ConsultanţĂ de mediu



Yüklə 2,49 Mb.
səhifə7/28
tarix28.10.2017
ölçüsü2,49 Mb.
#19244
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   28

Date demografice


Populaţia stabilă a judeţului Dolj

Având o populaţie de aproape 715.989 locuitori, în anul 2006 judeţul Dolj ocupa locul al şaselea pe ţară la acest indicator. Din totalul populaţiei, 383.752 mii locuiesc în mediul urban şi 332.237 mii în mediul rural. Densitatea medie a populaţiei se situează la un nivel relativ ridicat, respectiv 96,6 loc/km2.



Tabel nr. 2 14 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Dolj în perioada 2001 - 2006

Anul

Total persoane

Locuitori pe km2

2001

741.825

100,1

2002

730.214

98,5

2003

725.342

97,8

2004

720.554

97,2

2005

718.874

97,0

2006

715.989

96,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj



Figura nr. 2 4 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Dolj în perioada 2001 - 2006
Analiza pe medii de rezidenţă relevă următoarele aspecte:

  • La nivelul anului 2002, populaţia urbană reprezenta 50,5% din populaţia totală a judeţului, iar cea rurală 49,5%;

  • În anul 2006 populaţia judeţului în mediul urban a înregistrat o uşoară creştere (53,6%), în timp ce populaţia din mediul rural a înregistrat o scădere (46,4%).

Trebuie menţionat faptul că în anul 2004 două comune au fost transformate în oraşe, respectiv Bechet şi Dăbuleni.

O dinamică a numărului populaţiei pe cele două medii (rural / urban) este prezentată în Figura 2-6.



Tabel nr. 2 15 Ponderea şi evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural, la 1 iulie

Populaţie

(nr. locuitori)

2001

2002

2003

2004

2005

2006

România

Reg SV

Dolj

Dolj

Urban

12.243.748

1.088.044

383.048

368.398

368.080

381.702

383.965

383.752

Rural

10.164.645

1.306.851

358.777

361.816

357.262

338.852

334.909

332.237




Figura nr. 2 5 Distribuţia populaţiei în judeţul Dolj pe medii urban / rural

Populaţia judeţului Dolj prezintă o tendinţă de îmbătrânire, aceasta regăsindu-se în piramida vârstelor ca o îngustare la baza acesteia. În totalul populaţiei, ponderea populaţiei cuprinsă între 0-14 ani în anul 2006 a fost de 14,8% (16,5% în anul 2002), cea între 15-59 ani de 63,4% (61.5% în anul 2002) şi cea a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste de 21,8% ( 22% în anul 2002).

Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în mediul rural datorită structurii pe vârste a celor ce migrează din rural în urban. De asemenea îmbătrânirea mai accentuată a populaţiei rurale se explică şi prin îmbătrânirea populaţiei feminine, a cărei vârstă medie era de 44,4 ani în anul 2006, faţă de 40,6 ani vârsta medie a populaţiei.

În ceea ce priveşte volumul mobilităţii teritoriale, acesta a scăzut considerabil, ajugând în anul 2006 la 13,6 stabiliri de domiciliu la 1.000 locuitori, respectiv 13,8 plecări cu domiciliul din localitate la 1.000 locuitori.



Tabel nr. 2 16 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în judeţul Dolj, la 1 iulie

Anii

Total

Pe grupe de vârstă

0-14 ani

15-59 ani

60 şi peste

2001

741.825

125.288

453.105

163.432

2002

730.214

120.355

448.941

160.918

2003

725.342

116.020

450.291

159.031

2004

720.554

112.056

449.941

158.557

2005

718.874

107.806

453.861

157.207

2006

715.989

105.743

454.174

156.072

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Tabel nr. 2 17 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006




Plecaţi

Sosiţi

Sold

Total

9.556

9.654

98

Urban

4.676

4.327

-349

Rural

4.880

5.327

447

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj
      1. Aşezări umane


În anul 2006 judeţul Dolj număra 3 municipii, 4 oraşe, 104 de comune şi 378 de sate.

Judeţul Dolj prezintă următoarea organizare administrativ – teritorială:



  • 3 municipii: Craiova - municipiu reşedinţă de judeţ, Băileşti, Calafat;

  • 4 oraşe: Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea;

  • 104 comune, cu 378 sate.

