Deci şi de a-i recunoaşte şi diferenţia de obiecte sau alte fiinţe non-umane
I. NAŞTERE
Preferinţa pentru feţe umane, voci umane/limbaj, stimuli în mişcare
Imitaţie neonatală
Capacitate de liniştire
Procesarea feţelor umane
ABILITATE ÎNNĂSCUTĂ?
Nou-născuţii preferă stimulii tip faţă umană comparativ cu alte tipuri de stimuli
Stimulii tip faţă umană au proprietăţi specifice (Johnson & Morton, 1991):
Asimetrie sus-jos în distribuţia elementelor din interiorul conturului (mai multe elemente în jumătatea superioară
O relaţie de congurenţă spaţială între distribuţia elementelor interne şi forma conturului extern
Nu simpla sensibilitatea pentru feţe umane
Ci specific pentru
PRIVIRE!
SI CONTACT VIZUAL! (privire directă vs. privire laterală)
Macchi Casia et al. (2001)
Farroni et al. (2002)
Discriminarea feţelor individuale la nou-născuţi!
Faţa mamei
Pascalis et al. (1995)
Habituare cu feţe necunoscute
Pascalis & de Schonen (1994)
II. 2 LUNI
Sensibilitatea la interacţiune
Angajarea în protodialoguri
Detecţia şi preferinţa pentru contingenţă
Atenţia obligatorie - importantă pentru menţinerea contactului vizual
Începutul interacţiunilor diadice bazate pe reciprocitate şi alternarea rândului - protodialoguri
Protodialogurile facilitate de apariţia zâmbetului social
Detecţia contingenţei
între comportamentul propriu şi răspunsul mediului
Preferinţa pentru contingenţă!!
Rovee-Collier (1997)
Bucurie, interes – dacă se produc rezultatele aşteptate
Furie, frustrare – dacă nu mai apare contingenţa
Lewis, Alessandri & Sullivan, 1990; Sullivan, Lewis & Alessandri, 1992
Murray & Trevarthen (1985)
Experimentele de “still face” – contingenţa reacţiilor adultului
Vezi şi Nadel et al. (1999)
Legerstee, DiAdamo & Barna (2000)
Distincţia între feedback social direct, contingent vs. feedback social întarziat
Nadel et al. (1999)
Striano et al. (2005)
Copiii detectează chiar şi perturbări minore – întârzieri de 1 s – în fluxul
comunicării sociale
Keller et al. (1999)
Striano et al. (2006)
Importanţa pentru comportamentele parentale!
(Posibil) Dezvoltare atipică la copiii cu mame depresive
III. 3-6 LUNI
Recunoaşterea feţelor individuale – abilităţi de categorizare
Discriminarea expresiilor emoţionale faciale
Preferinţa pentru contingenţa familiară
Preferinţa pentru mişcarea biologică
Persoană vs.obiect
1. Recunoaşterea feţelor individuale
Dar nu doar pentru feţe umane – efectele nu sunt specifice speciei
2. Discriminarea expresiilor faciale
Pozitive vs. negative
Depinde de calitatea interacţiunilor cu părintele
Kuchuk, Vibbert & Bornstein (1986) – dacă interacţiuni pozitive, discriminarea diferitelor tipuri de zâmbet
Striano, Brennan & Vanman (2003) – interacţiunea cu mame depresive asociată cu discriminarea doar a unor emoţii intense (pozitive vs.negative)
3. Sensibilitatea la şi preferinţa pentru contingenţa familiară Nivel optim subiectiv de contingenţă
Bigelow (1998) – 4 luni: emoţii pozitive şi vocalizări în raport cu o persoană străină dacă aceasta are un stil de interacţiune similar cu cel al mamei
Striano (2001) – copiii devin sensibili la regularităţile şi structura protoconversaţiilor cu adulţii
Important pentru DEZVOLTAREA ATAŞAMENTULUI!
Dependenţa de experienţă – nu pentru stimuli umani inversaţi sau stimuli animali (câine, pisică)
5. Persoane versus obiecte Legerstee, Barna & DiAdamo (2000)
La 4-5 luni vocalizează când o persoană dispare după un paravan, dar întind mâna după un obiect care dispare similar
6 luni – surpriză dacă un obiect începe să se deplaseze singur, nu însă şi dacă o persoană face acelaşi lucru
6 luni – când o persoană vorbeşte, “ţinta” trebuie să fie o altă persoană, nu un obiect
IV. 6-12 LUNI
Percepţia feţelor – diminuarea capacităţii de recunoaştere a indivizilor din altă specie şi altă rasă
Iniţiative sociale
Percepţia intenţionalităţii
Interacţiuni triadice –
joint-attention
Behne et al. (2005), Striano & Vaish (2007)
7-9 luni – distincţia între acţiuni accidentale vs. intenţionate
(un adult care scapă din mână jucăria vs. care nu doreşte să dea jucăria)
Csibra et al. (1999, 2003, 2007), Gergely et al. (1995)
Interpretarea unor display-uri abstracte în termeni de intenţii şi scopuri
(o minge “sare” peste un obstacol pentru că doreşte să ajungă la o altă minge)
Interacţiuni triadice
Comportamente de joint-attention
(atenţie împărtăşită)
Sensibilitate la interacţiune – urmărire a joint-attention
Iniţiere a interacţiunii – direcţionare a joint-attention
