Curriculum Vitae European



Yüklə 286,78 Kb.
səhifə4/5
tarix22.01.2018
ölçüsü286,78 Kb.
#39773
1   2   3   4   5

Museums, Nationality and Public Research Libraries in Ninenteenth Century Transylvania studiu de James P. Niessen (Alexander Library of Rutgers, State University of New Jersey in New Brunswick), în revista Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327, notă asupra contribuţiilor aduse de cartea The Temptation of Homo Europaeus la cunoaşterea vechilor biblioteci din Transilvania.


RECENZII ÎN REVISTE INTERNAŢIONALE

  1. Süddeutsche Vierteljahres Blätter (revistă de cultură privind istoria şi cultura germană în sud-estul Europei ) München, nr.1, 1992: cronică semnată de Hans Bergel (scriitor şi istoric german, coordnatorul revistei cu titlul de mai sus ) la cartea Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, ediţia I, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

  1. Libraries & Culture, University of Texas Press (revistă de studii biblioteconomice) nr. , 1993, cronică la The Temptation of Homo Europaeus, Columbia Univeersity Pres, New York, 1993, semnată de James P. Niessen de la Universitatea Rudgers.

  1. Korunk, recenzie de Kereskény Sándor cu titlul: Könyvtárok Európája la cartea Convergenţe spirituale.

  1. European Journal of Intercultural Studies, Volum 6, nr. 2, 1995, pp. 57-58: cronică semnată de istoricul Michael Bibikov (istoric, Academia Rusă de Ştiinţe) la cartea The Temptation of Homo Europaeus, East European Monographs, Columbia University Press, New York, 1993.





  1. Österreichische Osthefte, Jahrgang 42, Wien, 2000, Heft 1, pp. 113-115, 2000: cronică semnata de prof.univ.dr. Max Demeter Peyfuss la cartea Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Central-Orientale, Editura Atlas, Bucureşti, 1999 şi la cartea Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului. Identités multiples dans l’ Europe des regions. L’Interculturalité du Banat, Hestia, Timişoara, 1997.



  1. Regio. Kisebség, Politika, Társadalom (Regio. Minorităţi, Politică, Societate), (Budapesta) nr.2, 2002, pp. 284-289: cronică semnată de Ferencz S. Alpár la cartea Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Central-Orientale, Editura Atlas, Bucureşti, 1999.





  1. Slavonic and East European Studies Review, No.2/ 2002, pp. 589-591: cronică la volumul Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania, semnată de Dr. Rebecca Haynes de la University College London – School of Slavonic and East European Studies.




  1. Halbjahresschrift für Südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, An. 14, AGK Verlag Dinklage, nr.2, (noiembrie), 2002 pp. 130-131: cronica semnata de Prof.univ.dr. Anton Sterbling (Dresda) la volumul Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania, The Council for Research in Values and Philosophy, Washington, D.C.




  1. The English Historical Review, Oxford, Nov. 2002, 117, pp.1394-1395, recenzie de Michael Biddiss la volumul colectiv History of Political Thought in National Context (Ed. Iain Hampsher-Monk şi Dario Castiglione).




  1. Balkanologie, vol. VI, nr.1-2, decembrie 2002, pp. 265-270: cronică semnată de dr. Antonela Capelle Pogacean (Paris – Centre d’Etudes et des Recherches Internationales) la volumul Ideologie si fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Polirom, Iaşi, 2001.




  1. Nationalities Papers, Vol.30, nr.2, 1 iunie 2002, recenzie de Antonina Kloskovska la volumul History of Political Thought in National Context.




  1. East European Politics and Societies, nr.20, 2006, pp.374-377, cronică la volumul colectiv România şi Transnistria. Problema Holocaustului, Ed. de V. Achim şi C. Iordachi, Curtea Veche, 2004.


RECENZII ÎN REVISTE DIN ROMÂNIA:
“România Literară”, “Dilema”, „Dilemateca”, „Orizont”, “Vatra”, “Tribuna”, „Contemporanul”, „Dialog”, „Familia”, “Arca”, „Steaua”, “Cuvîntul”, „Convorbiri Literare” dintre care menţionăm:


  1. Vasile Maniu - Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, 210p.




  1. Dan Berindei, Revista “Orizont”, nr.22, 1985 (31 mai), p.3.

  2. Constantin Crişan, în “România literară”, nr.49, 1984, 6 decembrie, p.5.

  3. Eduard Pamfil, în “Ramuri”, nr.1, 1985, p.11.




  1. Convergenţe spirituale (Studii privind relaţiile culturale şi politice în Europa Centrală şi de Est, 1750-1850), Editura Eminescu, 1986, 214p.




