gestionare a fondului locativ. Cu toate acestea, există încă probleme în curs, care decurg din prevederile legii, cum ar fi asociațiile de condominiu, care sunt stabilite pentru un număr mare de proprietari dintr-un bloc de locuințe; spații comune, inclusiv a terenurilor, care nu sunt înregistrate sub denumirea asociației; blocuri de locuințe gestionate de companii municipale; etc. Legea cu privire la privatizarea fondului de locuințe din 1993 ar trebui abrogată. Fondul de locuințe non-privatizată (în cazul în care există încă rămas) ar trebui să fie înregistrat ca locuințe sociale și gestionat ca atare pentru familiile cu venituri mici. Disponibilitatea fondului locativ și asigurarea de locuințe noi Datele disponibile sugerează eventuale probleme privind disponibilitatea locuințelor și asigurarea de locuințe noi. Acest lucru se datorează unei combinații de factori, din partea cererii și ofertei. De asemenea, nu sunt suficiente locuințele noi construite pentru a înlocui fondul de locuințe degradat. Criza economică a redus capacitatea gospodăriilor de a-și permite costurile locuințelor, iar băncile nu au fost de prea mare ajutor. Pentru a stimula furnizarea de locuințe la prețuri accesibile, este nevoie de o combinație de instrumente de politici care să sprijine atât oferta, cât și cererea. Statul încă deține terenuri în Chișinău, dar acest teren este deținut, de exemplu de spitale. O parte din acest teren (10.000 m2), a fost dat la o companie privată pentru a construi un complex rezidențial cu 1.800 de apartamente. Spitalele nu sunt specializate în dezvoltarea de programe de locuințe și nu pot oferi soluții durabile de locuințe. Ar trebui să fie dat startul unui proces de inventariere a proprietăților de stat și publice, care ar trebui să identifice acele proprietăți deținute de stat care să fie transferate și înregistrate pe numele municipalităților. Acestea din urmă, pe baza planurilor de urbanism locale, ar trebui să dezvolte programe de locuințe și să intre în parteneriat cu dezvoltatorii privați. Aceste proprietăți pot fi folosite, de asemenea, pentru a stimula furnizorii non-profit de locuințe. Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor ar trebui să pregătească legislația pentru a sprijini astfel de activități. Locuințele și condițiile de locuit Fondul de locuințe are nevoie urgentă de reparații. Condițiile de locuit precare descurajează întreținerea lor de către proprietari. Gospodăriile se confruntă, de asemenea, cu probleme privind conexiunea proastă și calitatea joasă a serviciilor de apă și canalizare. Mai mult decât atât, deteriorarea condițiilor fizice ale fondului de locuințe are un impact mare asupra pierderilor de energie. Construcțiile noi sunt dezvoltate fără standarde clare de eficiență energetică. Îmbunătățirea fondului de locuințe este un proces lung, care va necesita timp și resurse financiare. Proiectul MoREEFF este un exemplu bun, care poate fi prelungit, dar până în prezent, nici o asociație de coproprietari în condominiu nu a solicitat finanțare. Administrațiile publice centrale și locale ar trebui să aplice la proiectele care sprijină proprietarii de locuințe să se organizeze în asociații în condominiu, înregistrarea proprietății lor comune și de a aplica pentru un împrumut. Terenul și proprietatea comună pot fi utilizate ca garanție pentru a beneficia de un împrumut de la băncile comerciale. În plus, sau ca alternativă, un fond de garanție de stat poate fi stabilit pentru a acoperi o parte din riscul băncilor comerciale. Îmbunătățirile pot fi implementate treptat, începînd cu intervenții mici, cum ar fi înlocuirea ferestrelor apartamentelor individuale, precum și cele din spațiile de uz comun și izolarea teraselor, pentru a continua mai târziu cu izolarea pereților; înlocuirea și izolarea conductelor de apă caldă; izolarea de la parter. Managementul fondului de locuințe Managementul fondului de locuințe este critic în fondul de locuințe privatizate. S-a raportat că, managementul blocurilor noi nu este o problemă. Prin urmare, în centrul politicilor ar trebui să fie aceste 270.000 de locuințe privatizate. Cu toate acestea, prevederile legii condominiului pot crea probleme chiar pentru locuințe noi. Prin urmare, se recomandă să se elaboreze o nouă lege, care ia în considerare, printre altele, următoarele : - Legea trebuie să prevadă o perioadă de tranziție și proceduri pentru a trece de la un sistem de management și de înregistrare a proprietății comune, la altul, care este prevăzut în lege. - Asociația de Proprietari de locuințe urmează să fie înregistrată ca o organizație non- profit pentru organizație, sau legea trebuie să prevadă scutirea de la impozitare. - Legea poate declara un termen limită pentru înregistrarea gratuită a proprietății comune, după care se aplică penalități. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de o campanie de informare puternică prin intermediul mass-media. - Articolul 21, punctul (m), din Lege prevede dreptul asociației de a iniția un proces împotriva debitorilor. Dacă nu există un tribunal administrativ, procesul judiciar va fi necesita mult timp și bani cu rezultate puține. Legea trebuie să prevadă măsuri intermediare, înainte de a merge în instanța de judecată, cum ar fi sancțiuni pentru proprietarii de case care nu contribuie la procesul de întreținere. Acesta ar trebui să dea putere asociației de a înregistra drept de gaj asupra apartamentelor, pentru a asigura plata (cazul Slovaciei). O soluție alternativă este de a acorda putere deciziilor asociației, care sunt legate de o datorie financiară, să fie considerate ca fiind titluri executorii care pot fi executate de către biroul de executor judecătoresc la valoarea datoriei ( de exemplu, vânzarea mobilierului). Cu toate acestea, Legea ar trebui să protejeze familiile cu venituri mici de la evacuări. - Legea trebuie să prevadă dispoziții detaliate pentru cei care nu locuiesc în apartamentele lor (de exemplu, emigranți). În prezent, acest lucru este menționat la punctul (5) al articolului 12 din Legea condominiului în fondul locativ (2000). Cu toate acestea, datorită faptului că aceasta este o problemă comună, dispozițiile ar trebui să fie detaliate și ar trebui să specifice cerințe, cum ar fi adresa și căi de comunicare cu proprietarul, în cazuri de urgență, o împuternicire pentru persoana care va reprezenta proprietarul în timpul absenței, etc. - Locatarii ar trebui să fie, de asemenea, implicați în procesul de luare a deciziilor, nu cu drept de vot, dar în calitate de membri ai comunității. Acest lucru va permite o mai bună gestionare și o evitare a conflictelor. - Toți proprietarii de locuințe ar trebui să fie membri ai adunării generale. Articolul 25 limitează numărul de reprezentanți, în cazul în care condominiul are mai mult de 40 de proprietari. - Legea (sau regulamentele) trebuie să precizeze detaliat modul în care hotarele proprietății individuale și comune sunt definite în planul clădirii. Ar trebui să fie elaborate regulamente, împreună cu ghiduri, care vor fi utilizate pentru înregistrarea proprietății individuale și comune. - Ar trebui să fie precizat, de asemenea, managementul bugetului și componența acestuia, care necesită, de asemenea, crearea fondului de rezervă pentru reparații capitale.
