„constanţA, prima regiune colectivizată”

53 Pentru propaganda oficială privind canalul, vezi Oana Ilie, „Canalul Dunăre – Marea Neagră în presa anilor 1949-1953”, în Arhivele Totalitarismului, 1-2 (2001), pp. 79-93.

54 Vezi Doina Jela, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconsituire a unui proces comunist, 29 august-1 septembrie 1952 (Bucureşti: Editura Humanitas, 1995); Deletant, Communist terror in Romania, p. 216.

55 OSA, RFE, „Report on the Danube-Black Sea Canal”, 15366/52, p. 20.

56 „Les camps de travail forcé en Roumanie. Le Canal Danube-Mer Noire”, Le Syndicaliste Exilé, 15 noiembrie 1952, pp. 5-7.

57 OSA, RFE, „Trial Against Romanian Engineers and Mechanics”, 14077/52, p. 1-2; RFE, „Crima premeditată şi pe faţă la canalul morţii şi al teroarei”, 1702/1952, p. 1-9; Vezi şi articole editoriale din Cronica Romînească, martie 1952; Scînteia, 31 iulie.

58 Marian Cojoc, „Despre unele minorităţi din Dobrogea, 1944-1948. Ruso-lipovenii (I)”, în Arhivele Totalitarismului 19-20 (1998) 2-3, pp. 26-33, p. 27.

59 ANCT, Fond Legiunea de Jandarmi Tulcea, Dosar 23, apud Cojoc, „Despre unele minorităţi din Dobrogea”, p. 28.

60 Vezi Dumitru Şandru, „Plecarea minoritarilor slavi şi armeni din România în U.R.S.S., 1944-1948”, în Arhivele Totalitarismului, 1-2 (2001), pp. 38-45; Cf. Cojoc, „Despre unele minorităţi din Dobrogea, 1944-1948.”

61 Constanţa, fond Legiunea de jandarmi Regional de Poliţie Constanţa, dosar 133\1945-1947, f. 27, apud Cojoc, „Despre unele minorităţi din Dobrogea”, p. 30.

62 OSA, RL 2966/1959, “Persecutions, Illegal arrests, deportations. Source Athens, 68 years old Greek-Romanian refugee-epatriate merchant”, f. 2.

63 OSA, RL 2966/1959, “Persecutions, Illegal arrests, deportations. Source Athens, 68 years old Greek-Romanian refugee-epatriate merchant”, f. 2.

64 Dan Cătănuş şi Octavian Roske, eds, Colectivizarea agriculturii în Romậnia. Dimnesiunea politică. Vol. 1: 1949–1953. Bucureşti: Editura Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2000, pp. 161-162.

65 OSA, Rl 2632/1959, “The Rumanian workers party, finance, cadres, education”, 25 June 1958, 3. Intervievatul exprima astfel unele clişee interetnice, înrădăcinate şi în istoriografia perioadei. Astfel, A. Rădulescu şi I. Bitoleanu acuză principalele organizaţii ale populaţiilor minoritare de colaborare cu regimul comunist, precum Blocul Musulmanilor Democraţi (Uniunea Democrată a Musulmanilor), Frontul Armeniei, cu 700 de membrii, din care “160 comunişti”, şi Frontul Unic Evreesc, format din unii “comunişti notorii”, în Istoria Dobrogei, 459-460.

66 OSA, RFE item No. 2278/59, Mangalia. Colectivization, file „Collectivization in the Constanta area”, f. 2.

67 „Note Stenografice despre şedinţa ţinută cu secretarii judeţeni în ziua de 2 septembrie 1950”, în Cătănuş, Roske, eds., Colectivizarea Agriculturii în România, pp. 161-162.

68 „Note Stenografice despre şedinţa ţinută cu secretarii judeţeni în ziua de 2 septembrie 1950”, în Cătănuş, Roske, eds., Colectivizarea Agriculturii în România, pp. 161-162.

69 „Note Stenografice despre şedinţa ţinută cu secretarii judeţeni în ziua de 2 septembrie 1950”, în Cătănuş, Roske, eds., Colectivizarea Agriculturii în România, pp. 161-162.

