Reţeaua transeuropeană de transport
Consiliul a luat act de un raport (17629/11) prezentat de Preşedinţie privind stadiul actual al noilor orientări pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T). Orientările definesc o strategie pe termen lung pentru TEN-T cu scopul de a stabili o reţea de transport completă şi integrată, care să acopere toate statele membre şi regiunile şi care să constituie baza pentru dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor de transport.
Grupurile de pregătire ale Consiliului au demarat abia recent discuţiile privind orientările propuse de Comisie (15629/11). Statele membre sprijină în general propunerea de introducere a unei structuri pe două niveluri care să facă diferenţa între o reţea centrală, care urmează să fie instituită cu prioritate, şi o reţea globală, însă alte aspecte ale orientărilor propuse vor necesita discuţii suplimentare. Principalele preocupări ale statelor membre sunt prezentate în raportul Preşedinţiei. Numeroase delegaţii au luat cuvântul pentru a sublinia chestiunile cele mai importante:
Consecinţele bugetare sunt considerate problematice de mai multe state membre, în special în ceea ce priveşte costurile pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute în orientări pentru diferitele moduri de transport, în special pentru transportul feroviar.
Mai multe delegaţii au evidenţiat necesitatea de a asigura dreptul statelor membre de a decide cu privire la proiectele care urmează să se desfăşoare pe teritoriile lor.
În timp ce conceptul de coridor al reţelei centrale prevăzut în propunere a fost susţinut de mai multe state membre, alte câteva delegaţii au avut opinii critice sau au subliniat nevoia de clarificare. Chestiunea importantă a guvernanţei coridoarelor a fost păstrată pentru discuţii ulterioare şi s-a subliniat necesitatea evitării unei creşteri a sarcinii administrative.
Mai multe state membre au subliniat totodată importanţa conexiunilor de transport cu ţările învecinate cu UE.
Alte chestiuni exprimate au fost termenele obligatorii propuse de Comisie pentru instituirea reţelei centrale şi a celei globale, precum şi decizia Comisiei de a conferi orientărilor forma juridică a unui regulament, care să se adreseze direct tuturor posibilelor părţi interesate, inclusiv autorităţilor regionale şi locale şi organismelor private, în loc de o decizie care să se adreseze numai statelor membre, după cum este cazul orientărilor în vigoare în prezent.
Consiliul a dat dispoziţii grupurilor sale pregătitoare să continue discuţiile cu privire la orientările propuse, care trebuie aprobate atât de Consiliu, cât şi de Parlamentul European.
Orientările prevăd cerinţele pentru gestionarea infrastructurii şi priorităţile pentru dezvoltarea reţelei TEN-T, precum şi măsuri de punere în aplicare. Orientările stabilesc cadrul pentru identificarea proiectelor de interes comun care contribuie la dezvoltarea reţelei; astfel de proiecte ar putea viza crearea, întreţinerea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii pentru toate modurile de transport, precum şi măsuri de promovare a utilizării eficiente a acesteia din punctul de vedere al resurselor.
Noua structură pe două niveluri a reţelei, astfel cum este prezentată în propunerea Comisiei, are următoarele trăsături principale:
Reţeaua globală, care urmează să fie finalizată până la sfârşitul anului 2050, va fi alcătuită din toate infrastructurile TEN-T existente şi planificate care îndeplinesc cerinţele orientărilor, inclusiv aspectele tehnologice, de mediu şi de eficienţă în utilizarea resurselor.
Reţeaua centrală, care urmează să fie instituită până la sfârşitul anului 2030, cuprinde componentele reţelei globale care au cea mai mare importanţă strategică din perspectivă europeană, cum ar fi legăturile transfrontaliere lipsă, principalele blocaje şi nodurile multimodale. Această reţea va trebui să îndeplinească cerinţe suplimentare şi va fi implementată prin intermediul coridoarelor reţelelor multimodale care acoperă cel puţin trei sau, în cazuri justificate, două moduri de transport diferite şi care traversează cel puţin trei state membre. Aceste coridoare vor oferi un instrument pentru managementul capacităţii, investiţii, sistemele interoperabile de gestionare a traficului, precum şi pentru construcţia şi coordonarea instalaţiilor multimodale destinate transbordării. Pentru fiecare coridor, statele membre în cauză vor institui o platformă însărcinată cu guvernanţa şi implementarea coordonată a coridorului; fiecare platformă va fi prezidată de un coordonator european numit de Comisie.
