Contract civil de prestări servicii

GRILĂ METODOLOGICĂ

1.

Caseta tehnică

A

Articol publicat într-o revistă

Titlu:

Explaining cross-national differences in marriage, cohabitation, and divorce in Europe, 1990-2000

Autor(i):

Matthijs Kalmijn

Revista:

Population Studies

Volum:

61

Număr:

3

An:

2007

Pagini - de la:

243

până la:

263

Cod ISSN:

00324728

2.

Bibliografie utilizată de autor

Aassve, A., F. C. Billari, S. Mazzuco, and F. Ongaro. 2002. Leaving home: a comparative analysis of ECHP data, Journal of European Social Policy 12(4): 259-276. Andersson, Gunnar. 2003. Dissolution of unions in Eur ope: a comparative overview, MPIDR Working Paper No. WP-2003-004. Max Planck Institute for Demo graphic Research. Arts, Wil, Piet Hermkens, and Peter Van Wijck. 1995. Anomie, distributive injustice and dissatisfaction with material well-being in Eastern Europe, International Journal of Comparative Sociology 36(1/2): 1-16. Avdeev, Alexandre and Alain Monnier. 2000. Marriage in Russia: a complex phenomenon poorly understood, Population?An English Selection 12(1): 7-50. Baizan, Paul. 2001. Transition to adulthood in Spain, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adult hood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 279-312. Barkalov, Nicholas B. 2005. Changes in the quantum of Russian fertility during the 1980s and early 1990s, Population and Development Review 31(3): 545-556. Becker, G. S. 1981. A Treatise on the Family. Cambridge, MA: Harvard University Press. Belsley, D. A., E. Kuh, and R. E. Welsch. 1980. Regression Diagnostics. New York: John Wiley. Berrington, A. and I. Diamond. 1999. Marital dissolution among the 1958 British birth cohort: the role of cohabitation, Population Studies 53(1): 19-38. Berrington, Ann. 2001. Transition to adulthood in Britain, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adulthood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 67-102. Billari, F. C. 2004. Becoming an adult in Europe: a macro (/micro)-demographic perspective, Demographic Re search Special Collection 3: 15-44. Blossfeld, H.-P. and J. Huinink. 1991. Human capital investments or norms of role transition: how women's schooling and career affect the process of family formation, American Journal of Sociology 97(1): 143? 168. Blossfeld, H.-P 1995. The New Role of Women: Family Formation in Modern Societies. Boulder, CO: Westview Press. Blossfeld, H.-P. and R. M?ller. 2002. Union disruption in comparative perspective: the role of assortative partner choice and careers of couples, International Journal of Sociology 32(4): 3-35. Blossfeld, H.-P, M. Mills, E. Klijzing, and K. Kurz. 2005. Globalization, Uncertainty and Youth in Society. London: Routledge. Botev, Nikolai. 1990. Nuptiality in the course of the Demographic Transition: the experience of the Balkan countries, Population Studies 44(1): 107-126. Bracher, Michael and Gigi Santow. 1998. Economic independence and union formation in Sweden, Popula tion Studies 52(3): 275-294. Bukodi, Erzsebet and Peter Robert. 2003. Union disrup tion in Hungary, International Journal of Sociology 33(1): 64-94. Bumpass, Larry L., J. A. Sweet, and Andrew Cherlin. 1991. The role of cohabitation in declining rates of marriage, Journal of Marriage and the Family 53(4): 913-927. Cameron, Samuel. 1996. Shifting parameters in the economic model of divorce: evidence from the United Kingdom, Journal of Socio-Economics 25(6): 663-669. Cartwright, Kimberly D. 2000. Shotgun weddings and the meaning of marriage in Russia: an event history analysis, The History of the Family 5(1): 1-22. Chan, Tak Wing and Brendan Halpin. 2003. Union dissolution in the United Kingdom, International Jour nal of Sociology 32(4): 76-93. Chen, Lincoln G, Friederike Wittgenstein, and Elizabeth McKeon. 1996. The upsurge of mortality in Russia: causes and policy implications, Population and Develop elopment Review 22(3): 517-530. Cherlin, A. J. 1979. Work life and marital dissolution, in G. Levinger and O. G Moles (eds.), Divorce and Separation: Context, Causes and Consequences. New York: Basic Books, pp. 151-166. Corijn, M. 1994. Ongehuwd samenwonen in Vlaanderen in Europees perspectief, Bevolking en Gezin 23: 59-107. Corijn, Martine. 2001. Transition to adulthood in Flanders (Belgium), in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transi tions to Adulthood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 103-130. Corijn, Martine and Erik Klijzing. 2001. Transitions to adulthood in Europe, European Studies of Population, Volume 10. Dordrecht: Kluwer Academic. Darsky, Leonid and Sergei Scherbov. 1995. Marital status behaviour of women in the former Soviet republics, European Journal of Population 11(1): 31-62. DaVanzo, Julie. 1996. Russia's demographic crisis, in Rand Conference Proceedings. Santa Monica, CA: Rand. DaVanzo, Julie and Clifford A. Grammich. 2001. Dire Demographics: Population Trends in the Russian Fed eration. Santa Monica, CA: Rand. De Rose, A. 1992. Socioeconomic factors and family size as determinants of marital dissolution in Italy, Eur opean Sociological Review 8(1): 71-91. Dixon, R. B. 1971. Explaining cross-cultural variations in age at marriage and proportions never marrying, Population Studies 25(2): 215-233. Durkheim, Emile. 1951 [1897]. Suicide: A Study in Sociology. New York: Free Press. Eberstadt, Nicholas. 1994. Demographic shocks after communism: Eastern Germany, 1989-93, Population and Development Review 20(1): 137-152. Fischer, Tamar and Aart G Liefbroer. 2006. For richer, for poorer: the impact of macro-economic conditions on union dissolution rates in the Netherlands 1972-1996, European Sociological Review 22(5): 519-532. Glenn, Norval D. and Beth Ann Shelton. 1985. Regional differences in divorce in the United States, Journal of Marriage and the Family 47(3): 641-652. Gonzalez, Libertad and Tarja K. Viitanen. 2006. The Effect of Divorce Laws on Divorce Rates in Europe. Bonn: IZA. Hajnal, J. 1965. European marriage patterns in perspec tive, in D. V Glass and D. E. G Eversley (eds.), Population in History: Essays in Historical Demogra phy. London: Edward Arnold, pp. 101-143. Halman, Loek. 2001. The European Values Study: A Third Wave. Source Book of the 1999/2000 European Values Study Surveys. Tilburg: EVS/WORG Hansen, Hans-Tore. 2005. Unemployment and marital dissolution: a panel study of Norway, European Socio logical Review 21(2): 135-148. H?rk?nen, Juho and Jaap Dronkers. 2006. Stability and change in the educational gradient of divorce: a comparison of seventeen countries, European Socio logical Review 22(5): 501-517. Henz, Ursula and Jan O. Jonsson. 2003. Union disruption in Sweden, International Journal of Sociology 33(1): 3-39. H?llen, Gert. 2001. Transition to adulthood in Germany, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adult hood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 153 172. Inglehart, R. and Wayne E. Baker. 2000. Modernization, cultural change, and the persistence of traditional values, American Sociological Review 65(1): 19-51. Jalovaara, M. 2003. The joint effects of marriage partners' socioeconomic positions on the risk of divorce, Demo graphy 40(1): 67-81. Jansen, Miranda and Aart Liefbroer. 2001. Transition to adulthood in the Netherlands, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adulthood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 209-232. Jansen, Miranda. 2002. Religiositeit en relatie- en gezins vorming in Nederland nader beschouwd [Religiosity and union- and family formation in the Netherlands], Bevolking en Gezin 31(1): 125-150. Kalmijn, Matthijs, Paul M. De Graaf, and A. R. Poortman. 2004. Interactions between cultural and economic determinants of divorce in the Netherlands, Journal of Marriage and Family 66(1): 75-89. Kalmijn, M., P. M. De Graaf, and J. P. G Janssen. 2005. The effect of intermarriage with respect to religion and national origins on the risk of divorce: evidence from vital statistics in the Netherlands, Population Studies 59(1): 71-85. Kalmijn, Matthijs and Ruud Luijkx. 2005. Has the reciprocal relationship between employment and mar riage changed for men? An analysis of the life histories of men born in the Netherlands between 1930 and 1970, Population Studies 59(2): 211-231. Kalmijn, Matthijs, Anneke Loeve, and Dorien Manting. 2007. Income dynamics of couples and the dissolution of marriage and cohabitation, Demography 44(1): 159-179. Kantorova, Vladimira. 2004. Education and entry into motherhood: the Czech Republic during state socialism and the transition period, Demographic Research Special Collection 3: 245-273. Kiernan, Kathleen. 2002. Cohabitation in Western Europe: trends, issues, and implications, in A. Booth and A. C. Crouter (eds.), Just Living Together: Implications of Cohabitation on Families, Children, and Social Policy. K?hler, Hans-Peter and Iliana K?hler. 2002. Fertility decline in Russia in the early and mid-1990s: the role of economic uncertainty and labour market crisis, European Journal of Population 18(3): 233-262. Kravdal, 0ystein. 1999. Does marriage require a stronger economic underpinning than informal cohabitation?, Population Studies 53(1): 63-80. Lester, D. 1999. Regional differences in divorce rates: a preliminary study, Journal of Divorce and Remarriage 30(3/4): 121-124. Lesthaeghe, R. 1983. A century of demographic and cultural change in Western Europe: an exploration of underlying dimensions, Population and Development Review 9(3): 411-435. Lesthaeghe, R. and D. J. Van de Kaa. 1986. Twee demografische transities? [Two demographic transi tions?], Mens & Maatschappij 61: 9-24. Liefbroer, Aart G and Martine Corijn. 1999. Who, what, where, and when? Specifying the impact of educational attainment and labour force participation on family formation, European Journal of Population 15(1): 45-76. Luijkx, Ruud, Evelyn Brislinger, and Wolfgang Zenk Moeltgen. 2003. European Values Study 1999/2000?a third wave: data, documentation and databases on CD ROM. ZA-Information 52: 171-183. Malyutina, Sofia, Martin Bobak, Svetlana Kurilovitch, Yuri Nikitin, and Michael Marmot. 2004. Trends in alcohol intake by education and marital status in an urban population in Russia between the mid 1980s and the mid 1990s, Alcohol & Alcoholism 39(1): 64-69. Mayer, K. U 2004. Whose lives? How history, societies and institutions define and shape life courses, Research in Human Development 1(3): 161-187. Monnier, Alain and Jitka Rychtarikova. 1992. The division of Europe into East and West, Population?An English Selection 4(4): 129-160. Muszynska, Magdalena. 2006. Woman's employment and union disruption in a changing socio-economic context: the case of Russia. Max Planck Institute for Demo graphic Research. Noack, Turid. 2001. Transition to adulthood in Norway, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adult hood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 233 255. Ongaro, Fausta. 2001. Transition to adulthood in Italy, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adult hood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 173 207. Oppenheimer, V K. 1988. A theory of marriage timing: assortative mating under varying degrees of uncer tainty, American Journal of Sociology 94(3): 563-591. Oppenheimer, V. K. 1994. Women's rising employment and the future of the family in industrial societies, Population and Development Review 20(2): 293-342. Oppenheimer, V. K. and V. Lew. 1995. American marriage formation in the eighties: how important was women's economic independence?, in K. Oppenheim Mason and A. Jensen (eds.), Gender and Family Change in Industrialized Countries. Oxford: Clarendon, pp. 105 138. Oppenheimer, Valerie K., Matthijs Kalmijn, and Nelson Lim. 1997. Men's career development and marriage timing during a period of rising inequality, Demography 34(3): 311-330. Oppenheimer, V K. 2003. Cohabiting and marriage during young men's career-development process, Demography 40(1): 127-149. Perelli-Harris, Brienna. 2005. The path to lowest-low fertility in Ukraine, Population Studies 59(1): 55-70. Pfeiffer, Christiane and Vera Nowak. 2001. Transition to adulthood in Austria, in M. Corijn and E. Klijzing (eds.), Transitions to Adulthood in Europe. Dordrecht: Kluwer Academic, pp. 43-66. Poortman, Anne-Rigt. 2005. How work affects divorce: the mediating role of financial and time pressures, Journal of Family Issues 26(2): 168-195. Prescott, Carloa A. and Kenneth S. Kendler. 2001. Associations between marital status and alcohol con sumption in a longitudinal study of female twins, Journal of Studies on Alcohol 62(5): 589-604. Prioux, France. 2006. Cohabitation, marriage, and separa tion: contrasts in Europe, Population & Societies 422(April): \-A. Rabusic, Ladislav. 2001. Value change and demographic behaviour in the Czech Republic, Czech Sociological Review 9(1): 99-122. Reher, D. S. 1998. Family ties in Western Europe: persistent contrasts, Population and Development Re view 24(2): 203-234. Sander, William. 1993. Catholicism and marriage in the United States, Demography 30(3): 373-384. Saraceno, C 2007. Patterns of family living in enlarged Europe, in J. Alber, T. Fahey, and C. Saraceno (eds.), Quality of Life in Europe. Routledge: London. Schoenmaeckers, Ronald C. and Edith Lodewijckx. 1999. Demographic behavior in Europe: some results from FFS country reports and suggestions for future research, European Journal of Population 15(3): 207 240. Simon, R. W. 2002. Revisiting the relationships among gender, marital status, and mental health, American Journal of Sociology 107(4): 1065-1096. Sobotka, Tomas, Krystof Zeman, and Vladimira Kantor ova. 2003. Demographic shifts in the Czech Republic after 1989: a Second Demographic Transition view, European Journal of Population 19(3): 249-277. South, Scott J. and Katherina Trent. 1989. Structural determinants of the divorce rate: a cross-national analysis, Journal of Marriage and Family 51(2): 391^04. Stack, Steven and Elena Bankowski. 1994. Divorce and drinking: an analysis of Russian data, Journal of Marriage and Family 56(4): 805-812. Stone, Richard. 2000. Stress: the invisible hand in Eastern Europe's death rates, Science 288(5472): 1732-1733. Sweeney, Megan M. 2002. Two decades of family change: the shifting economic foundations of marriage, Amer ican Sociological Review 67(1): 132-147. Thornton, A., W. G Axinn, and D. H. Hill. 1992. Reciprocal effects of religiosity, cohabitation, and marriage, American Journal of Sociology 98(3): 628 651. Thornton, A., W. G Axinn, and Jay D. Teachman. 1995. The influence of school enrollment and accumulation on cohabitation and marriage in early adulthood, American Sociological Review 60(5): 762-774. Trost, Jan. 1978. A renewed social institution: non-marital cohabitation, Acta Sociol?gica 21(4): 303-315. Uunk, W. J. G 2004. The economic consequences of divorce for women in the European Union: the impact of welfare state arrangements, European Journal of Population 20(3): 251-285. Van de Kaa, D. J. 1987. Europe's Second Demographic Transition, Population Bulletin 42(1): 1-59. Voydanoff, P. 1990. Economic distress and family relations: a review of the eighties, Journal of Marriage and the Family 52(4): 1099-1115. Xie, Yu, James M. Raymo, Kimberly Goyette, and Arland Thornton. 2003. Economic potential and entry into marriage and cohabitation, Demography 40(2): 351 367. Yang, B. and D. Lester. 1991. Correlates of statewide divorce rates, Journal of Divorce and Remarriage 15(3/4): 219-223

3.

Rezumatul studiului

3.1.

Original / Autor (maxim 2500 cuvinte, în cazul în care acesta există. citaţi pagina/ile)

O mare parte din dezbaterile despre modele ale casniciei in lumea contemporana au avut ca baza trendurile ce au aparut pe parcursul anilor. Ratele de casatoriei si recasatorie au scazut, ratele de divort si separare au crescut si varsta la care oamenii se casatoresc a crescut. Impreuna cu scaderea fertilitatii, aceste trenduri au fost descrise ca putand constitui a doua tranzitie demografica. Aceasta tranzitie a influentat de asemenea nivelul micro de cercetare. Cele mai multe studii la nivel micro s-au concentrat pe explicatii si variabile ce sunt relevante nu numai pentru intelegerea diferentelor intre indivizi dar si a trendurilor aparute de-a lungul timpului. Exemple pentru asemenea factori ar fi ocuparea forte de munca de catre femei, valori individualiste, religiozitatea, cresterea nivelului de educatie si admiterea in scoli. Diferentele dintre modelele de casnicie pot rezulta din diferentele dintre rolul femeii, diferente economice sau religioase sau chiar traditii si obiceiuri stabilite cu multi ani in urma.Dixon scria in momentul in care rata casatoriei era in crestere in vestul Europei si in SUA si cand varsta de casatorie ajunsese la cel mai scazut prag in aceste regiuni. Divortul era de asemenea subiectul unor studii nationale mai vechi. South si Trent au analiat ratele de divort in 66 de tari la sfarsitul anilor’70 si au gasit asocieri cu angajarea femeilor si valabilitatea partenerilor dar nu au gasit nicio asociere cu religia. Mai recent, s-au facut unele studii comparative a casatoriei si divortului dar majoritatea au fost de natura descriptiva.

3.2.

Analist (ce vi se pare că mai poate fi adăugat, în cazul în care aţi folosit rezumatul autorului?)

In literatura despre a doua tranzitie demografica s-a sustinut de multe ori ca indicatorii demografici diferiti, cum ar fi rata divortului sau rata de coabitare, sunt masuri a unui fenomen mai general, de baza. S-a sustinut de asemenea ca declinul ratei de casatorie,cresterea ratelor de recasatorie, cresterea varstei in momentul casatoriei si cresterea divortului si coabitarii toate conduc la o erodare a casatoriei. Implicit, odata cu aceasta prevedere apare prezumtia ca fortele care fac casatoria mai putin atractiva pentru persoanele singure sunt aceleasi forte care fac divortul mai putin atractiv pentru persoanele casatorite si coabitarea mai atractiva decat casatoria. Daca aceasta prezumtie este adevarata nu se stie. De exemplu, un declin al ratelor casatoriei poate fi cauzat de o crestere a varstei la care oamenii se casatoresc si nu este neaparat un indicator ce arata ca casatoria a devenit mai putin atractiva. De asemenea, schimbarea valorilor poate avea ca rezultat o acceptare mai mare a unor forme de comportament mai putin traditionale. Aceasta nu implica faptul ca oamenii apreciaza casatoria mai putin. Slabirea barierei normative a divortului nu presupune o scadere a dorintei oamenilor pentru casatorie. Poate insemna in schimb ca perechea nepotrivita poate fi mai repede inlocuita de una mai buna.

4.

Tipul cercetării

(marcaţi X în căsuţa corespunzătoare)

Cercetare teoretică

Cercetare aplicată/practică

x

Studiul conţine atât o parte de cercetare teoretică cât şi una de cercetare practică

Nu se poate aprecia

5.

Structura studiului

(Enumeraţi subunităţile de organizare ale cercetării – capitole, subcapitole pentru studii sau articole, părţi componente specificate de autor)

1.Introducere 2.Fundal si ipoteze 3.Date, masuratori si metode 4.Rezultate: a)Diferente regionale si intre tari in ceea ce priveste casatoria si divortul b)Relatii intre indicatori c)Un test al ipotezei la nivel macro 5.Concluzii

6.

Concepte şi termeni cheie

(Treceţi conceptele şi termenii în limba română, în afara de cazurile în care nu puteţi găsi un echivalent potrivit pentru termen. Dupa termenul tradus în limba română treceţi, între paranteze, termenul în original. Treceţi definiţiile utilizate de autor în text, citând pagina sau paginile acolo unde este cazul) Ex. Se scrie: Cultură politică (political culture) pentru coloana Concept/termen de mai jos, cu definiţia utilizată de autor sau care reiese din analiza autorului, în coloana din dreapta.

Concept/termen

Definiţie (max. 250 cuvinte pentru o definiţie)

1.

casnicie

Reprezinta traiul in comun a sotilor, a doua persoane ce si-au legat destinele printr-un act legal semnat in momentul casatoriei.

2.

coabitare

Coabitarea reprezinta convietuirea a doua persoane ce nu sunt casatorite in aceeasi locuinta. In ultimii ani aceasta varianta este luata in considerare, casatoria pierzand teren. Tinerii considera ca astfel au mai multe avantaje si mai putine batai de cap in cazul in care nu se mai inteleg.

3.

divort

Divortul reprezinta desfacerea pe cale legala a casatoriei. Casatoria se poate desface prin divort daca exista motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti si casatoria nu mai poate continua.

4.

secularizare

„Secularizarea este procesul de schimbare a orientării ce include o dimensiune religioasă pentru gândire şi acţiune cu una centrată pe lumea însăşi ca fiind singura realitate percepută”. Sociologul danez Dekker este de părere că secularizarea este caracterizată de trei aspecte: (1)o descreştere a religiozităţii; (2)o restrângere a semnificaţiei religiei şi (3)o secularizare „internă” – adaptarea religiei la ideile modernităţii.

7.

Obiective/ scop/uri asumate de autor

Tarile europene se diferentiaza considerabil in ceea ce priveste modelele de casnicie. Studiul prezentat in aceasta lucrare descrie diferentele pentru anii’90 si incearca sa le explice dintr-o perspectiva la nivel macro. Consideram ca indicatorii diferiti in ceea ce priveste casatoria ( de exemplu varsta la care se casatoresc, rata divortului) nu pot fi vazuti ca indicatori a unui concept de baza cum ar fi puterea unei casnicii. Obiectivul studiului prezentat in aceasta lucrare este de a descrie si a explica diferentele in modelele de casatorie din peste 30 de tari europene in anii 1990. Prezentam date ale ratelor de casatorie, durata casatoriei, ratele de divort si coabitare. Modelele de casatorie sunt descrise pentru tari individuale, dar grupam de asemenea tarile in regiuni majore pentru a detecta modelele. Regiunile prezentate sunt urmatoarele: vestul Europei, nordul Europei si centrul si estul Europei. Dupa descrierea modelelor de casatorie, vom prezenta o examinare a indicatorilor. Acesta este un mod de a stabili daca sunt indicatori a unui concept ca puterea casniciei, ce este comun tuturor fenomenelor. De asemenea vom testa ipotezele la nivel macro prin examinarea modului in care indicatorii de casatorie sunt asociati cu o serie de caracteristici ale tarii. Aceasta analiza este de asemenea folosita pentru a raspunde intrebarii daca indicatorii sunt afectati de aceleasi forte sociale sau forte sociale diferite.

8.

Întrebări de cercetare formulate de autor

(Dacă sunt formulate ca atare întrebări privitoare la demersul pe care autorul îl propune, în raport cu obiectivele propuse, întrebări la care studiul/lucrarea îşi propune să răspundă. Treceţi întrebările numai dacă ele sunt distincte de obiective)

1.Sunt variabilele dependente suficient de puternic asociate pentru a putea fi luate in considerare ca indicatori a unui concept comun, de baza? 2.Este dominanta coabitarii asociata cu popularitatea casatoriei? 3.Poate concura coabitarea cu casatoria, sau doar amana casatoria? 4.Cum putem explica diferentele in ratele de casatorie, divort, coabitare si in durata de casnicie?

9.

Perspectiva teoretică asumată de autor

(prezentaţi teoria/iile utilizată/e de autor – aprox. 1000 cuv. pentru fiecare teorie în parte; semnalaţi pagina lucrării în caz că preluaţi text compact)

99

10.

Metodologia invocată de autor ca parte a analizei

(Marcaţi cu un X căsuţa din dreptul unei variante dacă aceasta este valabilă pentru studiu.)

Prezentare indicatori de cercetare

Prezentare itemi de chestionar

Invocare date de cercetare (sursă, eşantion /subiecţi, data cercetării şi caracteristicile metodologice)

Utilizare grafice, tabele, mijloace ilustrative de analiză

Utilizare matrici tipologice, tipologii, clasificări

x

Explicare interpretare, date de cercetare

Apel la retrodicţii

x

Apel la predicţii

x

Enumerări caracteristici, teze, atribute etc.

10.1. Prezentarea metodei/lor. (descrieţi metoda folosită de autor – prezentaţi chestionarul, enumeraţi şi descrieţi indicatorii de cercetare, descriere şi prezentare matrici, prezentaţi teze, atribute folosite de autor, caracteristici, prezentaţi predicţia/retrodicţia formulate de autor – definiţi şi prezentaţi ceea ce aţi marcat la întrebarea 10, aşa cum apare asta în textul de analizat.)

Studiul include 37 de tari analizate. Datele au fost preluate din statistici: rata totala a primei casatorii, media varstei pentru prima casatorie, rata divortului si rata neta a divortului ( numarul de divorturi pentru 1000 de femei maritate ). Rata totala a primei casatorii a fost aleasa deoarece nu este dependenta de structura de varsta a populatiei. Rata neta de divort a fost construita utilizand informatii despre numarul de divorturi si recensamant a populatiei casatorite. Rata de divort pentru 100 de casnicii este mai usor disponibila dar este afectata de trendurile recente si este asadar nefolositoare. Pentru a masura coabitarea, a trebuit sa ne bazam pe date de studiu. Din moment ce aceste date ne-au asigurat mai putini indicatori la nivel macro, au fost folosite doua resurse diferite: Studii asupra familiei si fertilitatii si Studii europene sociale. Am calculat procentajul primelor uniuni ce erau necasatoriti. Acesta a fost obtinut din tabele publicate pe internet. Folosind ESS, am calculat procentajul oamenilor cu varste cuprinse intre 18-50 de ani dintr-o uniune care a coabitat. Pentru analiza de regresie, cele doua masuri au fost combinate prin standardizarea itemilor si dupa prin preluarea medianei. Variabilele independente sunt urmatoarele: procentajul femeilor cu varste cuprinse intre 29 si 49 de ani active din punct de vedere al fortei de munca, procentajul populatiei adulte care erau membrii a unei biserici, rata inscrierii in invatamantul superior, rata somajului si rata sinuciderii la barbati. Pentru a masura continuitatea istorica, s-au folosit procentajul de femei maritate intre 1900 si 1930. Aceste numere sunt comparate cu procentajul femeilor maritate in jurul anului 2000. Datele necesare pentru variabilele dependente sunt valabile pentru perioada 1990-1999. Patru dintre variabilele independente variaza in functie de timp: rata sinuciderii, angajarea femeilor, rata somajului si anul masurarii. Celelalte doua nu sunt variabile din punct de vedere al timpului. Pentru a analiza aceste data s-au folosit modele a trei tipuri: OLS-ce foloseste doar informatii despre variatia intre tari, un model ce foloseste informatii despre variatia intre tari si despre variatia in timp si un model ce foloseste doar informatia despre variatia in timp. Modelele de regresie OLS foloseste tarile ca unituri de analiza. In aceste modele, variabilele dependente sunt sunt mediile statisticilor vitale pentru perioada 1995-1999 si variabilele independente se refera la inceputul anilor 1990. Un motiv pentru folosirea modelului OLS a fost ca datele anuale pentru unele variabile nu erau valabile. Un alt motiv a fost ca, din cauza ca acest model foloseste doar informatii despre diferente intre tari si exclude masuratorile variatiei in timp, poate da o idee despre cum variabilele independte sunt asociate cu diferentele dintre tari.

10.2. Alte metode identificate în studiu (prezentaţi fundamentele metodologice ale analizei, aşa cum le formulează autorul/identificaţi metode utilizate de autor - aprox. 1000 cuvinte pentru prezentarea unei metode. Citaţi paginile acolo unde este cazul)

Modelele regresiei panel folosesc aceleasi variabile ca si modelele OLS, dar au anii ca unituri de analiza pentru o perioada de zece ani. In aceste modele, rata casatoriei anuale, rata anuala a divortului si rata varstei la prima casatorie sunt variabile dependente. Variabilele independente sunt fie variabile din punct de vedere al timpului sau constante din punct de vedere al timpului. Doua variante a modelului de regresie panel au fost estimate: un model de interceptare aleator si un model al efectelor fixe. Primul foloseste si variatia in timp si variatia intre tari. Principalul sau avantaj este ca permite erorii sa fie corelate in cadrul tarilor.Modelul efectelor fixe foloseste doar variatia in timp in cadrul tarilor. Acest model asociaza schimbarile in casatorie si divort cu schimbarile in sinucideri si somaj. O alta diferenta intre modelul OLS si cel al regresiei panel este ca rata neta a divortului este folosita pentru trecut in timp ce rata bruta a divortului este folosinta pentru cel din urma.