70 Harţia şi Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, p. 89.

71 „Stenograma şedinţei Biroului organizatoric al C.C. al P. M.R. din 5 Aprilie 1952”, pp. 188-289.

72 „Stenograma şedinţei Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. din 5 aprilie 1952”, în Cătănuş, Roske, eds., Colectivizarea Agriculturii în România, p. 291.

73 „Stenograma şedinţei Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. din 5 aprilie 1952”, în Cătănuş, Roske, eds., Colectivizarea Agriculturii în România, p. 301.

74 „Stenograma şedinţei Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. din 5 aprilie 1952”, în Cătănuş, Roske, eds., Colectivizarea Agriculturii în România, p. 299.

75 Hartia şi Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, p. 125.

76 Hartia şi Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, p. 89.

77 Hartia şi Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, pp. 94, 126.

78 Hartia şi Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, p. 95.

79 Vezi Moraru, Camelia. 2000. “Agricultura dobrogeană şi împarţirea ţăranilor pe criterii de clasă”, Analele Sighet 8: Anii 1954-1960 Fluxurile şi refluxurile stalinismului. Bucureşti: Fundaţia Academia Civică, p. 302

80 Moraru, “Agricultura dobrogeană”, p. 303.

81 Vezi D.C.S. Direcţia regională de statistică Constanţa „Anuarul statistic al regiunii Constanţa 1960, p. 61.

82 Harţia şi. Dulea, Constanţa, prima regiune colectivizată, 97.

83 Vintilă Marin a fost membru al Comisiei Centrale de Revizie (28 dec. 1955-25 iun. 1960); deputat de Hunedoara (30 nov. 1952); prim-secretar al Comitetului regional Hunedoara(1950) şi Constanţa (1955) al PMR. Vezi Gheorghe Crişan, Piramida puterii. Oameni politici şi de stat din România (23 august 1944-22 decembrie 1989). Dicţionar: 5.598 de nume! (Bucureşti: Editura Pro Historia, 2001), p, 306.

84 OSA, “The Rumanian workers party finance, cadres, education”, 25 June 1958, p. 4.

85 Vezi lucrările şedinţei plenare a Comitetului regional P.M.R. Constanţa şi a activului comitetului regional de partid din februarie 1956, apărute în numerele din 10-12 februarie 1956 ale ziarului Dobrogea nouă, organ al Comitetului regional P.M.R. şi al Sfatului popular regional Constanţa.

86 OSA, RFE Item no. 2268/1959, „Special Techniques for Obtaining Peasant Signature to Join Collective Farms”, p. 5.

87 OSA, RFE item No. 2569/1958, “Constanta Difficultuies of Pesant life”, p. 8.

88 Cintian Bărbuleanu, Monografia oraşului Babadag. Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită (Bucureşti: Charme-Scott, 1998), pp. 175-176.

89 OSA, RFE Item no. 1270/59 „Fate of Constanţa personalities”, p. 1

90 Cojoc, p. 258.

91 Comuna Jurilovca se compune din trei sate: Jurilovca (fosta Unirea în timpul regimul comunist), Sălcioara (fosta 6 Martie), şi Vişina (fosta Paşa Câşla înainte de 1945) şi are o populaţie totală de 5.528 de locuitori. În Vişina şi Sălcioara, populaţia lipovenească este nesemnificativă.

92 Andrei Echim, Condiţia populaţiei din Rezerva Biosferei Delta Dunării (Bucureşti: Lex, 1995), apud M. D. Ionescu, Dobrogea în pragul, 374.

93 Echim, Condiţia populaţiei, p. 33.

94 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 156.

