De asemenea, tehnologia modernă este ilustrată rar chiar şi în manualele digitale, iar accesul la dispozitive moderne este rezervat mai ales băieţilor

PNL cere demisia premierului si a ministrului Educatiei

PNL cere demisia premierului Victor Ponta si a ministrului Educatiei, Sorin Mihai Cimpeanu, sustinand ca PSD a transformat educatia intr-un taram al "politicianismelor" si al "manevrelor electorale". Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, PNL cere demisia premierului si a ministrului Educatiei pe motiv ca ar fi permis functionarea postlicealelor in universitati pentru a profita financiar anumite grupuri de interese, nu finanteaza decontul integral pentru naveta elevilor si a profesorilor; finantarea per elev este derizorie; schimba regulile jocului in timpul jocului, aducand modificari la metodologia de organizare a bacalaureatului in timpul desfasurarii examenului si pentru ca "a politizat excesiv sistemul de educatie la varf, incurajand delasarea, coruptia si interesele de partid si ignorand complet nevoile elevilor, profesorilor si comunitatii".

"PNL a propus cate o initiativa legislativa sau amendamente la aceste legi dezastru pentru a stopa derapajul din Educatie. Din pacate, PSD a transformat educatia intr-un taram al politicianismelor si al manevrelor electorale. Iar pentru acest fapt va trebui sa plateasca cu plecarea de la guvernare", a declarat vicepresedintele PNL Raluca Turcan, potrivit comunicatului.

Deputatul liberal afirma ca din promotia curenta a liceelor s-au inscris la examenul de bacalaureat aproape 144.000 de elevi (reprezentand 76,89% din totalul inscrisilor), iar din absolventii de liceu fara bacalaureat din promotiile anterioare s-au inscris aproximativ 25.000 (23,11%).

Turcan sustine ca din promotiile anterioare "nu s-au reinscris pentru examenul de BAC in jur de 320.000 de elevi". "Realitatea este dramatica in fapt: asemenea absolventilor din seriile anterioare, si cei de anul acesta vor ingrosa randurile somerilor si a asistatilor sociali", a aratat Turcan.

In opinia sa, PSD "a amputat legea educatiei incurajand contraperformanta si prejudiciind tinerii de perspectiva reusitei prin educatie".
http://jurnalul.ro/editorial/invatamantul-trebuie-sa-fie-vocational-691697.html

Învăţământul trebuie să fie vocaţional

Scriam mai demult că în tineri sunt băgaţi bani pentru a fi educaţi public, dar, la sfârşit, se vede că investitorul n-are nevoie de nimic din ceea ce oferă ei.

Adică, cel care investeşte alocă resurse fără să ia în considerare finalitatea procesului, integrarea investiţiei.

Continui spunând că ciclul gimnazial e legat, clar, de cultura generală, însă, când vorbim de liceu, se pune problema specializării.

Una medie, fiindcă tinerii trebuie să urmeze apoi instituţii de învăţământ superior pentru a deveni ingineri, economişti, medici etc.

Tocmai de aceea liceul, care-i altceva decât şcoala generală, trebuie să-i ajute în viitoarea profesie.

Cei care s-au hotărât să rămână doar cu studii medii pot să susţină un bacalaureat mai simplu. Ceilalţi însă ar trebui să utilizeze această evaluare naţională ca pe un test pentru meseria pe care o aleg.

Aceia ce doresc să se facă ingineri să susţină probe de matematică şi fizică, viitorii economişti - de economie politică şi geografie, cei cu medicina - de biologie şi chimie etc.

În niciun caz însă bacalaureatul nu mai trebuie să arate ca acum. Cei care au conceput sistemul spun că, dacă elevii sunt copleşiţi de examene, vor rămâne cu ceva.

Numai că învăţământul nu trebuie să arate ca un exerciţiu de deresponsabilizare, ci să fie eficient.

După “bombardamentul” informaţional tinerii nu sunt mai bine pregătiţi, ci doar mai obosiţi.