Hărţile care indică planul reţelei globale şi al celei centrale sunt cuprinse în anexele la propunere (addendum-urile la 15629/11), iar lista propusă a proiectelor privind reţeaua centrală poate fi găsită în anexa I la propunerea privind mecanismul Conectarea Europei (16176/11).
Primele orientări pentru definirea politicii privind TEN-T au fost adoptate în 1996 şi revizuite în 2004. În 2010 au fost adăugate hărţi ale celor 10 noi state membre care au aderat la UE în 2004. Revizuirea în curs vizează abordarea principalelor probleme identificate: legăturile lipsă, în special în cazul tronsoanelor transfrontaliere, diferenţele de infrastructură dintre statele membre şi în interiorul acestora, conexiunile multimodale insuficiente, emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de transporturi şi un nivel inadecvat de interoperabilitate.
DIVERSE (Transporturi)
Pachetul privind aeroporturile
Consiliul a ascultat o prezentare de către Comisie a trei propuneri legislative referitoare la diferite componente ale activităţii aeroporturilor: serviciile de handling la sol (18008/11), alocarea sloturilor orare (18009/11) şi normele privind reducerea zgomotului (18010/11). Obiectivul pachetului, care cuprinde de asemenea o comunicare privind politica aeroportuară (18007/11), este acela de a aborda două provocări principale: capacitatea aeroporturilor şi calitatea serviciilor acestora. Un obiectiv mai general este acela de a contribui la punerea în aplicare a iniţiativei privind cerul unic european.
Viitoarea preşedinţie daneză consideră pachetul privind aeroporturile drept o prioritate.
Cerul unic european
Preşedinţia a informat Consiliul cu privire la rezultatele unei conferinţe la nivel înalt privind punerea în aplicare a cerului unic european (Single European Sky - SES) şi extinderea acestuia în afara Uniunii Europene, desfăşurată la Varşovia la 28 noiembrie (18108/11). Conferinţa a subliniat necesitatea de a avansa în punerea în aplicare a SES şi de a stimula cooperarea cu vecinii UE în vederea extinderii SES în afara Uniunii. De asemenea, a fost subliniată importanţa desfăşurării programului SESAR (cercetarea privind managementul traficului aerian în SES), care este pilonul tehnologic al SES.
Consiliul a luat act totodată de informaţiile furnizate de Comisie privind punerea în aplicare a cadrului de reglementare a SES (18291/11). Comisia a atras atenţia miniştrilor asupra raportului său pe această temă, publicat în noiembrie (16582/11), şi a subliniat faptul că anul 2012 va fi crucial pentru punerea în aplicare a SES şi pentru abordarea unor provocări-cheie într-o serie de domenii: instituirea blocurilor funcţionale de spaţiu aerian (FAB), care reunesc două sau mai multe state membre în vederea unui management mai bun al traficului aerian; îmbunătăţirea planurilor de performanţă; administrarea reţelei; şi pregătirile pentru desfăşurarea SESAR.
În plus, delegaţiile română şi bulgară au informat Consiliul cu privire la crearea blocului funcţional de spaţiu aerian DANUBE, cuprinzând atât spaţiul aerian al României, cât şi pe cel al Bulgariei. Cele două ţări au semnat acordul privind instituirea acestui FAB în aceeaşi zi, în marja reuniunii Consiliului (18299/11).
Managementul siguranţei aviaţiei
Comisia a prezentat Consiliului noua sa abordare privind managementul siguranţei aviaţiei în Europa, care face trecerea de la un management normativ şi reactiv la un sistem de management al siguranţei proactiv şi bazat pe analiza riscului, care va ţine seama de competenţele şi de contribuţia tuturor părţilor interesate din domeniul aviaţiei din UE (18057/11). Această abordare este prezentată în detaliu în comunicarea Comisiei privind un sistem de management al siguranţei aviaţiei pentru Europa (16210/11).
Securitatea transportului aerian de marfă
Comisia a informat Consiliul cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a planului de acţiune al UE privind consolidarea securităţii transportului aerian de marfă, aprobat de Consiliu în decembrie 2010. Comisia a evidenţiat în special lucrările finalizate în trei domenii: metodologia comună pentru evaluarea riscurilor la adresa securităţii, controalele de securitate asupra mărfurilor şi transferul datelor privind mărfurile care intră în UE.
Comercializarea certificatelor de emisii în sectorul aviaţiei
Comisia a informat miniştrii cu privire la stadiul actual al aplicării schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS) în sectorul aviaţiei, preconizată să demareze la 1 ianuarie 2012, precum şi cu privire la relaţiile cu ţările din afara UE care se opun includerii aviaţiei internaţionale în cadrul EU ETS. Comisia va continua discuţiile sale bilaterale cu aceste ţări şi, totodată, va insista asupra realizării de progrese, în cadrul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), în vederea identificării unei soluţii globale la această chestiune.