95 Majoritatea interviurilor au fost realizate în vara anului 2001, împreună cu Ştefan Dorondel. Interviurile realizate împreună cu colegul meu vor fi citate cu initialele C.I. şi S.D., cele realizate numai de mine, cu C.I. În timpul interviurilor am remarcat o mare reticenţă a ţăranilor de a aborda experienţa colectivizării. În general, ţăranii din Jurilocva sunt deschişi şi comunicativi cu „veneticii,” satul fiind vizitat regulat de etnografi, de arheologi care lucrează pe şantierul din Capul Doloşmanul, şi de turişti în tranzit spre punctul turistic Portiţa, o fâşie îngustă de plajă situată între Lacul Razelm şi mare. Trauma colectivizării a lăsat însă urme adânci în identitatea personală şi colectivă a ţăranilor din Jurilovca. De aceea, o abordare directă a subiectului se solda astfel aproape invariabil cu răspunsuri de genul: „Ei, dom’le, ce mai contează… Morţii cu morţii şi vii cu vii.” Mult mai productivă s-a dovedit o abordare indirectă, axată pe istoria familiei şi a relaţiilor de rudenie, şi prin intermediul acestora, a experienţei colectivizării.

96 Vezi Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 34.

97 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, pp. 16-19.

98 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 19.

99 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 40.

100 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 43.

101 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 48. Pentru opinia potrivit căreia aceste secte sunt lipoveneşti, vezi Cosmin Lucaciu şi Aurelian Teodorescu. Din istoria şi tradiţiile lipovenilor (Bucureşti: f.ed., 1998), p. 37. Unii dintre intervietaţii mei foloseau aceste denumiri (precum haholi), însă nu puteau explica diferenţa dintre ei şi lipoveni.

102 Pentru aceste date, vezi Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, pp. 78, 81, 107.

103 Vezi Dunn Ethel and Stephen P. Dunn. „Religion as an Instrument of Culture Change: The Problem of the Sects in the Soviet Union”, în Slavic Review, 23 (septembrie 1964) p, 459.

104 Semnificativ, într-o comparaţie cu administraţia otomană în Dobrogea, preotul B.L. critica birocraţia introdusă de statul român, afirmând că pe timpul turcilor nu erau atâtea taxe, în timp ce „pe timpul românilor“ oamenii trebuiau să plătească chiar şi pentru o bucată de lemn uscat din pădure.

105 S.D. and C.I., interviu cu C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatistă, 8 august 2001.

106 Nicolae Iorga, Senat Dezbaterile. Sesiunea ordinară 1908-1909, p. 39.

107 Deşi nu existau fricţiuni deschise între lipoveni şi veterani, intervievaţii mei lipoveni acordau o mare importanţă momentului fondării satului Jurilovca de către cazaci. Astfel, preotul B.L. sublinia că lipovenii au fost cei care au defrişat pădurea ca să întemeieze satul, şi nu românii. În opinia sa, statul român infiltrase veterani în Jurilovca ca să creeze impresia că românii, şi nu lipovenii, au fost primii în localitate, şi să românizeze astfel provincia.

108 Aceste informaţii provin din interviuri cu familii de pescari, precum şi dintr-un număr de 15 interviuri realizate în 1970 cu pescari din Jurilovca de sindicatul din comună. Sindicatul Întreprinderii Piscicole Jurilovca, Interviuri cu 15 pescari, 1970, manuscris. Aceste interviuri mi-au parvenit de la un învăţător din sat. Ele erau dactilografiate, dar nu au fost publicate. Deşi se referă în principal la viaţa de pescar, ele sunt importante pentru că intervievaţii sunt în general decedaţi, şi pentru că se referă la educaţia, averea şi statutul lor profesional.

109 Vezi Arhiva Comuna Jurilovca (ACJ). Dosar cuprinzind tabloul nominal cu locuitorii plecaţi în URSS, 1947, Jurilovca.

110 Dosar cuprinzind tabloul nominal cu locuitorii plecaţi în URSS, 1947, Jurilovca.

111 A.N.C.T., Fond Prefectura Tulcea, dosar 1340\1945, f. 5, apud Cojoc, „Despre unele minorităţi din Dobrogea, 1944-1948”, p. 29.

112 S.D. şi C.I., interviu cu B.L., bărbat, n. 1925, ţăran sărac, preot, vara 2001.

113 S.D. şi C.I., interviu cu B.L., bărbat, n. 1925, ţăran sărac, preot, vara 2001.

114 S.D. şi C.I., interviu cu B.L., bărbat, n. 1925, ţăran sărac, preot, vara 2001.

115 Vezi ACJ, Dosar curpinzând declaraţii de înscriere în CAP (Proces verbal semnat de constitutirea G.A.C.), 1952, Jurilovca, f. 1

116 Dosar curpinzând declaraţii de înscriere în CAP (Proces verbal semnat de constitutirea G.A.C.), 1952, Jurilovca, f. 3

117 Interviu cu B.L., bărbat, n. 1925, ţăran sărac, preot, vara 2001.

118 ACJ, Dosar 12/1952-1954, Cheaburi, 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 26.

119 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 141.

120 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 12, 116.

121 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 10.

122 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 2.

123 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 3.

124 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 8.

125 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 12, 20.

126 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 11.

127 ACJ, Dosar 12/1952-1954, Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 6, 22.

128 ACJ, Dosar 12/1952-1954, Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 23.

129 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 1

130 ACJ, Dosar 12/1952-1954,Cheabuii 1952-1954. Dispoziţii şi circulare, f. 17.

131 S.D. şi C.I., interviu cu M.T., bărbat, n. 1927, ţăran sărac, fost preşedinte GAC, vara 2001.

132 C.A, femeie, n. 1935, soţie de pescar, fostă cooperatoare; şi C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare, 1940, vara 2001.

133 C.A, femeie, n. 1935, soţie de pescar, fostă cooperatoare; şi C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare, 1940, vara 2001.

134 S.D. şi C.I., interviu cu V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980, vara 2001.

135 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

136 M.T., bărbat, n. 1927, ţăran sărac, fost preşedinte GAC.

137 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

138 .D. şi C.I., interviu cu M.T., bărbat, n. 1927, ţăran sărac, fost preşedinte GAC, vara 2001.

139 .D. şi C.I., interviu cu M.T., bărbat, n. 1927, ţăran sărac, fost preşedinte GAC, vara 2001.

140 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

141 C.A, femeie, n. 1935, soţie de pescar, fostă cooperatoare; şi C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare, 1940.

142 C.A, femeie, n. 1935, soţie de pescar, fostă cooperatoare; şi C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare, 1940.

143 M.T., bărbat, n. 1927, ţăran sărac, fost preşedinte GAC.

144 Arhiva Comuna Jurilovca. Dosar no. 19, „Dări de seamă, 1954-1957.” Deşi aceste dări de seamă s-au păstrat cu intermitenţă, ele permit totuşi o evaluare generală.

145 „Dare de seamă de stat” Arhiva Comuna Jurilovca. Dosar no. 19, Dări de seamă, 1954-1957. Alte documente se referă la modul de utilizare a pământului arabil, cu rapoarte detaliate asupra culturilor agricole şi întinderilor de pământ, dar sunt puţin lizibile.

146 C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare.

147 C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare.

148 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

149 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

150 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

151 S.D. şi C.I., interviu cu M.T., bărbat, n. 1927, ţăran sărac, fost preşedinte GAC, vara 2001.

152 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

153 C.B., n. 1940, femeie, soţie de pescar, fostă cooperatoare.

154 C.I., interviu cu L.B., femeie, fostă cooperatoare, văduvă, vara 2001.

155 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

156 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

157 Ipatiov, Ruşii-Lipoveni, p. 195.

158 V.Z., bărbat, n. 1933, fiu de pescar fără pământ, tractorist, fost preşedinte CAP, 1970-1980.

159 S.D. şi I.C., interviu cu D. C., n. 1926 bărbat, ţăran urmaş de veteran împroprietărit cu patru hectare, vara 2001; S.D. şi I.C., interviu cu R. A., n. 1926, femeie, ţărancă urmaşă de veterani din Roman şi Caracal împroprietărit cu zece hectare, vara 2001.

160Dumitru Pîrvu, Directorul Trustului Gostat, „Sprijinul gospodăriilor agricole de stat în colectivizarea regiunii Constanţa”, Agricultura Nouă, 25.X.1957.

161 Vezi „Colectivizarea regiunii Constanţa, izvor de preţioase învăţăminte,” Agricultura nouă, 25 octombrie 1957, p. 1, 4.