Tot nu reuşesc cu ceea ce au acumulat să câştige o pâine, aşa cum o fac „inculţii” de anglo-saxoni sau de nemţi.

http://jurnalul.ro/editorial/punctul-pe-ei-domnule-ministru-la-examenul-de-capacitate-repetentii-au-fost-la-catedra-691670.html

Punctul pe Ei - Domnule ministru, la examenul de capacitate repetenții au fost la catedră!

Școala și-a păstrat peste timp, în orice fel de orânduire, o imunitatea exemplară față de mizeriile care au tot contaminat societatea. Dar se vede treaba că și acest ultim bastion al onorabilității a obosit să mai reziste. Fel de fel de căuzași ai imposturii au hărnicit cu idioată abnegație în a face praf și pulbere ceea ce a mai rămas din moștenirea lăsată nouă cu generozitate de Spiru Haret.

Adevărul e crunt. Și mărturisesc că mult timp, dintr-o atitudine subiectivă, m-am ferit să recunosc această realitate de fapt. Părinții mei, care acum se află de cealaltă parte a lumii, au fost cadre didactice. Astfel, gândindu-mă la ei, am preferat să tac atunci când observam că printre dascălii adevărați au început să apară niște tarabagii ai foloselor necuvenite sau niște înrobiți ai frustrărilor de tot felul. După recentul examen de capacitate am fost însă martorul unei scene răvășitoare și nu mai pot să tac.  Am văzut o profesoară plângând. Și nu plângea pentru că ar fi avut vreun copil care să fi eșuat în fața respectivului examen. Amărăciunea profundă a acelui om adevărat provenea din faptul că elevii pe care-i păstorise ani de zile, ca dirigintă și ca profesoară de limba română, au fost apreciați incorect de mebrii comisiei de examinare. Atunci am realizat că tăcerea mea e vinovată. Câtă vreme în școală mai sunt astfel de oameni, câtă vreme școala are rost bine determinat în viața copiilor noștri, trebuie să luptăm pentru a izola școala de mizerii și mizerabili.
Examenul de capacitate a fost urmat de foarte multe contestații. Contestații care nu au fost făcute aiurea. Dovadă că într-o majoritate covârșitoare ele au fost soluționate prin creșterea semnificativă a notei. Iar dacă au fost multe contestațiile, dacă multe au fost și soluționările în favoarea elevilor, concluzia este una singură. La examenul de capacitate repetenții au fost la catedră. Și acești repetenți, acești înrobiți ai prostiei nu mai au ce căuta în preajma elevilor.
Procurorii și cătușele, mascații și nemascații au jucat anul trecut în filmul unor fraude comise la examenul de bacalaureat. S-a spus că părinții au dat, că profesorii au luat și că o parte dintre elevi au fost evaluați peste măsură. Fraudă în toată regula! Dar cred că a i se da ceva unui elev pe nedrept este mult mai puțin grav decât a i se lua pe nedrept. Așa cum s-a întâmplat la examenul de capacitate de anul acesta. Iar aceată nedreptate trebuie neapărat reparată.

Domnule Sorin Cîmpeanu, sesizările sunt în curtea ministerului și este imperios necesar să acționați în consecință. Nu este cazul să deveniți și dumneavoastră un repetent prin nesoluționarea lor. Să nu vă fie milă de proști. Acționând corect aveți șansa unui câștig enorm. Mă gândesc la respectul elevilor și al dascălilor adevărați.

http://www.puterea.ro/social/program-de-educatie-financiara-pentru-140000-de-elevi-116671.html

Program de educație financiară pentru 140.000 de elevi

Peste 140.000 de elevi au luat parte anul acesta la cel mai amplu program de educație financiară și comerț electronic pentru liceu, implementat gratuit de organizația JA România.

Potrivit unui sondaj realizat la începutul programului, tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani se arată vulnerabili în domeniul finanțelor, mai ales din cauza lipsei de informații avizate. Peste 90% dintre participanți au declarat că se bazează pe familie atunci când trebuie să se informeze despre finanțe sau să își planifice bugetul, însă mai mult de 50% dintre ei nu știu ce înseamnă termeni financiari de bază, precum garant sau card de credit. Doar 39% dintre tineri au formulat o definiție acceptabilă pentru cum pot utiliza cardul de credit sau alte tipuri de împrumut, în timp ce 10% dintre ei consideră că perioada de grație a unui card este aceea în care pot face cumpărături gratuite nelimitate.

Programul de educație financiară este predat la clasă și include noțiuni teoretice esențiale și studii de caz despre planificarea financiară, organizarea bugetului personal, economisire, investiții, riscuri și instrumente financiare. 

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/rezultate-bacalaureat-2015-edu-ro--in-24-de-ore--liceenii-afla-primele-note-la-examenul-de-bac--384625

REZULTATE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. În 24 de ore, liceenii află primele note la examenul de BAC

REZULTATE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. Marți dimineață, elevii de clasa a XII-a află primele note la examenul de Bacalaureat.

Elevii nemulțumiți vor putea face contestații în următoarele două zile, iar notele finale vor fi afișate în 10 iulie.

NOTE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. 168.945 de candidati s-au înscris pentru a susține examenul de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie, cu peste 7.000 mai mulți decat în aceeași sesiune a anului trecut (161.682 de elevi), conform datelor Ministerului Educației.

În 2014, după soluționarea contestațiilor, 96.796 de elevi au promovat examenul (60,65%).

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/cum-se-fura-la-bacalaureat--elevii--ajutati-de-profesori-sa-triseze-384580

Cum se fură la Bacalaureat. Elevii, ajutați de profesori să trișeze

FRADĂ BACALAUREAT 2015. În fiecare an odată cu examenul de Bacalaureat apar și primele suspiciuni de fraudă. Chiar și după introducerea camerelor de filmat în sălile de clasă în care se desfășoară examenul și, de anul acesta, corectarea lucrărilor în alt județ decât în cel în care aparțin elevii, Ministerul Educației tot anunță că s-a constatat fie frauda, fie încercarea de fraudare a examenului de Bacalaureat. 

Am putea fi tentați să credem că elevii sunt principalii vinovați, însă un caz de anul acesta arată faptul că și profesorii sunt la fel de capabili de a trișa ca și celor cărora le predau. 

Profesorii, în cârdășie cu elevii

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Astfel, Ministerul Educației a anunțat că cercetează un caz de fraudă la bacalureat, la Colegiul Tehnic Unirea din Ştei, judeţul Bihor, unde, în 10 din cele 14 săli, profesorii asistenți au fost înregistrați permițându-le candidaților să copieze și chiar ajutându-i. În consecință, aproape 200 de elevi riscă eliminarea din examen.

După o sesizare că există mai multe asemănări între 42 de lucrări la matematică provenind din centrul de examen Colegiul Tehnic Unirea din Ştei, judeţul Bihor, Comisia Judeţeană de Bacalaureat a dispus analiza înregistrărilor din toate cele 14 săli în care s-a desfăşurat proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie). 

"În urma analizei înregistrărilor, s-a constatat că în 10 din cele 14 săli în care s-a desfăşurat proba E)c), profesorii asistenţi nu au respectat toate atribuţiile prevăzute de metodologie, permiţând candidaţilor să comunice între ei şi să fraudeze examenul fie prin utilizarea unor înscrisuri interzise de metodologie, fie lăsându-i sau chiar ajutându-i să copieze unii de la alţii", potrivit comunicatului MECS.

Metoda hands-free

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Fiica fostului consilier județean Mehedinți Adrian Duicu, în prezent cercetat penal, este în centrul unui caz de suspiciune de fraudă la Bacalaureat. Potrivit unui comunicat transmis de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Mehedinți, Consiliul de Administrație al instituției a decis înființarea unei comisii ”care are ca obiectiv principal verificarea aplicării corecte a metodologiei în vigoare, respectiv clarificarea situației apărute” la Colegiul Tehnic ”Dierna” din Orșova, după ce a apărut suspiciunea de fraudă. 

Procurorii şi poliţiştii din Orşova au fost sesizaţi, vineri, despre o posibilă fraudă la proba de chimie a bacalaureatului la Colegiul Tehnic "Dierna" din Orşova, care o viza pe fiica lui Adrian Duicu. În urma sesizării, la ieşirea de la proba scrisă la chimie, un procuror şi un poliţist au aşteptat-o pe eleva suspectată de fraudă.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Tribunalului Mehedinţi, în momentul în care Adina Duicu a fost verificată de către anchetatori pentru a se stabili dacă asupra sa erau dispozitive de transmisie de tip handsfree, mama tinerei, respectiv soţia lui Adrian Duicu, l-ar fi îmbrâncit pe poliţist. În urma altercaţiei, poliţistul s-a ales cu câteva zgârâieturi.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Adina Duicu ar fi copiat prin metoda hands free la ultima probă de bacalaureat, respectiv la examenul de chimie. Până în acest moment acuzațiile care i se aduc nu au fost probate. 

De asemenea, trei elevi din judeţul Alba au fost eliminaţi, luni, din examenul de Bacalaureat pentru tentativă de fraudă, după ce, la doi dintre ei, le-a sunat telefonul mobil în timpul probei scrise, iar altul a fost depistat cu căşti handsfree prinse de gulerul cămăşii, conform Agerpres.

74 de elevi, dați afară de la proba de limba română

FRADĂ BACALAUREAT 2015. 74 de absolvenți de clasa a XII-a au fost dați afară din primul examen scris al Bacalaureatului 2015, la Limbă și literatură română, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, a anunțat Ministerul Educației.  Elevii dați afară din examen au pierdut dreptul de a susține Bacalaureatul în următoarele două sesiuni, potrivit metodologiei. 

Totodată, un elev din municipiul Sfântu Gheorghe a fost eliminat luni din Bacalaureat, de la proba de elimba română, după ce a încercat să fraudeze examenul cu ajutorul unui ceas inteligent.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. În 2013, 93 de elevi au fost dați afară din examenul de Limbă și literatură română, în 2012, 120 de elevi au fost eliminați din primul examen scris al bacalaureatului, iar la BAC 2011, care a fost și primul cu camere video au fost dați afară 233 de elevi din examenul de Limbă și literatură română pentru tentativă de fraudă sau fraudă. 

Unde se ascund fițuicile

Ziarul local Evenimentul Moldovei scrie că La Colegiul Tehnic de Marină „Al. I. Cuza", primii candidaţi care au ieşit de la examenul de la proba obligatorie s-au plâns de ”strictețea” comisiilor de supraveghetori. Una dintre eleve și-a scos din sutien un teanc de fițuici: "Fată, m-a speriat aia când a zis că ne controlează în buzunare şi le-am băgat repede în sutien că doar nu era să mă controleze şi acolo!".

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Un alt elev a fost supărat de faptul că nu a putut să se miște deloc: "La limba română am avut noroc de o comisie beton, da de data asta să fie al naibii dacă m-a lăsat să mişc stânga-dreapta. Trebuia să stăm înlemniţi în bănci ca momâile!".

Ce se întâmplă cu trișorii

Dacă este constatată frauda, lucrările sunt anulate iar candidaţii care au fraudat sunt consideraţi eliminaţi din examen. Candidaţii eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Aceştia vor relua integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au fost eliminaţi, prevede metodologia.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. De asemenea, și profesorii care îi ajută pe elevi să copieze vor fi pedepsiți. Potrivit metodologiei, sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, pot ajunge, în raport cu gravitatea abaterilor, până la destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/%E2%80%9Eastia-s-mai-prosti-decat-noi--nu-stiu-ce-evalueaza---ce-scrie-pe-%C5%9Etampila-care-a-sigilat-lucrarile-la-evaluarea-nationala-384512

„Ăştia-s mai proşti decât noi, nu ştiu ce evaluează”. CE scrie pe ŞTAMPILA care a sigilat lucrările la Evaluarea Naţională

Colţurile lucrărilor de examen din judeţul Harghita au fost sigilate cu ştampila pe care scrie „Evaloare Naţională”. O fotografie cu ştampila a fost postată pe Internet de consilierul primarului comunei Tulgheş, Cristina Timariu.

 „De unde o am nu pot să vă spun, pentru ca aş pune persoana respectivă într-o situaţie neplacută. La toate şcolile din judeţul Harghita este aceeaşi ştampilă şi mă gândesc că ar putea fi la nivel naţional. Este o ştampilă care sigilează şi este la fel peste tot, tocmai pentru a nu se şti din ce parte vin lucrările. Dacă ar fi la nivel de ţară, ar fi strigător la cer, ar impune demisia ministrului. Iar dintr-un judeţ întreg şi-a dat seama o singură persoană, care a avut curajul să-mi dea fotografia aceasta”, a spus Timariu pentru ziare.com.

Aceasta a dezvăluit că până şi elevii „au făcut mişto” pe tema ştampilei: „Ăştia-s mai proşti decât noi, nu ştiu ce evaluează”.

„În mod sigur e doar la o şcoală, întrucât de realizarea ştampilelor se ocupă fiecare unitate de învăţământ în parte”, a spus un reprezentant al Biroului de Presă al Ministerului Educaţiei.  

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/facultati-cautate-angajatori-oferta-scolarizare-universitatilor-functie-relevanta-piata-muncii-1_5597a9f2f5eaafab2c3a37da/index.html

Facultăţi căutate de angajatori. Oferta de şcolarizare a universităţilor în funcţie de relevanţa pe piaţa muncii

Facultăţi căutate de angajatori. Oportunităţile de angajare după absolvire reprezintă cel mai important criteriu în alegerea unei facultăţi, arată un studiu recent realizat de D&D Research. Cu toate acestea, puţine sunt universităţile din ţara noastră care iau în considerare relevanţa diplomelor pe piaţa muncii, atunci când întocmesc oferta de şcolarizare.

Cele mai căutate diplome pe piaţa muncii sunt de mai mulţi ani încoace cele ale absolvenţilor de Informatică, Inginerie şi Limbi străine, arată un studiu al site-ului de recrutare Best Jobs.

Astfel, în cadrul Universităţii Politehnica, printre cele mai căutate facultăţi pe piaţa muncii sunt cele de Electronică şi de Instalaţii, urmate apoi de Facultatea de Limbi Străine. Bineînţeles, cu cât sunt mai exotice limbile străine studiate, cu atât cresc şi şansele absolvenţilor de a-şi găsi un job plătit peste medie.

În Top 10 facultăţi căutate de angajatori se regăsesc şi cele de Construcţii, Mecanică, Chimie, Automatică şi calculatoare, Drept, Litere şi Ştiinţe economice, Fizică, Telecomunicaţii, Psihologie şi Transporturi, însă relevanţa acestor studii nu este subliniată şi în oferta de şcolarizare din acest an a majorităţii universităţilor din ţară.

Facultăţi căutate de angajatori. Un sistem strâmb

Mecanismul este unul simplu. Universităţile se bucură de finanţare din partea statului, dar şi de autonomie universitară ce le oferă dreptul de a-şi gestiona banii după cum cred de cuviinţă, inclusiv în ceea ce priveşte oferta de şcolarizare şi alocarea locurilor bugetate. Astfel, ele alocă mai multe locuri cu taxă la specializările căutate de studenţi şi mai multe locuri bugetate la acele facultăţi care trezesc mai puţin interesul pentru conservarea corpului profesoral.

Una dintre puţinele pârghii de control ale statului este clasificarea realizată de UEFISCDI, însă relevanţa pe piaţa muncii nu este unul dintre criteriile pe care se pune accent în evaluarea instituţiilor de învăţământ superior, iar angajatorii nu sunt consultaţi.

„La nivel mondial, clasamentele privind facultăţile includ în mod obligatoriu criterii ce se referă la parcursul profesional al absolventului imediat după încheierea cursurilor. Din păcate, în România nu există aceste date, fapt ce contribuie la dezechilibrul de pe piaţa muncii: mulţi absolvenţi pe specializări ce nu sunt căutate de către angajatori sau prea puţini specialişti în domenii în care se recrutează puternic”, este şi una dintre concluziile studiului Best Jobs.

Universităţile de renume se simt discriminate

Este motivul pentru care, în luna mai, cinci universităţi de renume din ţară au solicitat modificarea criteriilor de clasificare. „Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale şi restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică”, reprezintă două dintre solicitările consorţiului Universitaria, format din Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, ASE şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi-a anunţat intenţia de a modifica aceste criterii, în cadrul unei ample dezbateri publice pentru noul proiect al Legii Educaţiei. „Nu facem abstracţie de lucrurile viabile din Legea 1/2011, cum este nevoia de clasificare a universităţilor, doar că ea trebuie făcută într-o manieră profesionistă şi transparentă. Clasificarea se va face pe grupe pentru că nu poţi compara Artele cu Politehnica”, a spus Sorin Cîmpeanu. Printre criteriile care vor fi luate în calcul în proiectil aflat în dezbatere publică se numără activitatea de cercetare, rolul specific pe care îl joacă în societate, relevanţa calificărilor pe piaţa muncii şi nivelul de internaţionalizare.

Facultăţi căutate de angajatori. Strategia universităţilor de top

Cele mai mari universităţi din ţară se plâng de criteriile „egalitariste” de clasificare a învăţământului superior, care oferă aceleaşi privilegii unor instituţii care nu aduc plus valoare în sistemul de învăţământ şi în societate. Un exemplu este dreptul oricărei universităţi de a organiza studii doctorale.

În schimb, în ţări precum SUA, dintre cele 4.000 de instituţii de învăţământ superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior.

Doar universităţile româneşti care îşi doresc renume internaţional se străduiesc să adapteze oferta de şcolarizare. În anul universitar 2015/2016, Universitatea din Bucureşti oferă 4.445 de locuri la buget pentru studii de licenţă şi cele mai multe sunt alocate facultăţilor de Litere şi Limbi şi Literaturi Străine (aproape 500 la fiecare).

“Anul acesta avem mai puţine locuri la licenţă faţă de anul trecut, însă taxele de şcolarizare nu au crescut şi nici taxele de cămin. Ne aşteptăm ca la Geografie, Limbi Străine şi la Drept să fie şi anul acesta competiţie“, a explicat Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti.

Facultăţi căutate de angajatori. Foame de IT pe piaţa muncii

Numărul de locuri rămâne aproape neschimbat anul acesta la ASE, la circa 5.600 de locuri, adăugându-se doar 10 locuri în plus la buget la specializarea Informatică Economică.

„În ultimii ani, specializările care ţin de domeniul IT sunt cele mai căutate de către studenţi şi angajatori deopotrivă. În România, noi avem un deficit de aproape 50% pe piaţa forţei de muncă, iar absolvenţii de IT sunt la mare căutare, găsindu-şi repede un loc de muncă“, a mai arătat Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice.

Din cele peste 6.000 de locuri pe care Poltehnica le scoate la bătaie în anul universitar 2015/2016, 740 revin Facultăţii de Automatică şi Calculatoare. „Mergem pe aceeaşi formulă de anul trecut la admitere. Cele mai căutate facultăţi sunt Automatica şi Telecomunicaţiile, dar şi Chimia Aplicată şi Ingineria medicală. Examenul de admitere constă în două probe şi se organizează la toate cele 15 facultăţi ale Politehnicii, iar la licenţă avem în jur de 5.000 de locuri“, a explicat rectorul Universităţii Politehnica, Mihnea Costoiu.

Şi Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj şi-a suplimentat locurile la Informatică. „Înscrierile se fac în perioada 14-30 iulie şi s-a păstrat modalitatea de admitere de anul trecut: pe baza mediei de la Bac, a unui eseu motivaţional şi a unui examen de admitere, în funcţie de facultate. În total avem 4.840 de locuri la universitate şi cea mai mare cerere e pe zona de informatică. Specializările cu mulţi candidaţi pe loc sunt Informatică, Comunicare şi Kinetoterapie “, a explicat prorectorul Ana Soos care a adăugat că au fost acordate 10 locuri în plus la buget, la Informatică.