Cred in Dumnezeu, dar imi caut fericirea in lume
Fiecare dintre noi avem macar uneori standarde duble. Daca un lucru ne face fericiti atunci ne convingem foarte usor si repede ca acel lucru este ceea ce Dumnezeu isi doreste pentru noi. Acest lucru insa devine periculos cand ajungem sa credem ca scopul suprem al lui Dumnezeu este fericirea noastra. Iar problema cu aceasta perceptie este ca in timp va conduce la o inversare radicala a rolurilor. Daca Dumnezeu exista ca noi sa fim fericiti atunci scopul Sau este sa ne slujeasca pe noi. Ceea ce este chiar opusul motivului pentru care noi existam. Scopul vietii noastre este sa il slujim pe Dumnezeu si astfel sa fim fericiti. Trebuie sa avem grija sa nu ajungem sa credem ca ne putem folosi de Dumnezeu ca mijloc prin care sa primim fericirea care consideram ca ni se cuvine.
Sunt multi credinciosi care au alunecat de la credinta datorita acestei filosofii. Oameni care au venit la biserica crezand ca acest lucru ii va face fericiti. Dar cand au vazut ca Dumnezeu le impune un standard de viata care le cerea sa renunte la unele dintre lucrurile care ei credeau ca le aduc deja fericire, s-au convins ca biserica nu este pentru ei. Fericirea pare a fi un lucru bun. Insa problema cu lucrurile care par a fi bune, este ca nu sunt intotdeauna bune, Proverbe 14:12. Oamenii care alearga dupa fericirea acestei lumi sunt precum cainii care alearga sa isi prinda propria coada.
Dumnezeu nu vrea ca noi sa fim fericiti, atata timp cat fericirea noastra este legata de lucrurile acestei lumi. Si poate ca aceasta afirmatie va va tulbura, sau va va deranja, dar asta este un lucru bun. Atunci cand Scriptura ajunge sa nu ne mai tulbure si sa nu ne mai deranjeze in nici un fel, acela este un semn rau. Adevarul este ca uneori lucrurile care noi consideram ca ne fac fericiti, sunt chiar contrariul a ceea ce Dumnezeu isi doreste pentru noi. Pentru ca aceste lucruri sunt dorinte ale firii noastre pamantesti. Iar firea lupta intotdeauna impotriva duhului. Satisfacerea poftelor firii va duce la intristarea si stingerea duhului din noi. Pentru om scopul scuza adesea mijoacele, dar acest lucru nu este valabil si pentru Dumnezeu. Pentru El este important cum ajungem la fericire. Dumnezeu nu va accepta niciodata divortul pentru ca un sot si o sotie spun ca nu mai sunt fericiti impreuna. Divortul este pacat, dar cand eu urmaresc in viata mea doar ceea ce ma face fericit, atunci nu voi avea o problema sa divortez. Daca ne uitam la Tv vedem si auzim doar cum chipsurile X, branza X, cafeaua X, pantofii marca X, masina X, samd, ne vor aduce fericirea. In consecinta daca nu avem toate aceste lucruri suntem nefericiti. Si cei mai multi oameni traiesc crezand ca aceste lucruri le pot aduce fericirea.Uneori aceasta minciuna ajunge sa ne prinda din nou, chiar si pe noi crestinii in plasa.
Reteta falsei fericiri oferite de satan este: Lucrurile materiale + ego-ul satisfacut + circumstantele favorabile + experientele palpitante + relatii + aspectul exterior = fericire. Lucrurile la care ne gandim, de care ne preocupam si modul in care ne investim timpul si banii demonstreaza daca minciuna falsei fericiri este ceea ce cautam in viata noastra, 2 Cor. 12:15a. *Satan indeamna intotdeauna oamenii sa alerge dupa lucruri noi. Ii convinge ca acele lucruri sunt exact ceea ce au nevoie pentru a fi fericiti. Dar daca acest lucru ar fi adevarat, atunci cum au putut fi oamenii fericiti cu cativa ani inainte ca aceste lucruri sa apara pe piata? Si dupa ce fac mari eforturi ca sa isi cumpare acele lucruri, isi dau seama ca in cateva zile deja au devenit ca celelalte din casa pe care le-au cumparat anterior crezand deasemenea ca le vor aduce fericirea. Asa ca isi indrepta privirea catre altceva nou. *Ego-ul este un Dumnezeu in sine. Satisfacerea lui presupune de multe ori intristarea altora. Relatii, familii, slujbe, popoare, aliante au fost distruse din cauza unor oameni al caror ego cerea cu agresivitate sa fie satisfacut. “Ceea ce conteaza este ca eu sa ies in evident, ca eu sa fiu remarcat, ca eu sa reusesc…eu, eu eu.” *Circumstantele favorabile sunt cele care ne imping de la spate sa renuntam la oameni si lucruri care simtim ca nu ne mai fac fericiti. Renuntam la sot/sotie cand trece efectul lunii de miere, la prieteni cand nu ne mai satisfac interesele, la slujba pentru ca nu mai ne plac colegii, la facultate pentru ca nu ne place un curs anume, la un angajament luat pentru ca ne cere sa facem unele sacrificii, la biserica pentru ca nu mai este indeajuns de buna pentru noi sau pentru ca imi impune un standard de viata incompatibil cu ceea ce eu consider ca ma face fericit. *Trecem apoi la acele experiente care spunem noi, ne fac sa simtim ca traim. Hobbyuri scumpe, sporturi extreme si tot felul de situatii la limita care fac sa ne creasca adrenalina. De fiecare data acest “vreau sa simt ca traiesc” implica dorinte ale trupului. Nu am auzit pe nimeni care sa spuna” vrea sa simt ca traiesc”, asa ca o sa adaug o zi in plus de post pe saptamana si o ora in plus pe zi de rugaciune.
*Nu putem sa uitam de cautarea iubirii adevarate, mintiti de filmele la care privim si de povestile inchipuite din cartile pe care le citim. De aceea multi ratacesc prin viata in cautarea acelui unic suflet pereche, a acelei persoane despre care cred ca s-a nascut in aceasta lume special pentru scopul de a-i face pe ii fericiti. *Bineinteles ca nu putem trece peste fericirea produsa de aspectul exterior. Diete, exercitii, haine de firma, schimbarea frecventa a culorii parului, medicamente de slabire, operatii estetice, toate au scopul de a ne aduce fericirea pentru ca vom arata mai bine dpdv fizic.
Dar toate aceste lucruri ne ofera doar o aparenta fericire. Dumnezeu nu vrea sa experimentam dezamagirea falsei fericiri. Sa traim dupa reteta fericii lumii, este ca atunci cand gasim in supermarket un produs extraordinar la super oferta. Il cumparam si cum ajungem acasa il deschidem si cu pofta incepem sa manancam din el. In secunda urmatoare insa il dam afara pentru ca ne dam seama ca este doar o imitatie de slaba calitate a adevaratului produs pe care credeam ca l-am cumparat. Satan ne ofera minciuna produsului original “fericire” la super oferta.
Dumnezeu vrea ca noi sa fim fericiti pentru ca doreste sa fim binecuvantati. Fericirea prin lucrurile acestei lumi este trecatoare si schimbatoare, pe cand binecuvantarea lui Dumnezeu depaseste granitele acestei lumi si este vesnica. Nu exista nici un verset in biblie care sa spuna “fericit este cel ce are toate lucrurile mentionate de sus sau macar unele dintre ele”, dar spune in Psalmul 112:1 ca “fericit este omul care se teme de Domnul si iubeste poruncile Lui.” Dumnezeu ne-a oferit prin Fiul Sau reteta originala a fericiri. O gasim in cuvintele Domnului Isus din Matei 5:3-12: smerenia, lacrimile, blandetea, setea dupa dreptate, mila, inima curata si duhul impaciuitor. Acestea sunt experientele care aduc in viata omului adevarata fericire. Si nu o sa dezbat acum si aceste componente ale retetei lui Dumnezeu pentru fericire, deoarece am mai facut-o si cu alte ocazii cand am studiat pe larg mesajul predicii de pe munte a Mantuitorului.
Ambele retete ale fericirii sunt astazi disponibile pentru om. Vreau sa nu uitam un lucru foarte important: nimeni nu poate sluji la doi stapani. Cu alte cuvinte, nu putem sa traim si dupa reteta de fericire a lumii si dupa cea a lui Dumnezeu. Un lucru pe care de multe ori credem ca il putem face. Dar asta este minciuna lui satan. Doar cand vom lua hotararea ferma de a urma reteta fericirii lui Dumnezeu vom putea fi eliberati cu adevarat din robia pacatului si a materialismului. Satan vrea sa ne ascunda faptul ca nu vom putea fi niciodata fericiti cu lucrurile acestei lumi, pentru ca omul nu a fost creat pentru aceasta lume, Filipeni 3:20. Pamantul nu este acelasi lucru cu cerul. De aceea banii, relatiile, lucrurile materiale, satisfacerea ego-ului, experientele palpitante sau aspectul exterior nu ne vor putea satisface niciodata. Regele Solomon si-a permis luxul de a incerca sa gaseasca fericirea in orice altceva in afara de Dumnezeu si dupa fiecare experienta a spus acelasi lucru: “totul este desartaciune si goana dupa vant.” El a inteles la batranete si a marturist intregii lumi ca adevarata fericire nu o gasesti decat in Dumnezeu. Ce binecuvantati am fi daca am invata din experientele altora, asa cum Dumnezeu doreste, Romani 15:4. Mesajul bucuriei in Dumnezeu este propovaduit cu indrazneala si marturisit din inchisoare pentru noi de apostolul Pavel in cel putin doua ocazii, Fapte 16:22-25 si Filipeni 4:4. Sa ne rugam Tatalui sa puna in noi o dorinta puternica de a deveni oameni care nu doar cred in Dumnezeu, ci care isi gasesc fericirea slujindu-l pe El. Amin!
Dostları ilə paylaş: |