- Nu este clar ce se întâmplă în cazul în care proprietarii de case nu înregistrează asociația. Circa 50-60 % din asociațiile în condominiu sunt încă gestionate de întreprinderile municipale. Având în vedere datoria pe care proprietarii de locuințe au față de aceste agenții, ei nu acordă dreptul de a înregistra proprietățile comune. Acest lucru are două efecte secundare: în primul rînd proprietarii de locuințe nu pot decide schimbarea administrației și; în al doilea rând, asociația nu poate semna un contract de împrumut cu băncile comerciale. Privatizarea fondului de locuințe nu a fost însoțită de o reformă a societăților de administrare, care controlează încă o mare parte a pieței de management. Această situație nu ajută la crearea unei piețe de management, deoarece întreprinderile municipale dețin o cotă aproape monopolistă. Ar trebui să fie planificat de Guvernul național un proces de privatizare a întreprinderilor municipale, oferind reguli și proceduri și timpul necesar pentru tranziție. Nu pare realist că, proprietarii de locuințe vor plăti datoria acumulată pentru întreprinderile municipale. Această datorie va crește în viitor, și proprietarii de case s-ar putea confrunta cu riscul evacuării. Guvernul poate recunoaște această datorie ca o subvenție și să elimine datoria înregistrată ale întreprinderilor municipale. Acest lucru poate fi folosit, de asemenea, ca un stimulent pentru înregistrarea asociației și proprietății sale. Pentru a obține atenția proprietarilor, sunt cruciale campanii de sensibilizare; sunt necesare cursuri de formare pentru societățile de administrare a locuințelor. Ar trebui prevăzute dispoziții specifice pentru profilul profesional al managerului. 1 PANTIRU, M. C., BLACK, R. AND SABATES-WHEELER, R. (2007); Migration and Poverty Reduction in Moldova; Issued by the Development Research Centre on Migration, Globalisation and Poverty, accessed on 4 October, 2013 at: http://www.migrationdrc.org/publications/working_papers/WP-C10.pdf 2 David Clapham, Joseph Hegedus, Keith Kintrea and Ivan Tosic (1996), Housing Privatization in Eastern Europe (Controversies in Science), pg.6, Praeger, ISBN-10: 031327214X 3 O municipalitate include orașul și satele 4 Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; CESCR, Comentariul general nr.4 5 Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; CESCR, Comentariul general nr. 7 6 Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova (Titlul: “Locuințe”) 7 Paris, C. (2007) at CECODHAS – Housing Europe’s Observatory, Research brief, Year 5, Number 1, 2012; Pitini, A. HOUSING AFFORDABILITY IN THE EU, Current situation and recent trends, OCDE 8 Calculele se bazează pe venitul mediu lunar pe cap de locuitor 2010.3 lei, ca sursă de BNS; calculul venitului lunar pe gospodărie, bazat pe metoda și datele Direcției Locuințe cu privire la prețul mediu de locuințe pe metru pătrat (500 euro/m2) și o dimensiune medie de 70 m2 pentru un apartament. 9 International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies, The International Federation’s Disaster Relief Emergency Fund (DREF) Final Report; Sursa: http://reliefweb.int/sites/reliefweb.int/files/resources/D4FB06C58EA1CF638525782500568419-Full_Report.pdf 10 The Government of the Republic of Moldova; Moldova 2020, National development strategy: 7solutions for economic growth and Poverty reduction 11 Gary Stuggins, Alexander Sharabaroff, and Yadviga Semikolenova. 2013. Energy Efficiency: Lessons Learned from Success Stories. Washington, DC: World Bank. doi: 10.1596/978-0-8213-9803-6 License: Creative Commons Attribution CC BY 3.0; accesibil la: https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/12236/9780821398036.pdf?sequence=7 12 Citrus (2011), MOLDOVA: STUDIU PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN CLĂDIRILE REZIDENȚIALE 13 http://www.gov.md/public/files/raport_odm/en/1_Poverty_E_9_septembrie_2010.pdf Yüklə 198,87 Kb. Dostları ilə paylaş:
|