celorlalţi oameni sunt vorbirea noastră, felul nostru de a fi, comportarea noastră
morală, legăturile noastre, înfăţişarea noastră şi obişnuinţele noastre gastronomice.
VORBIRE. Vorbirea noastră ar trebui să se merite. Pălăvrăgeala şi vorbăria
fără rost ar trebui evitate. Cuvintele noastre ar trebui să fie nu numai sincere (Levitic
19:11; Proverbe 12:22), curate (Efeseni 5:3-4) şi binevoitoare (Coloseni 4:6),,ci şi
edificatoare (Efeseni 4:29). Despre teme care îl privesc pe Dumnezeu ar trebui să
vorbim cu respect şi să evităm orice glumă sau banc referitor la Biblie sau la lucru-
rile spirituale. Poate că am da mai multă atenţie vorbirii noastre dacă ne-am gîndi
mereu la avertismentul lui Isus: „Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor dă so-
coteală de orice cuvînt nefolositor pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei
fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osîndit" (Matei 12:36-37).
FEL DE A FI. Felul de a fi al creştinilor ar trebui să fie caracterizat de grija
pentru alţii. Suntem îndemnaţi să fim prietenoşi, miloşi şi iertători (Efeseni 4:32).
Trebuie să ne ţinem temperamentul sub stăpînire (Efeseni 4:26). Mînia dreaptă este
o mînie de dragul lucrurilor lui Dumnezeu, nu de dragul nostru propriu. O atitudine
cîrtitoare, ursuză, critică, cicălitoare, geloasă, răzbunătoare, certăreaţă, suferindă,
poftitoare sau egoistă nu poate fi scuzată de un creştin cu argumentul „naturii ome-
neşti". Ea trebuie demascată şi condamnată ca fiind firească, carnală şi păcătoasă.
Zicala „acasă păcătoşi, în afară sfinţi" arată că sfinţenia noastră este pusă la încer-
care cînd suntem acasă sau ne aflăm între oameni cu care venim zilnic în contact.
58
PURITATE MORALĂ. Dumnezeu a creat sexualitatea, dar o limitează la căsă-
torie (Proverbe 5:18-21). Lumea vrea să schimbe cu orice preţ standardele lui Dum-
nezeu şi consideră ca normală într-o măsură tot mai mare iubirea liberă şi homo-
sexualitatea. Dar consecinţele unei vieţi desfrînate au rămas aceleaşi. Relaţia greşită
cu sexualitatea poate să distrugă fizic şi spiritual pe cineva (Proverbe 5:1-11; Ro-
mani 1:27; 1 .Corinteni 6:18). Samson şi Iosif sunt în Vechiul Testament cele două
exemple opuse pentru înfrîngere, respectiv victorie în domeniul purităţii morale (Iu-
da 16; Geneza 39). Samson şi-a pierdut bunul renume şi în cele din urmă viaţa; Iosif
şi-a pierdut locul de muncă, dar în cele din urmă a devenit unul dintre cei mai pu-
ternici din regat. Puritatea morală începe cu viaţa gîndurilor (Matei 5:28), care tre-
buie să fie ţinute sub control de voinţa noastră (Iov 31:1). Trebuie să ne îndreptăm
gîndurile spre tot ceea ce merită (Coloseni 3:1-5; Filipeni 4:8).
RELAŢII. Domnul Isus a mîncat cu perceptorii şi cu păcătoşii pentru că a venit
să-i cheme la pocăinţă. El avea contacte cu ei, dar nu S-a lăsat ademenit la compro-
mis prin discuţiile, prin modul lor de comportare păcătos şi prin orientarea lor
lumească. Cum era aceasta cu putinţă? în primul rînd, Isus n-a încheiat nici un fel
de alianţă cu ei. Scriptura spune: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei ne-
credincioşi" (2.Corinteni 6:14). Din punct de vedere spiritual este imposibil ca lumi-
na şi întunericul, credincioşii şi necredincioşii să aibă împreună o comuniune ade-
vărată, în al doilea rînd, Isus nu a făcut nimic care ar fi putut să-L murdărească, şi
nu S-a lăsat atras la nivelul păcătoşilor, ca să le poată fi o mărturie. în concluzie, se
poate spune că noi credincioşii putem avea contacte cu necredincioşii, pentru ca să
le putem fi de mărturie, dar niciodată nu trebuie să ne compromitem normele referi-
toare la sfinţenie.
ÎMBRĂCĂMINTE. Un creştin ar trebui să se îmbrace în aşa fel, încît mărturia
lui să fie sprijinită şi nu împiedicată. Noi vrem să îndreptăm atenţia asupra lui Isus
Cristos şi nu asupra noastră înşine. Ca ambasadori ai Regelui (2.Corinteni 5:20),
îmbrăcămintea noastră n-ar trebui să fie pompoasă sau costisitoare (l.Timotei 2:9).
Podoaba faptelor bune este mai preţioasă ca hainele luxoase (Tit 2:10). Hainele lu-
xoase aparţin lumii (Luca 7:25). Femeile trebuie să fie feminine şi nu provocatoare.
Bărbaţii ar trebui să aleagă o îmbrăcăminte eficient bărbătească. Dumnezeu urăşte
goliciunea expusă la vedere, la fel ca şi o amestecare a sexelor (Deuteronom 22:5).
MÎNCAREA ŞI BĂUTURA. Toate alimentele sunt curate (Marcu 7:18-19);
l.Timotei 4:3-5), dar supraalimentaţia sau bulimia riu se cuvin unui creştin. Istoria
lui Eli (1 .Samuel 2-4) arată unde duce o lipsă de control în acest domeniu şi ce efec-
te are aceasta la următoarele generaţii. în ce priveşte alcoolul, nu se poate dovedi
din Biblie că un creştin nu are voie să bea vin, însă n-ar trebui să fim motiv de potic-
nire pentru alţii (Romani 14:21; Galateni 5:13).