162 „Colectivizarea regiunii Constanţa, izvor de preţioase învăţăminte,” p. 4.

163 Vezi Album. 15 ani de viaţă nouă în regiunea Constanţa, 1944-1949 (Constanţa, 1959).

164 Vezi articolele „Cu prilejul împlinirii a 6 ani de la încheierea colectivizării în regiunea Dobrogea”, Revista Gospodăriilor Agricole de stat, 11 (noiembrie 1963), 16-17; şi „Cuvântul deputatului Vasile Vâlcu (regiunea Dobrogea) la Marea Adunare Naţională, Scânteia, 29 aprilie 1962, I. Pentru o descriere a regiunii Dobrogea, vezi Viaţa Economică, Nr. 19, 8 mai 1964, II.

165 Vasile Tudose, “Acum 14 ani a început adevărata viaţă a Dobrogei,” România Liberă, 21 august 1958, p. 3.

166 „Cuvântul deputatului Vasile Vâlcu (regiunea Dobrogea) la Marea Adunare Naţională, Scânteia, 29 aprilie 1962, I.

167 OSA, RFE 3802, Description of the county: Towns: Constanţa, 1959-1961, „Regions: Dobrogea, 1957-1964.”

168 OSA, Romanian Monitoring, Bucharest I, February 8, 1961, 20 hrs.

169 OSA, Dobrogea Region Agriculture Developing, Bucharest, Agerpress, 5.1. 1962.

170 Inginer Barbu Popescu, preşedintele Consiliului agricol regional Dobrogea, „Agricultura Dobrogei astăzi” Scânteia, 7.3.1964, p. I-II, p. I.

171 Cuvântul deputatului Vasile Vâlcu (regiunea Dobrogea) la Marea Adunare Naţională, Scânteia, 29.4.1962, p. I.

172 Vasile Vâlcu, Scânteia, 29.4.1962, p. II.

173 OSA, RFE, 632/1962, „Agricultural and collective farm failures”, p. 3.

174 Direcţia Centrală de Statistică. Anuarul statistic al R. P. R. 1959 (Bucureşti: 1959), p. 197.

175 Jan T. Gross. “The Social Consequences of War: Preliminaries for the Study of the Imposition of Communist Regimes in East Central Europe” East European Politics and Societies 3 (1989), pp. 198-214.

176 Pentru rezistenţa armată anticomunistă din Dobrogea, vezi volumul memorialistic Nicolae Ciolacu, Haiducii Dobrogei (rezistenţa armată anticomunistă din Munţii babadagului, Dobrogea). Colecţia “Omul Nou” (Hollandale, Florida, 1995); Marian Cojoc, “Rezistenţa anticomunistă în Dobrogea, 1948-1958. Coordonate istorice”, în Arhivele Totalitarismului , an V, nr. 15-16 (1997), 2-3, pp. 57-65; Marian Cojoc, “Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Dobrogea, 1949” an VI, nr. 18 (1998) 1, pp. 94-115; Cotan, Olimpia, Taşcu Beca, Rezistenţa. Mărturii, însemnări inedite, documente, note despre lupta de Rezistenţă Nord Dobrogeană, 1946-1964 (Constanţa: Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna“, 1995). Olimpia Cotan, “Rezistenţa armată din Dobrogea, Martie 1950 – luna neagră a Dobrogei”, în Memoria 14 (1995), pp. 70-73; Constantin Ionaşcu. „Rezistenţa anticomunistă în Dobrogea”, în Analele Sighet, 8 „Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile Stalinismului”, pp. 557-564; Constantin Ionaşcu, Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea (Constanţa: Editura „Ex Ponto“, 2000); Rădulescu, Bitoleanu, Istoria Dobrogei, 459; şi Dorin Dobrincu, “Macedo-românii şi rezistenţa armată anticomunistă din Dobrogea (1948–1952)” în Leonidas Rados, ed., Relaţii româno-elene, Iaşi, Editura Fundaţiei Academice “A.D. Xenopol”, 2003.

177 OSA, RFE 4572.58, “Rumania, Pesant revolts in Southern Moldova”, p. 2.