  1. Corneliu Tălmaciu, în “România literară”, nr.9/ 1987, p.8.

  2. William Marin, în “Neue Banater Zeitung”, Temeswar, 23 Deyember 1987, p.7.

  3. Dan Berindei, în “Contemporanul”, nr.9, 27 febr. 1987, p.12.

  4. Ştefan Lemny, în “Ateneu”, nr. 12/1987, p.14.

  5. Ioan Biriş, în “Orizont”, nr.10/ 1988, p.2.

  6. Dan Lazăr, în “Dialog”, nr.118-1987, p.6.

  7. Al. Zub, în “Familia”nr.4/1987, p.4-5.




  1. Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, 278p. Premiul “A.D. Xenopol” al Academiei Române şi Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est , Ediţia a II-a, Editura All, 1997, 240p.




  1. Iacob Mârza, în “Steaua”, nr.2/ 1992, p.3.

  2. Mircea Muthu, în “Tribuna”, nr.5/ 1992, p.9.

  3. H.-R. Patapievici, în “România literară”, nr.8/ 1993, p.10.

  4. Paul Dugneanu, în Universul cărţii”, nr. 10/ 1993, p.5.

  5. Michael Bibikov, în “România literară”, nr.6, februarie 1995, p.23.

  6. Florin Constantiniu, în “Naţional”, nr. 6, 7 iunie 1998, p.8.

  7. Adrian Marino, în “Cuvântul”, anul IV (IX), nr.8 (256), august 1998, p.16.

  8. Alexandru Niculescu, “Euphorion”, anul IX, nr.1, 1998, p.6.




  1. Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Editura Amarcord, Timişoara, 1996, 290p.




  1. Florian Băiculescu, în “Libertatea”, 7 octombrie, 1996, p.17.

  2. Z. Ornea, în “România literară”, nr.50, 1996, p.9.

  3. Florin Constantiniu, în “Curierul Naţional Magazin”, nr.267, 21-27 octombrie 1996, p.6.

  4. Carmen Neamţu, în “Convorbiri literare”, nr.11, 1996, p.27.

  5. Gheorghe Schwartz, în “Arca”, nr. 4-5-6/ 1997, pp. 141-144.




  1. Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei est-centrale, Ed. Atlas, Bucureşti, 1999.




  1. Antoniu Martin, în Revista “Arca”, Arad, 2000.

  2. Andrei Oisteanu, în Revista “22”, 2000.

  3. Andrei Oisteanu, în Revista “Studia Ebraica”, Universitatea din Bucureşti, 2001.



  1. Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului Identites multiples dans l’Europe des regions. L’Interculturalite du Banat, Hestia, 1997, 145p.




  1. Vlad Russo, în “Vineri” – supliment al revistei “Dilema”, anul III, nr.15, ianuarie 1999, p.10.

  2. Cristina Chevereşan, în “A treia Europă”, nr. 1/ 1997, p. 270.




  1. Ideologie şi fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în Europa Est-Centrală, Polirom, Iaşi 2001.




  1. Andrei Corbea, în “Observator cultural”, nr.78, 2001.

  2. Dan Gulea, în “Observator Cultural”, nr.78, 2001.

  3. Andrei Cornea, în “Observator cultural”, 2001.

  4. Florin Lobonţ, în “Observator cultural”, nr.132, 2002.




  1. Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003. Ediţia a II-a adăugită, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005.

1. Silvia Marton, în „Studia politica. Romanian Political Science Review”, Vol.IV, No.2, 2004, pp.500-502.

2. Dan Alexandru Chiţă, în “Studia Politica. Romanian Political Science Review”, Vol. XI, nr.2, 2011, p. 352-357.


IX. Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social

-politice, Editura Polirom, Iaşi, 2010.
1. Mihai Chioveanu, în „Studia Politica. Romanian Political Science Review”, vol.XI, nr.3, 2011, pp. 571-578.


IMPACTUL ACTIVTĂŢII ÎN MASS-MEDIA. EMISIUNI TV, RADIO (SELECŢIE DIN 2006, 2007)


  1. Televiziunea TVR International, Emisiunea: Uşi deschise (Moderator: Cristina Hrinciuc); 22.11.2006 ora 20.00-21.00.




  1. Radio Iaşi, Interviu cu Victor Neumann în cadrul emisiunii realizate de Alex. Aciobăniţei, cu tema: “Civilizaţie românească – civilizaţie europeană (interviul a fost difuzat în patru părţi în Luna noiembrie 2006.




  1. Televiziunea Analog, Timişoara; Emisiunea: ORA 21 (Moderator: Adrian Adam); Tema: “Unirea Banatului cu România – Sărbătoare naţională în contextul aderării României la Uniunea Europeană”, 1.12.2006, ora 21.00-22.00.




  1. Radio România Actualităţi, Emisiunea: 24 de ore, Tema: “Tentaţia lui Homo europaeus”; 8.12.2006, ora 22.30.




  1. Televiziunea N24, Emisiunea Talkşoc (Moderator: Doru Braia), Tema: “Plusuri şi minusuri europene”; 7.12.2006 ora 21.00-22.00.




  1. Televiziunea TVR – Timişoara, Emisiunea: Trei sfertul academic (Moderator: Daniel Vighi), Tema: “România europeană”; 5.01.2007, ora 17.15-18.00.




  1. Televiziunea N24, Emisiunea Talkşoc, Tema: Integrarea europeană a României, în dialog cu fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, iulie 2007.




  1. Televiziunea Analog, Timişoara, Emisiunea A cincea roată, martie 2007.




  1. Televiziunea Analog, Timişoara, Emisiunea ORA 21 cu Adrian Adam, octombrie 2007.




  1. Televiziunea TVR Timişoara, Emisiunea Actualitatea Regională, octombrie 2007.




  1. Televiziunea Analog, Emisiunea Ceasul bun, 29 decembrie 2007.




  1. Realitatea TV Timişoara, 14 ianuarie 2009; 26 februraie 2009 (Moderator Adrian Marcu).




  1. Analog, 1 decembrie 2010 (Moderator Adrian Adam).




  1. TVR Timişoara, 14, 17 decembrie 2010 (Moderator Claudiu Arieşan).




  1. TVR 3, 20 decembrie 2010 (Moderator Claudiu Arieşan).




  1. Analog, 24 noiembrie 2011 (Moderator Adrian Adam).



CITATE DIN TEXTE CE REFERĂ LA CONTRIBUŢIILE LUI VICTOR NEUMANN
Dr. ŞTEFAN LEMNY (Biblioteca Naţională François Mitterand, Paris), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, Ateneu, nr.12, 1987, p.14: “Timişoreanul Victor Neumann supune atenţiei aceeaşi zonă, dar din altă perspectivă, cu intenţia de a fixa locul spaţiului bănăţean în contextul cultural naţional şi, mai ales, central şi sud-est european. În centrul atenţiei a stat epoca Luminilor, dar şi vîrsta romantismului, acoperind răstimpul de la mijlocul veacului al XVIII-lea pînă la jumătatea secolului următor... Intenţia merită apreciată dintru început fiindcă reprezintă o îndrăzneaţă şi justificată abordare a fenomenelor culturale regionale din perspectiva unui circuit mai larg, naţional şi universal, depăşind considerabil anchetele de factură ce se mulţumesc să realizările într-o zonă sau alta. Importanţa şi interesul studiilor lui Victor Neumann rezultă aşadar nu atît din evaluarea de natură pozitivistă a emergenţei culturale din Banat din perioada iluminismului şi, apoi, a romantismului, cît din talentul autorului de a detaşa convergenţele cu direcţiile spirituale dintr-o arie mai largă“.
Dr. JAMES P. NIESSEN (Rutgers University) în Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327 : “The national pride invested in these three collections (Teleki, Bathyány and Brukenthal) … could not obscure the fact that they were, as Victor Neumann has put it…, that facilitated complex encounters among geographically or culturally distant peoples and intellectual schools. The collections, and their readers, were extremely varied”.

Prof. univ. dr. MARCEL CORNIS-POPE (istoric literar, Virginia Commonwealth University), JOHN NEUBAUER (University of Amsterdam), în Towards a History of the Literary Cultures in East-Central Europe: Theoretical Reflections. Occasional Papers. American Council of Learned Society, nr.52, 2002: “Beginning in the eighteenth century, this region (Banat) inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed a genuine East European civilization (see Neumann, Identités multiples dans l’Europe des Regions. L’Interculturalité du Banat). As the great between Vienna and Constantinople, the Banat area redefined Europe itself as an intercrossing of multiple traditions, rather than a homogeneous cultural space. As Victor Neumann puts it, (The Temptation of homo europaeus)”.
Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (Universitatea din Bucureşti), în Dilemateca, nr.14, iulie 2007, p. 32: “Cartea lui Victor Neumann (Tentaţia lui homo europaeus) poate fi citită însă şi ca o reflectare a frămîntărilor unui grup intelectual cu vocaţie cosmopolită, afectat de izolaţionismul şi de reacţionarismul ultimului deceniu al “epocii Ceauşescu”, care a încercat să-şi clădească un univers al normalităţii în lumea cărţilor şi ideilor şi care, atunci cînd opreliştile au fost ridicate prin Revoluţie, a încercat să-şi afirme identitatea europeană într-un mod nuanţat şi echilibrat. Demersul său este dominat de aderenţa la ideile Luminilor, de refuzul încrîncenărilor naţionale şi religioase, de opţiunea pentru laicism şi pentru un triptic de idei-forţă menite să-i apropie pe oameni: apropiere-cunoaştere-comunicare. În mod evident, Victor Neumann empatizează cu intelectualii modernităţii timpurii, cu felul cum ei au încercat să-şi cultive vocaţia cărturărească şi europenitatea în condiţii deloc favorizante”.
Dr. CONSTANTIN CRIŞAN (Uniunea Scriitorilor), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista România Literară, nr.49, 1984, p.5: Militant de stirpe nobilă - din familia celor ce ştiu că domeniul culturii poate deveni o forţă propulsoare în mîna celor ce luptă pentru un ideal – Vsile Mniu merita pe deplin această evocare monografică. Spre bucuria noastră, Victor Neumann ni l-a restituit în luminile sale exacte, adăugînd pertinenţei documentare, acea pasiune sine qua non cercetării ştiinţifice menită să reînvie trecutul: fără patimă, cu o generozitate obiectivă exemplară”.
Prof.univ.dr. EDUARD PAMFIL (Universitatea de Medicină din Timişoara), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista Ramuri, nr.1, 1985, p.11: „Victor Neumann este toată vremea compère-ul unui film pe care pe care-l derulează cu o mînă sigură şi abilă, reunind personaje de epocă, ordonînd planuri, preferînd şi schimbînd diferite unghiuri de lumină...şi mai ales nepierzînd niciodată din vedere că autenticitatea şi natura funciară a evenimentului şi substanţei istorice nu poate fi decît axiologică (restul e caduc)”.
Aacad. ALEXANDRU ZUB (Membru al Academiei Române, membru al Uniunii Scriitorilor din România), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, revista Familia, nr.4, 1987, p.4-5: ... pornind de la nevoia de cunoaştere mai adîncă a provinciei natale, Banatul, în legătură în legătură cu care a publicat deja numeroase contribuţii revuistice, el (Victor Neumann) a ajuns la formula integrării acestei provincii într-un context mai larg, central şi sud-est european, ideea de confluenţă spirituală impunîndu-i-se ca una dintre cele mai fertile pentru istoria zonei în cauză... Ideile emise aici sînt raportate eseistic la reperele apusene din aceeaşi perioadă, repere identificate cu precizie, dar şi cu interes pentru inerentul coeficient de ajustare locală. Nu e vorba de o translaţie pură şi simplă a ideilor, ci de asimilarea lor, ceea ce presupune adaptabilitate la exigenţele locului.... Paralela întreprinsă de autor între scrieri istorice din puncte diferite ale zonei e demnă de interes şi ar putea fi extinsă util, căci identifică trasee ideatice, postulate naţionale, obsesii colective. Istoria se împleteşte inextricabil cu istoriografia în demonstraţia propusă de autor, care trasează cele două domenii ca pe o realitate unică. Urmărind, în altă articulaţie a volumului, pentru aceeaşi epocă, mijloacele de cunoaştere şi de apropiere între popoarele din regiune, el relevă multiple interferenţe, aspecte de viaţă spirituală unitară (unitate în diversitate!), elemente de sinteză în spaţiul culturii... Este meritul lui Victor Neumann de a fi schiţat, cu economie de mijloace, o problematică dintre cele mai interesante, la a cărei aprofundare e chemat să participe el însuşi în viitor”.
Prof.univ.dr. MIRCEA MUTHU (istoric literar, Prof. Universitatae Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), în cartea Cîntecul lui Leonardo, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pp. 58-62, p. 59: “... trebuie specificat faptul că radiografierea lui homo europaeus în orizont sud-estic se fundamentează pe examenul geografiei şi istoriei culturale şi mai puţin pe acela al mentalităţilor. Or, în acest sens, desenul este precis, şi restituţia convingătoare, de ar fi să amintesc funcţia de intermediar a lui Erasmus sau pe aceea a lui Galilei între spiritul medieval şi acela modern; convergenţele iluminismului în zonă (Gheorghe Şincai, I Raić, Şt. Stratimirović, Paisie Hilandarski); influenţa modelului Herder asupra istoricului din centrul şi sud-estul continentului; mişcarea cărţii în mediile aulice din Transilvania, Banat, Ungaria şi Serbia; reflexele Reformei şi ale Contrareformei în ideologia (nu numai culturală) din Transilvania; validarea „coridoarelor culturale” din unghiul translaţiei de la homo religiosus la homo europaeus; importanţa iudaismului, adevărat pol aglutinator în această zonă, consideră Neumann, care „alături de elenism era şi este cea mai percutantă forţă de civilizaţie a unui popor împrăştiat între alte popoare”.

Prof.univ.dr. PAUL CORNEA (istoric literar, Universitatea din Bucureşti), în nota introductivă la cartea Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Ed. Amarcord, Timişoara, 1996: „Dl. Neumann e, în acelaşi timp, un pasionat descoperitor de izvoare inedite, în stare să îmbogăţească substanţial sursele documentare disponibile şi un spirit sintetic, apt să organizeze în mari întreguri semnificative materia disparată şi dispersată a cunoaşterii. Volumul valorifică, pe de-o parte, îndelungate şi anevoioase cercetări în arhivele austriece, maghiare şi române, întreprinse la Budapesta, Viena, Bucureşti, Alba-Iulia, Tîrgu-Mureş, Oradea etc. Pe de altă parte, autorul prelucrează critic şi scrupulos întreaga bibliografie consacrată problemei în ţara noastră şi-n spaţiul Europei Centrale. Rezultatul e de certă relevanţă: în numeroase puncte dl. Neumann umple vidul informativ, în altele, D-sa revizuieşte opiniile tradiţionale şi fixează convingător reperele unor interpretări de largă amplitudine”.
Dr. LIVIU VÂNĂU (George Fox University) în Religion in Eastern Europe, Princeton Theological Seminary, Volum XVI, 6, Octombrie 1996: “There are voices, like that of Victor Neumann, suggesting that "the intercultural education is an alternative to the East European nationalism, and one of the few educational means able to prevent the nationalisms. Among the coordinates of this type of education, Neumann speaks about ”.
Acad. FLORIN CONSTANTINIU (istoric), notă despre cartea lui Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus, ediţia a II-a, Editura All, 1997, în ziarul Naţional: “Această triadă: apropiere-cunoaştere-comunicare este fundamentală pentru evoluţia societăţii româneşti de astăzi şi pentru regenerarea pe o bază sănătoasă a relaţiilor României cu vecinii şi cu alte state. Dacă vrem să ne eliberăm din reflexele tribalismului, ale îngustimii naţionale, ale exclusivismului etnic, trebuie să încurajăm apropierea, cunoaşterea şi comunicarea cu cei de altă părere, cu cei de altă credinţă, cu cei de alt neam decît noi. Dacă vrem să fim europeni, nu geografic (oricum sîntem), ci şi spiritual, atunci lectura cărţii dlui Victor Neumann ne pune în contact cu o experienţă, e drept îndepărtată în timp, dar plină de sugestii fecunde pentru noi, cei de astăzi”.
Dr. Adrian MARINO (Istoric literar, Uniunea Scriitorilor), în revista Cuvîntul, nr.8, 1998, despre cartea Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus: „ sale definesc un concept esenţial, o întreagă stare de spirit, o zonă continentală spirituală şi culturală de importanţă istorică şi o metodă de studiu a istoriei ideilor. Merită, efectiv, să privim mai îndeaproape astfel de preocupări... Victor Neumann scrie o istorie a ideilor în sens european şi liberal. Este un spirit raţionalist, antimistic, antitotalitar şi antiobscurantist de vocaţie...”.
Yüklə 286,78 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin