Curriculum Vitae European

Prof. univ. dr. MARIA TODOROVA (University of Illinoys, SUA) în Balcanii şi Balcanismul, Editura Humanitas, 2000, p.84. : “O privire mai profundă indică o identitate care oscilează nervos la graniţa redeschisă între Balcani şi Europa Centrală şi, în general, între vest şi est, ” (trimitere la cartea The Temptation of homo europaeus).
Prof. univ. dr. MAX DEMETER PEYFUSS (istoric, traducător din literatura română în limba germană, Universitatatea din Viena) în revista Österreichische Osthefte. Zeitschrift für Mittel-, Ost und Südosteuropaforschung, nr. 1, an. 42, Viena, 2000, p. 113-115. Der 1953 geborene und durch mehrere Publikationen in westlichen Sprachen bestens ausgewiesene Banater Historiker Victor Neumann bietet mit seinen Buch “Geschichte der Juden in Rumänien“ eine Aufsatzsammlung zum Thema – eine monographische Aufarbeitung bleibt weiterhin ein Desideratum, das erst nach umfangreichen und langwieriegen Quellenstudien zu erwarten sein wird. Auf eine breite Quellen- und Literaturkenntnis kann aber auch Neumann zuruckgreifen, der nicht nur rumänische Archive kennt sondern auch in Budapest und Wien gearbeitet hat... Speziell zum Judentum in seiner engeren Heimat hat Neumann eine rumänische Monographie “Geschichte der Juden im Banat” vorgelegt die auch in Englischer Sprache vom Diaspora Research Institute der Universität Tel Aviv veröfflintlicht wurde”.
Dr. ANDREI CORNEA (eseist, Universitatea din Bucureşti), în Observator Cultural, nr.113, 2002: „Recenta carte (Ideologie şi Fantasmagorie, Polirom, 2001) a istoricului Victor Neumann strînge o suită de eseuri semiautonome care, sub aspectul perioadei şi al domeniului studiate, se întind de la epoca şi teoriile lui Herder şi pînă la programul Proclamaţiei de la Timişoara din 1990. Nu-i puţin şi nu-i nici lipsit de oarecare curaj să intersectezi între coperţile aceluiaşi volum, să zicem, filoanele austro-marxismului cu teoriile extremei drepte din România interbelică, ori federalismul lui A.C. Popovici sau Karl Renner de dinainte de 1914, cu naţionalismul iacobin al lui Kossuth de la 1848. Neumann are acest curaj, iar finalitatea imediată a demersului acesta istorico-comparativ apare cu limpezime: o denunţare a naţionalismului, mai ales în variantele sale central şi sud-est-europene, centrate în jurul mitologicului Volk, al exaltării „naţiunii etnice“, considerată omogenă în interior şi autosuficientă faţă de exterior, şi, ca atare, adesea ostilă modernizării, urbanizării şi occidentalizării...Victor Neumann nu dă sentinţe, nu impune cititorului ce să creadă; explicit, el rămîne credincios „obiectivismului“ stilistic şi conceptual al istoricului profesionist...”.
Dr.ANTONELA CAPELLE-POGACEAN (Centre d’Etudes et des Recherches Internationales, Paris), din recenzia la cartea luik Victor Neumann, Ideologie şi Fantasmagorie, Editura Polirom, Iaşi, 2001, publicată în revista Balkanologie, Paris, nr. 1-2/2002: “Le champ historiographique roumain a connu depuis la chute du régime de Ceausescu une pluralisation des approches, des thématiques et des discours, une diversification des outils théoriques et méthodologiques. Les ouvrages de l'historien Victor Neumann participent, eux, au mouvement de renouveau… Familier des cultures roumaine, hongroise, juive et allemande, se mouvant avec aisance dans l'espace des sciences sociales de langue anglaise, française et allemande, l'historien de Timisoara a pour terrain de recherche l'aire centre-est-européenne, approchée dans sa diversité culturelle d'une part, et de l'autre, dans une perspective interdisciplinaire”.
Prof. univ. dr. ANTON STERBLING (Regensburg Universität, Germania), în Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik (Germania), an.14, nr.2, 2002, pp. 130-131, p. 130, din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania): “Diese neuen Forschungsbemühungen, die in den letzten Jahren auch in Rumänien deutlich an Breite und Tiefe gewonnen haben, gehen offenbar von der Erkenntnis aus, dass die Erarbeitung und Vermitlung europäischer und universalistischer Positionen zunächst eine gründliche, analytische und kritische Auseinandersetzung mit überkommenen, nicht zuletzt durch totälitare Herrschaftsverhältnisse geprägten Denkstrukturen, Stereotypen und Vorurteil voraussetzen“.
Dr. FLORIN LOBONŢ (Universitatea de Vest din Timişoara/Royal Holloway- University of London), din recenzia tipărită în revista Observator Cultural, nr.132, 2002: “Una dintre premizele prezente explicit în însăşi substanţa celor nouă studii ale volumului Ideologie şi fantasmagorie: Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în Europa Est-Centrală (Editura Polirom, 2001), studii unificate nu tematic, ci filozofico-metodologic, este aceea că istoria oferă cele mai fecunde înţelesuri atunci cînd este privită ca istorie a ideilor. Evenimentele semnificative în planul unei istorii atent reconstruite (gravitînd în jurul unor concepte precum cel de modernitate, modernizare, model cultural, conştiinţă colectivă, etnonaţionalism, etnoculturalism) de autorul atît de bine primitei Tentaţii a lui homo europaeus de la începutul anilor ’90 ne sînt prezentate critic, ca expresii exterioare ale gîndurilor, ideilor, Weltanschauunguri-lor…. Astfel configurată, istoria implică un liant spiritual între indivizi, reamintindu-ne de constatarea lui Raymond Aron că istoria e mereu cea a spiritului, chiar atunci cînd e istoria forţelor de producţie şi că, în fapt, ea nu poate fi separată cu adevărat (nici măcar) de istoria filozofiei ori a spiritualităţii în sensul cel mai larg, cum ar spune chiar Victor Neumann. Prin asocierea conceptuală dintre idee, social şi limbă şi prin atenţia pe care le-o acordă, el se plasează în consens cu convingeri exprimate de filozofi inovatori ai istoriei precum P. Winch – care scria ca „interacţiunea socială poate fi mai profitabil comparată cu schimbul de idei decît cu interacţiunea de forţe într-un sistem fizic“ – ori R.G. Collingwood, pentru care activităţile non-lingvistice ale agenţilor social-istorici pot fi privite ca exprimînd idei discursive… În general, cărţile şi studiile lui Victor Neumann au nu doar valoare teoretic-explicativă, ci şi un accentuat caracter practic, sporindu-ne şansele de aderenţă la realitatea istorică ori prezentă, cu toate beneficiile aduse de aceasta în plan cognitiv şi acţional. Poate mai mult decît celelalte scrieri ale sale, Ideologie si fantasmagorie – care m-a atras în mod deosebit întrucît eruditul şi analistul pe care-l cunoşteam îşi adînceşte aici curajul hermeneutic prefigurînd, cred eu, o traiectorie intelectuală cu noi rezultate remarcabile – revendică întîietatea istoriei intelectuale în combaterea forţelor barbare şi iraţionale.
Dr. REBECCA HAYNES (School of Slavonic and East European Studies, University College London), în revista Slavonic and East European Studies Review, 81, 3, 2003, p. 589-591: “Neumann sees the Banat as the multicultural model not just for Romania, but for Romania within a diverse and tolerant Europe… Professor’s Neumann volume (Between Words and Reality, CRVP, The Catholic University of America, Washingnton, D.C., 2001) is therefore recommended for students of contemporary Romanian social and political history, as well as those seeking to understand Romania from a regional and cross-cultural perspective”.
Dr. FLORIN LOBONŢ (Universitatea de Vest din Timişoara/Royal Holloway- University of London), în revista Observator Cultural, nr. 257, 2005, p. 13-14 : “Cartea (Neam, Popor sau Naţiune, Editura Curtea Veche, ed. I, 2003, ed. a II-a, 2005, traducere în engleză sub titlul Conceptually Mystified. East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Editura Enciclopedică, 2004) se recomandă ca o lectură mai mult decît utilă unui spectru relativ larg de cititori, respectiv tuturor celor preocupaţi de raportul dintre identitatea individuală şi cea de grup, de crizele şi conflictele pe care acesta le poate le poate declanşa, de cadrele ideatice şi emoţionale care i-au generat diversele forme şi manifestări… textul reprezintă un foarte bun exemplu de analiză sistematică a originii şi traiectoriilor unor importante coordonate ale culturii politice, folositor multor intelectuali deschişi... În fine, dar nu în ultimul rînd, opusculul se adresează studenţilor, cărora profesorul universitar Victor Neumann le oferă o mostră de investigare şi soluţionare a unei realităţi problematice, potenţial conflictuale, care-i priveşte direct, în cea mai mare măsură, şi în a cărei abordare detaşarea ştiinţifică şi responsabilitatea trebuie să reprezinte singurele criterii atitudinale”.
Acad. ALEXANDRU ZUB (Preşedintele Secţiei de Istorie a Academiei Române, director al Institutului A.D. Xenopol din Iaşi), în volumul Romanogermanica. Secvenţe istoriografice, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2006, p.11: Nuclee de cercetare a relaţiilor cu lumea germană s-au înfiripat în marile centre, reluînd tradiţii care, de la finele secolului XIX pînă la jumătatea celui următor, dăduseră rezultate semnificative... Mici nuclee s-au format la Bucureşti (Al.Duţu...), la Cluj (P.Teodor ...), la Iaşi (D. Berlescu...), la Sibiu (un întreg centru de studii iniţiat de Carol Gölner), la Tg. Mureş (Grigore Ploeşteanu), la Timişoara (Victor Neumann...), fortificînd o direcţie tematică dintre cele mai bine conturate în istoriografia ultimei jumătăţi de secol”.
Dr. MARIN MARIAN-BĂLAŞA, (etnograf, Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, Preşedinte Asociaţia Romanian Fulbright Alumni în revista Altitudini, nr. 2007: “De curând, prof. Victor Neumann, coleg ARFA istoric si filosof al culturii, a tinut la Academia Română o prelegere de excepţie. Sub titlul Istoria conceptuală şi deconstrucţia limbajelor social politice - o contribuţie la înnoirea metodologică a istoriografiei române, a prezentat, de fapt, un proiect demn de a face şcoală. De a face, adică, un curent epistemic coagulator de numeroase forţe intelectuale. Prin aceasta, cultura egal istorică şi istoriografică, cît şi cultura politică, ar putea ajunge la performanţe, actualizări şi competenţe nu numai compatibile cu modernitatea occidentală, ci şi la o mai autentică, adecvată şi subtilă cunoaştere de sine. Desi propunerea lui Victor Neumann se referă la revizitarea analitică a conceptelor istorice şi politice, ea reprezintă o abordare generalizabilă. Căci toate disciplinele - umanioarele mai ales - ar avea nevoie de o deconstrucţie în sensul revizuirii analitice şi hermeneutice în sens non-ideologic şi apolitic. Iar exemplul istoriografiei conceptuale pe care o lansează profesorul Neumann ar putea fi foarte bun pentru întreaga gândire şi aplicaţie academică din Romania actuală”.
Prof.univ.dr. MARCEL CORNIS-POPE (istoric literar, Virginia Commonwealth University) în volumul Mythistory and narratives of the nation in the Balkans, edited by Tatiana Aleksić, Cambridge Scholars Publishing, 2007 : “Recent scholars have been more willing to recognize the multiculturality of the region north and south of the Danube. According to Victor Neumann, beginning in the eighteenth century, the Banat region embracing the two sides of the river and inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed the rudiments of a ‘transethnic’ East European civilization (see Identităţi)”.
Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (istoric, Universitatea din Bucureşti), despre volumul Essays on Romanian Intellectual History, în Dilemateca, nr.24, mai 2008.
Pornind de la exemplul enciclopediei germane Geschichtliche Grundbegriffe, coordonat de Otto Brunner, Werner Conze şi Reinhart Koselleck şi realizat în opt volume monumentale, în care au fost analizate peste o sută de concepte fundamentale folosite în studiile istorice, Victor Neumann pledează pentru însemnătatea unui demers similar în cultura română şi propune, pentru început, un set de douăzeci şi unu de grupuri conceptuale a căror semantică istorică să fie analizată atît în diacronie, cât şi în relaţia cu diversele spaţii culturale din care au fost preluate sau cu care au interferat. Interesul unui asemenea demers pentru istoriografia română, care s-a ilustrat de-a lungul timpului mai

degrabă printr-o respingere a reflec]iei teoretice, este considerabil. Angajarea într-un program bazat pe metodologia istoriei conceptuale ar avea un impact modernizator asupra practicii unui număr semnificativ de istorici, iar rezultatele unor cercetări serioase şi concertate ar putea servi la activarea comunicării relevante cu celelalte discipline socio-umane şi ar putea reprezenta baza unor contribu]ii semnificative la dialogul de specialitate interna]ional.
Eseurile lui Victor Neumann reprezintă o invitaţie la dialog intelectual. De aceea, este de sperat ca opţiunea sa de a-şi publica volumul în engleză să nu fie un handicap în dialogul cu concetăţenii români. ...ideile sale îndeamnă la o regândire a istoriei şi a felului cum se articulează regiunile şi comunităţile ce compun România.

■
Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (istoric, Universitatea din Bucureşti), despre volumul Identitate şi Cultură. Studii privind istoria Banatului, Editura Academiei Române, 2009, în Dilemateca, Februarie 2010, p.44:

Unul dintre câştigurile studiilor istorice de după 1989 este libertatea de a practica – fără teama de a contraveni „istoriei unice şi unitare“ – cercetările de istorie regională. Iar dintre regiunile care-şi afirmă identitatea şi prin apelul la istorie, un loc de frunte ii revine Banatului. Profesorul Victor Neumann este atât un exponent cât şi un animator al acestei tendinţe. In prefaţa la acest volum, el precizează că studiile regionale nu trebuie opuse abordărilor de istorie naţională, ci sînt un complement al acestora, mulţumită căruia „înseşi faptele şi evenimentele de referinţă se rescriu şi dobîndesc o nouă valoare pentru interpretarea istoriei naţionale“. Tot aici se dezvăluie şi faptul că acest volum trebuie văzut nu numai ca o reunire tematică a unor studii de specialitate, ci şi ca preliminarii a unei sinteze de istorie a Banatului. Proiectul pentru care pledează Victor Neumann şi care – potrivit afirmaţiilor sale – este susţinut deja de către Academia Română, filiala Timişoara, şi de către Universitatea de Vest, va cuprinde mai multe volume şi va antrena colaborarea unor specialişti nu numai din România, ci şi din Serbia şi Ungaria.
Sudarea tuturor contribuţiilor într-un ansamblu armonios, care să reflecte echilibrat atît diversitatea Banatului cît şi unitatea sa ca regiune istorică în care au convieţuit oameni de diverse etnii şi confesiuni, şi mai ales valoarea adăugată adusă de aceste tradiţii de convieţuire, va reprezenta neîndoielnic o sarcină dificilă, dar în cazul unui succes convingător va constitui o dovadă a capacităţii istoricilor de a se adapta la cerinţele secolului XXI. La fel ca şi celălalt proiect de mare anvergură lansat de Victor Neumann împreună cu profesorul Armin Heinen de la Universitatea din Aachen – realizarea unei istorii a conceptelor principale ale limbajelor social- politice romaneşti –, planul sintezei de istorie regională dovedeşte, o dată mai mult, că „Banatu-i fruncea“. Volumul nu trebuie însă citit numai ca preliminarii a sintezei. El reprezintă o lectură instructivă şi numai în sine, prin valoarea studiilor reunite.
Prof.univ.dr. OVIDIU PECICAN (istoric, scriitor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) în Observator Cultural, nr. 568, 25-30 martie 2011: Apropiat, prin preocupări, de direcţia germană de studiu a istoriei conceptuale a lui Reinhard Koselleck, după ce, încă din anii ’80, îi frecventa pe Adrian Marino, Pompiliu Teodor şi Al. Zub, Victor Neumann a pus bazele unei şcoli doctorale în istorie la Timişoara unde colaborează, printre alţii, şi cu istoricul german Armin Heinen, de la Universitatea din Aachen. Cei doi au coordonat munca unei echipe de autori ale cărei rezultate au fost adunate într-un volum intitulat Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice (Iaşi, Editura Polirom, 2010, 528 p.).

Fără îndoială că, în pofida premiselor regăsibile în bibliografia românească a problemei (precum volumul lui Ştefan Lemny despre patrie şi patriotism, studiile altor istorici despre naţiunea română şi înţelesurile acestui termen şi chiar studii anterioare ale lui Victor Neumann însuşi), tema cărţii trimite la limbajele social-politice în România modernă şi contemporană, precum şi la neajunsurile generate de conservarea sensului învechit al conceptelor-cheie. Despre importanţa socială, culturală şi cognitivă a demersului, Victor Neumann spune: „Fiecare timp îşi are propriile percepţii şi propriile limbaje prin care îşi defineşte realităţile social-politice. Sensul conceptelor se schimbă în funcţie de dinamica intelectuală, de aspiraţiile societăţii şi de pregătirea şi orientarea clasei politice. […] Prin urmare, este de dorit să acceptăm că orice concept se reînnoieşte periodic, aidoma şi limbajele construite graţie acestuia“ (Victor Neumann în dialog cu Florin Mihai, Jurnalul, luni, 21 martie 2011). A sosit, aşadar, momentul ca, şi în România, istoricul să lase deoparte exclusivismul manifestat anterior, pe cînd focaliza asupra datării punctuale a evenimentelor istorice, neglijînd, nu o dată, procesualitatea. S-ar putea chiar spera ca, într-un viitor apropiat, atenţia specialiştilor în studiul trecutului să depăşească obsesia simplei stabiliri a faptelor în succesiunea lor, cu scopul construirii unei naraţiuni descriptiv-evocatoare sau punctate de o retorică avîntată. Perspectiva este, cel puţin pentru unii dintre noi, seducătoare. Numai că, în privinţa unei bune profesări a istoriei conceptuale, se cere o pregătire profesională care să includă cunoştinţe temeinice în domeniul retoricii, al teoriei discursului, în filozofie şi istoria ideilor, ceea ce, să o recunoaştem, nu este la îndemîna oricui.
Prof.univ.dr. OVIDIU PECICAN (istoric, scriitor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) în Observator Cultural, nr.569, 31 martie-6 aprilie 2011, p.4: „Apariţia Istoriei României prin concepte (re)deschide o cale ce indică expansiunea înţelesurilor misiunii asumate de istorici şi în România, posibilitatea discutării moştenirii lui Adrian Marino dintr-o perspectivă istoriografică şi articularea unui alt fel de discurs istoric decît pînă acum”.