Tabel nr. 2 18 Organizarea administrativă a teritoriului, la 1 iulie




2003

2004

2005

2006

România

Reg. SV

Dolj

Dolj

Număr oraşe şi municipii

276

35

5

7

7

7

Număr municipii

103

11

3

3

3

3

Număr comune

2.727

385

94

104

104

104

Număr sate

13.042

2.072

380

378

378

378

Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Tabel nr. 2 19 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Dolj, la 1 iulie 2006

Total judeţ

715.989

Din care urban:

383.752

Municipiul Craiova

298.027

Municipiul Calafat

18.559

Municipiul Băileşti

20.335

Oraşul Bechet

3.986

Oraşul Dăbuleni

13.451

Oraşul Filiaşi

19.137

Oraşul Segarcea

8.259

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj



Figura nr. 2 6 Organizarea administrativă a judeţului Dolj

Localităţi izolate

Conform prevederilor directivei europene 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, localitatea izolată este definită ca o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an.



În judeţul Dolj nu există localităţi izolate.
      1. Dezvoltare economică


Principalele surse economice

Principalele ramuri industriale dezvoltate în judeţul Dolj aparţin industriei prelucrătoare (97% din totalul unităţilor), reprezentate în special de:



  • industria alimentară;

  • industria băuturilor;

  • industria textilă;

  • recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile;

  • industria construcţiilor metalice şi a produselor de metal;

  • producţia de mobilier etc.

Tabel nr. 2 20 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărimi, anul 2006


Activităţi

Total

Din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi

0-9

10-49

50-249

250 şi peste

Judeţul Dolj

12.261

10.912

1.064

231

54

Industrie extractivă

19

13

3

-

3

Industrie prelucrătoare

1.443

1.061

256

100

26

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

16

2

2

4

8

Construcţii

714

543

125

43

3

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

7.510

6.950

496

57

7

Hoteluri şi restaurante

554

510

39

5

-

Transport şi depozitare

580

511

59

4

6

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

1.277

1.186

74

16

1

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

148

136

10

2

-

Industrie extractivă

12.261

10.912

1.064

231

54
1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Dolj

Tabel nr. 2 21 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2006

Număr total întreprinderi

Întreprinderi de stat

Întreprinderi cu capital privat

Societăţi cu capital mixt

1.478

20

1.458

-

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Dolj

În ceea ce priveşte industria, aceasta a crescut cu 18 % în primele 11 luni ale anului 2007 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, creştere datorată în principal ramurilor: mijloace de transport neincluse la cele rutiere (+98,0%), fabricarea materialelor de construcţii şi a altor produse din minerale nemetalice (+55,5%), recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile (+28,0%), pielărie şi încălţăminte (+27,0%), prelucrarea lemnului (+24,3%), chimie şi fibre sintetice şi artificiale (+18,8%), edituri poligrafie şi reproducerea înregistrărilor pe suporţi (+14,3%). Însă scăderi majore s-au înregistrat în ramurile: prelucrarea lemnului (-29,7%), chimie şi fibre sintetice şi artificiale (-11,2%), metalurgie (-11,1%), textilă şi produse textile (-8,3%).



Exporturile au reprezentat 22,2% din valoarea totală a livrărilor de produse industriale, fiind susţinute în principal de întreprinderile mari din industria prelucrătoare. Pe principalele ramuri, ponderea exporturilor în total livrări, în perioada 01.01.-30.11.2007 a fost de 75,9% pentru maşini şi aparate electrice, de 66,4% pentru ramura mijloacelor de transport rutier, de 61,1% pentru maşini şi echipamente, de 53,1% pentru ramura chimiei şi fibrelor sintetice şi artificiale şi de 18,0% pentru ramura mobilier şi alte activităţi industriale neclasificate în altă parte.

Agricultura. Judeţul Dolj dispune de următorul potenţial agricol:

  • suprafaţa agricolă – 585.699 ha (79 % din suprafaţa totală), din care 562.573 ha în proprietate privată;

  • suprafaţa arabilă – 488.677 ha (66 % din suprafaţa agricolă), din care 474.356 ha în proprietate privată;

  • suprafaţa păşunilor – 68.435 ha (9,23 % din suprafaţa agricolă), din care 64.608 ha în proprietate privată;

  • suprafaţa fâneţelor – 2.952 ha (0,39% din suprafaţa agricolă) din care 2.799 ha în proprietate privată;

  • suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 8.097 ha (1,09 % din suprafaţa agricolă), din care 5.499 ha în proprietate privată.

Tabel nr. 2 22 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Dolj (hectare)

Anul

2002

2003

2004

2005

2006

Suprafaţa cultivată - total

460.893

453.330

484.124

447.679

400.890

Cereale pentru boabe

360.156

350.462

401.136

378.101

329.310

Grâu şi secară

198.146

192.057

240.228

246.358

234.500

Orz şi orzoaică

15.440

4.878

9.013

13.320

12.465

Porumb

142.878

150.056

146.786

114.757

79.575

Plante uleioase

47.366

49.200

44.071

32.181

34.529

Floarea soarelui

40.335

42.716

36.270

28.792

29.334

Sfeclă de zahăr

-

86

9

302

898

Cartofi

3.907

3.508

1.833

3.094

2.980

Legume

10.339

10.963

14.428

14.319

1.424

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei.

Ponderea sectorului privat în totalul efectivelor de animale la sfârşitul anului 2006 a fost de 98% la bovine, 97% la porcine, 99% la bovine şi caprine şi de 100% la păsări.

În ceea ce priveşte efectivele de animale, în anul 2006 Dolj era judeţul cu cel mai mare număr de ovine din cadrul regiunii SV.

Tabel nr. 2 23 Efectivele de animale la sfârşitul anului


Anul

2002

2003

2004

2005

2006

Bovine - total

56.442

57.829

50.264

51.773

51.392

din care: vaci, bivoliţe şi  juninci

41.576

40.505

36.349

36.082

34.701

Porcine

146.780

155.491

205.813

205.430

209.845

din care: scroafe de prăsilă

9.130

8.309

9.850

8.683

4.862

Ovine

188.920

204.353

183.832

224.850

218.899

din care: oi şi mioare

164.155

179.395

145.645

171.893

178.582

Caprine

48.392

55.803

55.288

54.675

55.943

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Silvicultura. La sfârşitul anului 2006 suprafaţa fondului forestier a fost de 86,4 mii ha, cu 0,7 mii ha mai mare ca cea înregistrată la sfârşitul anului 2005. Pădurile acopereau în anul 2006 81,9 mii ha (11%), ceea ce înseamnă 1,1 ha pădure/locuitor. În anul 2006 s-au efectuat lucrări de împădurire pe 1,1 ha.

Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006, de 174 mii mc, a fost în scădere cu 14% faţă de anul 2005 şi cu 14,6% faţă de anul 2002.



Turism

În anul 2006 capacitatea de cazare turistică a fost de 20 de unităţi, în creştere cu 5,3% faţă de anul precedent şi cu 11,1% faţă de anul 2002.



Tabel nr. 2 24 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

An

Capacitate de cazare

Sosiri

(mii)

Înnoptări

(mii)

Indici de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

Existentă

(locuri)

În funcţiune (mii locuri - zile)

2002

1.116

346,9

56,1

87,0

25,1

2003

1.179

302,3

37,2

57,7

19,1

2004

1.068

354,4

38,7

78,4

22,1

2005

1.140

405,9

41,3

84,4

20,8

2006

1.297

468,9

44,4

93,5

-

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj


Figura nr. 2 7 Evoluţia activităţii de cazare turistică

Din datele prezentate se constată o creştere a capacităţilor de cazare şi a numărului de vizitatori. Tendinţa de creştere a numărului de înnoptări este relevantă numai pentru intervalul 2003 – 2006.

Numărul de înnoptări în anul 2006 a fost de 93.500 (78% din totalul înnoptărilor pentru turiştii români), în creştere cu 9.134 faţă de anul 2005 şi cu 6.505 faţă de anul 2002. Numărul turiştilor cazaţi în anul 2006 a fost de 44.392, în creştere cu 3.083 turişti faţă de anul 2005 şi în scădere cu 11.741 faţă de 2002. Din total, 80% au fost cazaţi în hoteluri (68% în anul 2002), 12% în hanuri şi moteluri (28% în anul 2002), 2% în vile turistice, iar 6,5% în alte unităţi de cazare turistică.