11.

Formularea unor soluţii pentru situaţiile sau problemele cercetate/analizate

(Completaţi numai în măsura în care există astfel de soluţii formulate ca atare de autor în raport cu probleme teoretice sau practice. Treceţi în casetă codul TEOR pentru soluţii la probleme teoretice şi codul PRAC, pentru soluţii care vizează aspecte care ţin de aplicaţiile/ consecinţele la nivelul realităţii. Treceţi codul 88 în situaţia în care nu se poate aprecia codul; maxim 2000 cuvinte pentru fiecare soluţie în parte, citând paginile din studiu acolo unde este cazul)

99

12.

Concluzii ale autorului

Exista mari diferente in ceea ce priveste casatoria in Europa contemporana. Pentru a intelege aceste diferente, am luat in considerare initial explicatiile standard din literatura contemporana:rolul sexelor, religie, educatie si status economic. Aceste explicatii au fost influentabile, deoarece pot explica declinul casniciei in societatile ultimului deceniu. Primul obiectiv al studiului a fost de a stabili daca aceste explicatii ne pot ajuta sa intelegem diferentele nationale. Analiza indica ca rolul sexelor si religiozitatea si cei mai influentabili factori. Nivelul crescut de ocupare a fortei de munca de catre femei este asociat cu rate scazute a casatoriei. In tarile mai religioase, este mai putin probabil ca oamenii sa se casatoreasca si mai probabil ca ei sa divorteze si in tarile catolice si ortodoxe, de asemenea este mai putin probabil sa coabiteze. Mai putin importanta dar totusi relevanta este ipoteza despre statusul economic. Cresterile in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca reduc ratele de casatorie dar nu afecteaza varsta la care oamenii se casatoresc. Descoperirile confirma ca ipoteza despre trenduri in literatura despre a doua tranzitie demografica este relevanta pentru intelegerea diferentelor nationale in Europa. Rolul educatiei este o exceptie, dar acest factor se poate dovedi a fi mai relevant pentru fertilitate decat pentru nuptialitate. Unele limitari ale acestor rezultate trebuie insa precizate. In primul rand, din cauza ca numarul de tari din Europa este mic, numarul variabilelor independente nu poate fi prea mare. In al doilea rand, datele folosite acopera o perioada de timp relativ scurta; multe dintre viariatii vin din diferentele existente intre tari. Aceasta limiteaza posibilitatea examinarii conexiunii intre munca femeii si comportamentul unei femei maritate. Un nivel crescut al angajarii femeii poate reduce numarul celor ce se casatoresc. Acest studiu a aratat ca exista o asociere. Desi ipotezele standard despre trenduri joaca un rol important in a ne ajuta sa intelegem diferentele nationale, este necesar si de alte explicatii pentru o deplina intelegere a diferentelor. Traditia celor ce se casatoreau de tineri in est este considerata a fi cauzata de posibilitatea tinerilor casatoriti de a locui cu parintii. Traditia casatoriei tarzii in sudul Europei a fost legata de traditia barbatului singur ce locuia in casa parinteasca pana la o maturitate tarzie.Interpretarea oferita in aceasta lucrare este ca aceste traditii au persistat de-a lungul timpului deoarece au fost transmise de-a lungul generatiilor si au devenit parte dintr-o viata institutionalizata. La inceputul acestei lucrari s-a pus intrebarea daca indicatorii demografici alternativi arata un concept care sta la baza cum este taria casniciei, sau daca acesti indicatori au propria dinamica.

13.

Observaţii ale analistului – ce alte idei/probleme semnificative pot fi semnalate in analiza prezentei opere?

(Treceţi aici, dacă este cazul, probleme întâmpinate în completarea grilei cu privire la studiul/analiza pe care o lecturaţi prin intermediul prezentei grile, sugestii privind structura grilei, probleme sau idei care consideră că trebuie subliniate dintre cele cuprinse deja în itemii grilei etc.)

99

14.

Date analist

14.1.

Nume:

Lehanceanu Andreea

14.2.

Cod: