Crăciunescu Ștefan-Viorel fotbal az momentul 0 2017 cuvânt înainte

PROBLEMA 4 - tinerii jucători (politica de tranferuri a cluburilor)

Cu toate că la nivelul ligilor inferioare, cât și competițiile de copii și juniori sunt foarte mulți jucători talentați, după cum am afirmat anterior, foarte rar aceștia fac pasul către Liga 1 (scopul final sau intermediar al oricărui jucător din această categorie).

Motivele sunt atât de numeroase încât acest subiect ar putea face obiectul unei cărți.

Un motiv îl voi aborda pe scurt - numărul extrem de mare al „transferurilor” jucătorilor străini liberi de contract, motivând situația financiară dificilă, astfel încât în perioadele de tranferuri unele echipe schimbă complet lotul.

Având în vedere că bugetul unui club nu se compune numai din sumele alocate pentru plata contravalorii unui jucător, dar și din bugetul dedicat plății salariilor, la un calcul simplu al unei echipe actuale din România:

5 jucători (inutilizabili) x 100.000 euro (salariu anual brut în cel mai bun caz) x 1 an (minim) = 500.000 euro/an + eventuale taxe ale agenților, bani ce pot fi investiți în tineri autohtoni, pentru că, pe lângă obligația morală, așa cum am menționat anterior, statistica ne spune că cei mai scumpe tranferuri și cei mai buni jucători din Liga 1 au fost jucătorii tineri români care au parcurs toți pașii formării.

Cu puțin timp în urmă am fost martorii unui meci de cupă, cu un Dinamo 2 extrem de bine organizat, fără salarii mari, care aproape tot meciul a dominat prima echipă, dar ai căror jucători rareori prind prima echipă (aproape niciodată), în schimb, sunt aduși jucători liberi de contract la vârste înaintate care nu aduc vreun plus.

Concluzia este că în urma acestei filozofii se crează impresia de economisire și de stabilitate, dar se întâmplă exact contrariul.

Să se termine cu inepțiile conform cărora la 23 ani nu le pot da minute de joc pentru că sunt prea tineri.

Exact ce am scris anterior: nu cunosc bazele antrenamentului și vârstele de la care pot da randament destul de apropiat de cel maxim, ca să nu mai vorbim că nu va ajunge la maxim dacă nu are minute de joc.

Să aruncăm o privire în lumea fotbalistică, unde tot două picioare au și ei, iar campionatele în care joacă/au jucat sunt mult mai solicitante decât al nostru, astfel:

- Verratti debutează la Pescara la 16 ani și la nici 20 ani face pasul spre PSG;

- Romelu Lukaku golgheter în campionatul belgian la 16 ani;

- Paulo Dybala la nici 19 ani la Palermo;

- Sergio Aguero debutează în Argentina la 15 ani și vine la Atl. Madrid la 18 ani;

- Dele Alli care este o certitudine în acest moment atât la Spurs, cât și la echipa națională a Angliei la 20 ani, precum și colegul său Harry Kane;

- Kimmich, Alaba, Martial, Messi, Cristiano, Pogba, Icardi, Sterling, Rashford, Draxler, Iheanacho, Origi, Bernardo Silva, Renato Sanches, Pjaca, Sane, Odegaard, Gabriel Barbosa, toți au început la vârste fragede și lista poate continua.

Dar noi îi promovăm la 26, ei mai joacă până la 28-29 și cam atât - vina este exclusiv a antrenorilor.

Personal, niciodată nu aș accepta jucători liberi de pe DVD cu vârsta peste 29-30 ani, cum este practica în ultimul timp.

Dacă vine la un trial și chiar dovedește că are calități mult mai bune decât variantele de care dispunem la acel moment, sigur că este obligatorie cooptarea acestuia.

Este foate ciudat și modul în care se schimbă întregi loturi de jucători de-a lungul unui sezon.

Sunt echipe care „au rulat” chiar și 50 de jucători în sezonul actual al Ligii 1.

Este într-adevăr o recomandare să vii la echip cu 1-2 jucători, dar nu de maniera expusă anterior.

Până la urmă nu se mai justifică rolul principal al antrenorului, acela de a antrena ceva ce se presupune că nu poate da randament maxim fără acesta sau de a remedia ceva ce nu merge.