Tabel nr. 2 25 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică


Judeţul Dolj

2006

Total

20

Hoteluri, moteluri şi hosteluri

14

Campinguri şi unităţi tip căsută

1

Vile turistice şi bungalouri

2

Pensiuni turistice urbane

2

Pensiuni turistice rurale

1

Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Distribuţia forţei de muncă şi rata şomajului

Populaţia ocupată civilă cunoaşte o scădere faţă de anul 2002, corelată cu dinamica populaţiei totale a judeţului Dolj. Analiza ocupării populaţiei civile pe activităţile economiei naţionale relevă următoarele aspecte:



  • o scădere a populaţiei active în agricultură si energie electrică, gaze şi apă;

  • o creştere a populaţiei active în următoarele domenii: comerţ, construcţii, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, hoteluri şi restaurante.

Tabel nr. 2 26 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului)

Judeţul Dolj (mii pers)

2002

2003

2004

2005

2006

Total, din care:

276,0

270,6

263,8

266,6

268,5

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

133,7

128,8

116,7

117,5

110,8

Industrie:

49,9

48,0

49,8

48,4

49,3

- Industrie extractivă

1,9

1,9

2,0

1,8

2,0

- Industrie prelucrătoare

41,3

40,9

42,7

41,4

42,2

- Energie electrică şi termică, gaze şi apă

6,7

5,2

5,1

5,2

5,1

Construcţii

10,6

10,2

10,4

11,1

12,6

Comerţ

28,0

28,7

29,7

31,4

33,9

Hoteluri şi restaurante

2,2

2,8

3,4

3,2

3,2

Transport, depozitare şi comunicaţii

10,4

10,1

9,3

10,0

11,5

Intermedieri financiare

1,7

1,7

1,7

1,8

1,8

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

6,1

6,8

7,3

7,8

8,9

Administraţie publică şi apărare

4,3

4,3

4,7

5,2

5,5

Învăţământ

14,2

13,8

13,6

13,6

13,9

Sănătate şi asistenţă socială

11,3

11,6

12,2

11,4

12,2

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

3,6

3,8

5,0

5,2

4,9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Tabel nr. 2 27 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale

Judeţul Dolj (nr. pers.)

2002

2003

2004

2005

2006

Total, din care:

123.546

122.096

120.431

119.219

124.565

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

4.681

5.553

4.435

3.199

3.164

Pescuit şi piscicultură

134

99

75

94

55

Industrie:

45.970

43.525

43.054

41.048

41.654

- Industrie extractivă

1.723

1.915

1.909

1.969

2.139

- Industrie prelucrătoare

37.424

36.261

36.278

34.023

34.464

- Energie electrică şi termică, gaze şi apă

6.823

5.349

4.867

5.056

5.051

Construcţii

7.855

7.663

7.018

7.007

7.102

Comerţ

19.181

19.153

21.052

22.036

23.761

Hoteluri şi restaurante

1.208

1.666

1.118

1.124

1.262

Transport, depozitare şi comunicaţii

9.237

9.116

8.061

8.086

8.744

Intermedieri financiare

1.542

1.527

1.475

1.625

1.762

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

3.925

3.763

3.919

4.695

5.544

Administraţie publică şi apărare

4.154

4.282

4.510

4.889

5.461

Învăţământ

13.382

13.180

12.920

12.820

13.108

Sănătate şi asistenţă socială

9.938

10.141

9.951

9.723

9.928

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

2.339

2.428

2.843

2.873

3.020

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

La acest moment se cunoaşte faptul că rata şomajului în Judeţul Dolj la sfârşitul anului 2006 a fost de 6,8%, în scădere faţă de anul 2002 ( 7,1%).

Din numărul total al şomerilor înregistraţi în anul 2006, 33,3% beneficiază de drepturi băneşti, şomerii neindemnizaţi reprezentând 66,7%.

Tabel nr. 2 28 Evoluţia Ratei Şomajului


Jud. Dolj

Şomerii înregistraţi la Ag. pt. ocuparea forţei de muncă (nr. persoane)

Din care:
femei
(nr. persoane)


Rata şomajului
- total (%)


Rata şomajului
- femei (%)


2001

36.921

15.741

11,2

9,9

2002

20.934

9.205

7,1

6,5

2003

23.580

10.425

8,0

7,5

2004

16.176

6.923

5,8

5,0

2005

17.834

6.777

6,3

5,0

2006

19.598

7.836

6,8

5,8

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Venitul mediu

Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată pentru intervalul analizat (2002 – 2006) pentru salariul mediu pe economie în judeţul Dolj. Creşterile cele mai mari se înregistrează în domeniile comerţ, construcţii, transport şi depozitare, comunicaţii, administraţie publică şi apărare, intermedieri financiare, iar cele mai mici în domeniile agricultură, vânătoare şi silvicultură, pescuit, piscicultură, industrie.



Tabel nr. 2 29 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale (RON)

Judeţul Dolj

2002

2003

2004

2005

2006

Total economie

379

483

597

720

855

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

254

343

418

529

581

Pescuit şi piscicultură

318

360

424

382

407

Industrie

415

538

641

792

899

Industrie extractivă

654

747

928

1.307

1.714

Industrie prelucrătoare

363

481

582

707

776

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

639

854

971

1.162

1.395

Construcţii

290

406

492

623

703

Comerţ

243

337

373

450

544

Hoteluri şi restaurante

196

249

369

378

454

Transport, depozitare şi comunicaţii

520

661

821

822

958

Intermedieri financiare

848

1057

1331

1860

1817

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

316

429

534

584

782

Administraţie publică şi apărare

489

615

850

956

1428

Învăţământ

418

474

723

857

1094

Sănătate şi asistenţă socială

351

440

555

732

863

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

343

407

470

593

709

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

PIB

Evoluţia PIB în ultimii 5 ani, inclusiv anul de referinţă 2005, defineşte influenţa venitului asupra generării deşeurilor, atât cantitativ cât şi calitativ.



Tabel nr. 2 30 Produsul intern brut la nivelul judeţului Dolj

PIB/an

2001

2002

2003

2004

2005

PIB total (milioane lei) judeţ Dolj

29.316,6

35.115,8

50.996,4

66.136,0

7.274,1

PIB pe locuitor (lei) judeţ Dolj

3.951

4.808

7.026

9.178

1.011

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

Principalele centre de atracţie

Judeţul Dolj reprezintă atât din punct de vedere natural cât şi al obiectivelor istorice şi culturale un teritoriu parţial nevalorificat. Principalele atracţii turistice ale judeţului sunt vestigiile istorice. Principalele atracţii turistice sunt reprezentate de:



  • Vestigii istorice:

  • Casa Băniei - Craiova;

  • Casa Glogoveanu - Craiova;

  • Casa Jianu - Craiova;

  • Fântâna Popova - Craiova;

  • Fântâna Odobescu;

  • Fântâna Jianu - Craiova (1800);

  • Cula Poenarilor - Almaj (sec. XVIII);

  • Casa Coţofenilor - Coţofenii din Faţă (1653);

  • Ruinele Castrului roman - Răcări (sec I - III d.Hr.);

  • Vestigii arheologice din Neolitic şi Epoca bronzului - Coţofenii de Jos (din cultura Coţofeni).

  • Edificii religioase:

  • Mănăstirea Bucovăţ;

  • Biserica Domnească "Sf. Dumitru" - Craiova;

  • Mănăstirea Sadova, ctitorită de boierii Craioveşti (sec. XV);

  • Manastirea Jitianu - în comuna suburbană Podari, monument din sec. XV;

  • Mănăstirea Segarcea (sec. XVI);

  • Biserica "Sf Ilie"-Craiova (1720), refacută de Gh. Tătărescu;

  • Biserica "Sf. Gheorghe Nou" - Craiova (1755);

  • Biserica "Sfinţii Împăraţi" - Craiova (1753);

  • Biserica Madona Dudu - Craiova, construită în 1929 pe locul uneia mai vechi din 1758.

  • Monumente şi statui:

  • Monumentul 1877 - Calafat, aminteşte de Războiul de Independenţă, de pe malul Dunării (de langa Calafat);

  • Monumentul Cobuz-Calafat, în cinstea eroilor Razboiului de Independenţă;

  • Monumentul 1907 - Craiova, în Parcul Romanescu;

  • Statuia lui Tudor Vladimirescu - Craiova, în memoria conducătorului Revoluţiei de la 1821;

  • Statuia lui Alexandru Ioan Cuza - Craiova.




    1. Yüklə 2,49 Mb.

      Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin