| Analiză:
- stabilitate defensivă pe atacurile poziționale ale adversarilor;
- probabilitate mare de a finaliza, medie-mare de a ajunge în astfel de situații;
- chiar dacă sunt numai 2 jucători în centrul zonei 3, se creează o punte favorabilă unei treceri rapide din apărare în atac;
- risipă medie-mare de energie pentru fundașii laterali ofensivi, chiar dacă există un suport relativ în atac prin folosirea interilor;
- spații descoperite, exploatabile (mai ales pe contraatac), lăsate în urma urcării în atac a fundașilor laterali ofensivi, chiar dacă vor suplini fundașii centrali, fapt ce face parțial justificată folosirea unui al treilea fundaș central (libero).
Forma rezultată din renunțarea la interi și folosirea jucătorilor centrali din zona 5 este favorabilă dezvoltării construcției/atacului pe zona mediană, în timp ce forma sistemului 5-2-3 deschis, în care zona 3 este coborâtă în zona 2 aduce un plus defensiv, fiind specifică jocului pe contraatac și reprezintă o variantă mai bună în comparație cu 5-3-2 format în aceleași condiții.
5-1-4
În cadrul sistemului 5-1-4 clasic, deschis, întâlnim:
- 1 portar;
- 3 fundași centrali, cu posibilitatea ca unul din ei să fie libero;
- 2 fundași laterali cu valențe ofensive;
- 1 mijlocaș box-to-box tipic sau mijloaș central clasic, mai puțin cu sarcini defensive;
- 2 interi;
- 1 atacant retras sau orice jucător central din zona 5, cu excepția vârfului împins;
- 1 vârf împins fix.
Dostları ilə paylaş: | 