Programele europene de radionavigaţie prin satelit
Comisia a prezentat miniştrilor propunerea de regulament privind implementarea şi operarea sistemelor europene de radionavigaţie prin satelit EGNOS şi Galileo (17844/11). Propunerea, care va înlocui Regulamentul 683/2008, stabileşte în special normele pentru finanţarea şi guvernanţa acestor programe în perioada 2014-2020.
Conferinţa ministerială a Parteneriatului estic cu privire la transporturi
Preşedinţia a informat Consiliul cu privire la conferinţa miniştrilor transporturilor din statele membre ale UE, cele şase ţări ale Parteneriatului estic (Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan) şi Croaţia, care a avut loc la Cracovia (Polonia) în perioada 24-25 octombrie 2011. Conferinţa a oferit tuturor partenerilor ocazia de a-şi exprima aşteptările în privinţa cooperării în domeniul transporturilor, de a discuta rolul fiecăruia în punerea în aplicare a parteneriatului şi de a analiza modalităţile de îmbunătăţire a conexiunilor dintre ei din cadrul infrastructurii transporturilor. De asemenea, conferinţa a instituit Comitetul privind transporturile al Parteneriatului estic şi a adoptat o declaraţie comună privind cooperarea în domeniul transporturilor (16406/11).
Programul de lucru al viitoarei preşedinţii
Delegaţia daneză a prezentat programul de lucru al viitoarei preşedinţii în sectorul transporturilor, al cărui obiectiv global va fi „creşterea economică ecologică”. Viitoarea preşedinţie daneză va continua lucrările în curs pe marginea dosarelor aflate în dezbatere în cadrul Consiliului şi, în special, va încerca să ajungă la un acord în a doua lectură cu Parlamentul European privind reformarea primului „pachet feroviar”. De asemenea, va demara lucrările pe marginea propunerilor transmise recent de Comisie, precum pachetul privind aeroporturile şi propunerile privind permisele de conducere şi programele de radionavigaţie prin satelit, precum şi pe marginea unei propuneri preconizate referitoare la aplicarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim. Orientările privind TEN-T şi pachetul privind aeroporturile, în special propunerile privind handlingul la sol şi reducerea zgomotului, vor avea prioritate maximă.
TELECOMUNICAŢII
Programul multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio
În cadrul unei sesiuni publice, Consiliul a adoptat poziţia sa în primă lectură şi expunerea de motive aferentă (16226/11 + ADD1) referitoare la proiectul de decizie privind programul multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio. Delegaţia belgiană s-a abţinut de la vot.
Textul aprobat a fost negociat în cadrul trilogurilor dintre preşedinţia poloneză, Parlamentul European şi Comisia Europeană. Poziţia Consiliului va fi transmisă Parlamentului European, estimându-se că acesta o va aproba în cadrul perioadei sale de sesiune din februarie 2012.
Obiectivul programului este de a stabili orientările şi obiectivele de politică pentru planificarea strategică şi armonizarea utilizării spectrului radio în vederea asigurării funcţionării pieţei interne. Programul acoperă toate domeniile de politică ale UE care implică utilizarea spectrului radio, precum comunicaţiile electronice, cercetarea, dezvoltarea tehnologică, spaţiul, transporturile, energia şi audiovizualul.
Noul program vizează îndeosebi îndeplinirea următoarelor obiective de politică:
-
încurajarea utilizării şi gestionării eficiente a spectrului radio;
-
alocarea în timp util a unui spectru radio suficient şi adecvat pentru susţinerea obiectivelor de politică ale UE şi, în acest scop, depunerea tuturor eforturilor pentru a identifica, pe baza unui inventar al benzilor de frecvenţă, cel puţin 1200 MHz de spectru radio până cel târziu în 2015;
-
eliminarea decalajului digital şi contribuţia la realizarea obiectivelor Agendei digitale pentru Europa, stimulând accesul la banda largă cu o viteză de cel puţin 30 Mbps până în 2020, pentru toţi cetăţenii UE;
-
asigurarea poziţiei de lider a UE în domeniul serviciilor de comunicaţii electronice fără fir în bandă largă prin eliberarea de spectru radio suficient în benzi rentabile pentru ca aceste servicii să fie disponibile la scară largă;
-
promovarea inovării şi a investiţiilor;
-
menţinerea şi dezvoltarea concurenţei efective, în special în domeniul serviciilor de comunicaţii electronice;
-
reducerea fragmentării şi exploatarea deplină a potenţialului pieţei interne pentru a promova creşterea economică şi economiile de scară la nivelul UE.
Decizia prevede efectuarea unui inventar al utilizărilor actuale ale spectrului radio în scopuri comerciale şi publice. Inventarul va fi administrat de Comisie care, până în iulie 2013, potrivit estimărilor, va adopta acte relevante de punere în aplicare în vederea definirii modalităţilor şi formatelor pentru culegerea şi transmiterea datelor de către statele membre.
Comisia va prezenta Consiliului şi Parlamentului un raport privind punerea în aplicare a deciziei, la cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a acesteia, şi va efectua o revizuire a punerii sale în aplicare până la 31 decembrie 2015.
Regulamentul privind roamingul
În cadrul unei sesiuni publice, Consiliul a luat act de un raport intermediar (17900/11) referitor la un proiect de regulament privind roamingul şi a discutat această propunere pe baza chestionarului Preşedinţiei (17751/1/11).
Propunerea (12639/1/11) vizează revizuirea regulamentului actual prin introducerea unor măsuri structurale favorabile concurenţei şi prin extinderea valabilităţii acestuia până la 30 iunie 2022. Măsurile structurale propuse au scopul de a aborda absenţa concurenţei şi a posibilităţii consumatorilor de a alege, aspecte care determină preţurile ridicate ale roamingului. Intenţia este de a deschide piaţa către diferite tipuri de furnizori şi de a sensibiliza consumatorii cu privire la tarifele de roaming, precum şi de a spori posibilităţile de alegere, permiţându-le acestora să achiziţioneze roamingul şi ca serviciu de sine stătător.
Actualul regulament privind roamingul va expira la 30 iunie 2012. Obiectivul viitoarei preşedinţii daneze va fi acela de a ajunge la un acord în primă lectură cu Parlamentul European la începutul anului 2012.
Raportul intermediar al Preşedinţiei are scopul de a informa miniştrii cu privire la lucrările desfăşurate până în prezent şi de a identifica acele chestiuni care vor necesita o analiză mai aprofundată.
Grupul de lucru a discutat propunerea în cadrul mai multor reuniuni, pe baza a trei grupe care acoperă elementele principale ale propunerii: măsuri structurale; plafoane pentru tarife; transparenţă, salvgardare şi supraveghere. Majoritatea delegaţiilor au salutat propunerea. Cu toate acestea, majoritatea delegaţiilor au solicitat clarificări privind domeniul de aplicare exact al obligativităţii privind acordarea de acces cu ridicata şi au pus întrebări privind fezabilitatea tehnică şi practică a decuplării serviciilor mobile naţionale de serviciile internaţionale de roaming, precum şi privind calendarul de punere în aplicare a anumitor acţiuni indicate în regulament. De asemenea, delegaţiile şi-au exprimat anumite preocupări privind nivelul plafoanelor pentru tarife propuse şi marja plafoanelor pentru tarifele cu amănuntul şi cu ridicata.
Primul regulament privind roamingul, adoptat în iunie 2007, acoperea numai traficul de voce. În iunie 2009, a fost modificat în vederea extinderii domeniului său de aplicare la reglementarea serviciile de roaming pentru SMS-uri şi pentru datele cu ridicata. Durata de aplicare a regulamentului a fost extinsă până în iunie 2012.
Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor
În cadrul unei sesiuni publice, Consiliul a luat act de raportul intermediar (18156/11) referitor la un proiect de regulament privind Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA).
Propunerea Comisiei vizează consolidarea şi modernizarea ENISA şi instituirea unui nou mandat pentru o perioadă de cinci ani. Actualul mandat al acesteia va expira la 13 septembrie 2013.
Raportul intermediar al Preşedinţiei descrie lucrările desfăşurate cu privire la acest dosar în cursul preşedinţiei poloneze1. Chestiunea duratei mandatului agenţiei rămâne în continuare nesoluţionată; mai multe delegaţii sunt de acord cu o durată limitată a mandatului (inclusiv o durată mai mare decât perioada de cinci ani propusă de Comisie), în timp ce alte câteva delegaţii sunt în favoarea unui mandat cu durată nedeterminată. Preşedinţia poloneză a propus noi sarcini pentru agenţie, în special sprijinirea şi promovarea cooperării voluntare între echipele de intervenţie în caz de incidente de securitate informatică/echipele de intervenţie în caz de urgenţă informatică, precum şi îndeplinirea unui rol de sprijin în organizarea activităţilor de sensibilizare cu privire la securitatea reţelelor şi a informaţiilor. Pe plan internaţional, propunerea Preşedinţiei se axează pe contribuţia agenţiei la eforturile UE de a coopera cu ţări terţe şi cu organizaţii internaţionale, în special prin promovarea participării la exerciţiile internaţionale din domeniul securităţii reţelelor şi a informaţiilor.
Se preconizează că Parlamentul European va finaliza prima lectură a acestei propuneri în prima parte a anului 2012.
Propunerea iniţială a Comisiei se regăseşte în documentul 14358/10.
Internetul deschis şi neutralitatea reţelei
Consiliul a adoptat concluzii privind internetul deschis şi neutralitatea reţelei în Europa (17904/11).
Aceste concluzii au fost elaborate pe baza comunicării Comisiei pe această temă, publicată în aprilie 2011 (9350/11). Această comunicare vizează îndeplinirea angajamentului Comisiei de a menţine „caracterul deschis şi neutru al internetului, ţinând seama pe deplin de actuala voinţă a colegiuitorilor de a consacra neutralitatea internetului drept obiectiv politic şi principiu de reglementare care trebuie promovat de autorităţile naţionale de reglementare”. Comisia şi-a asumat acest angajament prin declaraţia privind neutralitatea internetului pe care a dat-o la finalizarea pachetului din 2009 privind telecomunicaţiile (JO C 308, 18.12.2009, p. 2).
În concluzii, Consiliul subliniază, printre altele, necesitatea de a păstra caracterul deschis şi neutru al internetului şi de a considera neutralitatea reţelei drept obiectiv de politică. Consiliul salută intenţia Comisiei de a evalua, pe baza anchetelor efectuate de Organismul autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (OAREC), necesitatea unor măsuri mai stricte şi de a publica orientări suplimentare privind neutralitatea reţelei, dacă este necesar. În plus, Consiliul salută angajamentul Comisiei de a monitoriza punerea în aplicare a cadrului de reglementare al UE pentru serviciile de comunicaţii electronice şi de a publica, până în 2012, un cod al drepturilor online existente în UE.
Comisia este invitată, printre altele, să evalueze împreună cu OAREC diferenţa constatată în statele membre între vitezele anunţate în reclame şi vitezele reale de conexiune şi să adreseze Consiliului şi Parlamentului, până în 2012, un raport privind această situaţie. De asemenea, Comisia este invitată să ofere informaţii suplimentare privind cele mai bune practici de gestionare a traficului şi privind modul în care se poate răspunde cerinţelor furnizorilor globali de servicii în ceea ce priveşte calitatea şi preţurile serviciilor.
DIVERSE (Telecomunicaţii)
O agendă digitală pentru Europa
Comisia a prezentat Consiliului stadiul actual al punerii în aplicare a Agendei digitale.
Conferinţa ministerială „Perspective ale dezvoltării pieţei comunicaţiilor electronice în UE”
Preşedinţia a informat Consiliul cu privire la Conferinţa ministerială „Perspective ale dezvoltării pieţei comunicaţiilor electronice în UE”, care a avut loc la Varşovia la 19-20 octombrie 2011 (18159/11).
Cea de a şasea Conferinţă ministerială privind guvernarea electronică
Preşedinţia a informat miniştrii cu privire la cea de a şasea Conferinţă ministerială privind guvernarea electronică, care a avut loc la Poznań la 17-18 noiembrie 2011 (18290/11).
Serviciul universal în domeniul comunicaţiilor electronice
Comisia a prezentat Consiliului comunicarea sa referitoare la rezultatele consultării publice privind rolul serviciului universal în comunicaţiile electronice (17466/11).
Datele deschise
În cadrul unei sesiuni publice, Comisia a prezentat Consiliului comunicarea sa privind „Datele deschise - un motor al inovării, creşterii economice şi guvernanţei transparente”, un proiect de decizie privind reutilizarea informaţiilor Comisiei şi o propunere de revizuire a Directivei privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public.
Mecanismul Conectarea Europei
În cadrul unei sesiuni publice, Comisia a prezentat Consiliului propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind o serie de orientări pentru reţelele de telecomunicaţii transeuropene şi de abrogare a Deciziei 1336/97/CE (16006/11).
Cadrul comunicaţiilor electronice
Comisia a informat Consiliul cu privire la stadiul actual al punerii în aplicare a cadrului comunicaţiilor electronice (18169/11).
Dostları ilə paylaş: |