Departamentul comunicare și imagine revista presei 3 iunie 2015 Site-uri



Yüklə 117,09 Kb.
səhifə1/4
tarix02.08.2018
ölçüsü117,09 Kb.
#66195
  1   2   3   4



DEPARTAMENTUL COMUNICARE ȘI IMAGINE
REVISTA PRESEI

3 iunie 2015
Site-uri:

  • Ziare centrale

  • Agenții de știri

ADEVĂRUL www.adevarul.ro

COTIDIANUL www.cotidianul.ro

CRONICA ROMÂNĂ http://www.cronicaromana.ro/

CURIERUL NATIONAL http://curierulnational.ro/

PUTEREA http://puterea.ro

EVENIMENTUL ZILEI www.evz.ro

INCOME MAGAZINE http://incomemagazine.ro/

GÂNDUL www.gandul.info

JURNALUL NAŢIONAL www.jurnalul.ro

ROMÂNIA LIBERĂ http://www.romanialibera.ro/

ZIARUL FINANCIAR www.zf.ro

Click! www.click.ro

Libertatea www.libertatea.ro

Capital www.capital.ro

Hotnews www.hotnews.ro

Ring http://www.ziarulring.ro/

Mediafax www.mediafax.ro

Agerpres www.agerpres.ro




ADEVĂRUL

Ecaterina Andronescu, despre noua Lege a Educaţiei: „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“

adev.ro/npb9qd


Ecaterina Andronescu, presedintele Comisiei pentru Invatamant din Senat, a vorbit, la Adevarul Live, despre proiectul noii legi a Educatiei pe care l-a trimis in dezbatere la expertii din sistem. De asemenea, in platou a fost prezent si liderul de sindicat Marius Nistor, presedintele Federatiei Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret".

Cele mai importante declaratii


De ce nu este actualizat proiectul de lege/

Ecaterina Andronescu: Nu eu vreau sa introduc o noua lege. Ministrul Invatamantului a anuntat la solicitarile din sistem. Exista solicitari de mai multa vreme de a schimba lucrurile care nu merg in Legea 1. Daca imi permiteti sa va spun, la comisia de invatamant la senat avem circa 100 de initiative legislative de modificare a legii 1. Culmea, o sa spuneti acum, majoritatea acestor initiative au drept autor pe cei care au sustinut promovarea legii 1, dar care intre timp au constatat ca existe o multime de disfunctionalitati si nu putem sa mergem asa incontinuu acceptand disfunctionalitatile ca fiind ceva care este cat se poate de normal. La comisia de invatamant a Senatului, si trebuie sa mentionam ca Senatul este Camera decizionala pentru legislatia de invatamant si vorbim de principala lege a educatiei, exista acest document care este rezultatul trecerii prin procedurile parlamentare a doua legi depuse in Camera deputatilor in 2010 si legi care au parcurs toate aceste proceduri parlamentare. Este vorba despre Codul educatiei pe care, impreuna cu sindicatele, cu rectori, cu decani, cu profesori, pe care le-am pus intr-o lege pe care in 2009 am numit-o Codul Educatiei si pe care am depus-o la Parlament. Acelasi lucru s-a intamplat cu inca o lege care era formata din trei componente: legea invatamantului preuniversitar, legea invatamantului universitar si statutul personalului didactic, si care, cam in acelasi timp, au fost depuse in parlament de reprezentantii Partidului National Liberal. Legea 1 a fost aprobata prin angajarea raspunderii Guvernului, au ramas aceste doua legi care au parcurs procedurile parlamentare si care la Senat s-au cumulat intr-o lege pe care o aveti acum si cu care ne-am dus in plen. Ea a fost atunci o lege care incerca sa rezolve momentul respectiv si care sa fie o compilare intre cele doua legi despre care tocmai am vorbit. Din 2011 si pana acum au trecut inca patru ani. Nicio tara nu sta pe loc si nu sta in expectativa cu o lege din sistemul de invatamant si incearca permanent sa gaseasca solutiile de a-i permite evolutia spre performanta. Dreptul de initiativa legislativa il are Guvernul si oricare dintre parlamentari. Sunt sigura ca in acest moment, acest draft, cum i-am spus eu, trebuie ameliorat substantiala in continut si lucrurile acestea trebuie sa rezulte din dezbaterea publica. Cum vedeti dumneavoastra aceasta ameliorare, spre exemplu, in ceea ce priveste admiterea la liceu sau evaluarea nationala/ Am un punct de vedere, dar eu nu am avut niciodata fixatie pe punctele mele de vedere, pentru ca eu cel mult am un vot acolo, chiar daca este votul presedintelui de Comisie. Din 2001, gimnaziul se finalizeaza cu evaluarea nationala, evaluare care are doua probe scrise la limba romana scrisa si la matematica, sigur, nu pun in calcul limba materna pentru cei care au ca limba materna o alta limba decat limba romana, si care apoi intra in computer, considerandu-se si o anumita pondere a mediei a celor patru ani de gimnaziu. Cu aceste rezultate profesionale, pe baza optiunilor proprii ale elevilor, computerul, fara sa aiba niciun fel de partipriul, ii repartizeaza in licee. Aceasta se intampla de 14 ani si cred ca a avut in primul rand meritul de a nu fi produs niciun fel de derapaj. Repartitia computerizata este unul din proiectele de succes. Evaluarea nationala se desfasoara in bune conditii, s-a desfasurat bine in sensul de continut ti in sensul de abordare serioasa in incercarea de a evalua exact nivelul de pregatire al elevului la sfarsitul gimnaziului. Sa se pastreze aceeasi pondere pentru admiterea la liceu/ Fiecare poate sa aiba una numit caz si in cazul acela sa aiba dreptate. Sigur, daca am merge numai pe evaluarea nationala ne-am trezi in situatia in care elevul nu da atentie decat disciplinelor la care sustine examen si lucrul acesta nu ar fi corect pentru cultura lui generala. Aceasta repartitie a adus un beneficiu liceelor foarte bune care au selectionat prin acest sistem cei mai buni elevi.

Ar trebui pastrata si evaluarea nationala si admiterea la liceu/


Nu, ambele examene ar fi absolut nedidactic, nepedagogic sa le punem in sarcina absolventilor de liceu. Eu personal cred ca deocamdata nu putem renunta la repartizarea computerizata care a ocrotit sistemul de orice fel de derapaj si lucrul acesta este foarte important. Eu imi aduc aminte ca am inceput ca prima mea confruntarea cu invatamantul preuniversitar am avut-o chiar in anul in care la poarta Ministerului veneau sute de grevisti nemultumiti de rezultatul admiterii la liceu. Prin derapaje va referiti la coruptie/ Nu coruptie, nu al putea spune coruptie.

Atunci la ce derapaje va referiti/


Daca avem o solutie care a functionat, care nu ne-a pus in situati sa nedreptatim elevii pentru ca pana la urma acest lucru este cel mai important. Eu cred ca solicitarea pe care o au profesorii si directorii de licee este intr-un fel justificata pentru ca doresc sa aiba mai multa autonomie, iar oua lege va trebui sa le acorde mai multa autonomie, si profesionala si functionala, dar poate gasim o formula care sa fie in sprijinul liceelor, in sensul sa- i motiveze pe elevi sa-si mentina performanta pe parcursul anilor de liceu. La evaluarea nationala si la BAC ati introdus o serie de schimbari pe care le-ati anuntat in timpul anului scolar.
De ce le-asi mutat din vara in timpul anului scolar/
Eu as vrea in primul rand sa nu imi puneti mie in sarcina aceste prevederi ale acestui draft. A rezultat din dezbaterea din comisia de invatamant. Din punct de vedere personal, are un avantaj fantastic daca macar probele de evaluare ar fi sustinute in timpul anului. Are insa un dezavantaj foarte mare in relatia in care ele ar putea fi planificate suprapunandu-se cu activitatea didactica. Daca vom gasi o solutie convenabila, atunci merita sa luam in consideratie o asemenea formula. Daca nu, nu cred ca bulversarea scolii trebuie sa fie o cale. Marius Nistor: Aceasta varianta poate sa fie o idee buna, dar trebuie sa luam in calcul si parerea celor care lucreaza in invatamant si care se lovesc direct de aceste lucruri. Este foarte important de discutat ca acum nu discutam despre o noua lege a educatiei, iar despre ce se discutam acum este o varianta a Legii nr. 1 care a suferit cateva cosmetizari. Avem doua variante. Fie sa plecam de la zero cu un proiect total nou, ori sa plecam de la ce avem in momentul de fata, aducand toate modificarile necesare. Pe de alta parte, mai trebuie discutat daca ne dorim o lingura lege a educatiei, care sa faca referire la invatamantul preuniversitar, la invatamantul universitar si la statutul personalului din invatamant, sa avem doua legi, o lege a invatamantului preuniversitar si a invatamantului universitar si o lege a statutului personalului din invatamant, sau sa avem trei legi, una a invatamantului preuniversitar, una a invatamantului universitar si una a statutului personalului din invatamant.

Cine ar trebui sa se ocupe de o noua lege daca ar fi sa o luam de la zero/


Marius Nistor: Din punctul meu de vedere, initiativa trebuie sa apartina Guvernului. Noi nu avem o lege, ci un draft venit de la Comisia de Invatamant.
Andronescu: Guvernul are dreptul la initiativa, dar Guvernul lucreaza prin Ministerele de resort.
Marius Nistor: Noi am cerut inca din 2011 promovarea unei noi legi a educatiei, tinand cont ca actuala lege a fost impusa, fara consultarea partenerilor. De asemena, am cerut discutii pe un nou proiect de lege si lucrurile sau concretizat prin acordul semnat anul trecut pentru un nou proiect al legii educatiei care ar fi urmat sa aiba un nou capitol la statutul personalului din invatamant. Timpul a tot trecut, dar nu exista baza de lucru. Din pacate, acum ne-am trezit cu aceasta varianta si nu vreau sa fiu rautacios pentru ca, dupa ce am studiat proiectul cu colegii mei, am descoperit ca sunt niste expresii care nu au ce cauta intr-un proiect. Nu poti spune ca ,,legea are o viziune". Imi pare rau, dar legea nu are nicio viziune, poate eu ca persoana pot sa am, nu legea. Vin si spun ,,legea are o misiune..". Nu, imi pare rau, legea nu are nicio misiune. Misiune este a mea sau a scolii. Legea trebuie sa fie instrumentul care trebuie sa ma ajute sa imi indeplinesc misiunea. Andronescu: Vreau sa fac cateva precizari. Nu stiu cate legi vor fi la final, insa vreau sa avem o lege care sa se numeasca ,,Legea statutului personalului didactic" prin care sa se precizeze clar rolului cadrului didactic.
Marius Nistor: Cred ca este absolut jenant sa te referi la cadrele didactice ca la niste ,,furnizori de servicii". Eu cred ca putem pleca de la legea 128 pe care sa lucram si sa o putem actualiza. Andronescu: Legislatia trebuie sa dea o viziune scolii. Eu nu as fi vrut sa dam drumul acestui proiect. Mi-a fost teama de trimiterea discutiei intr-o zona concentrata pe lege. Nu trebuie facuta o reforma a materiilor de curricule<

Marius Nistor: Un parinte, cand isi inscrie copilul la o anumita scoala, nu este interesat de programa, ci in primul rand este interesat de cadrul didactic care se ocupa de copilul lui. Sunt prea multe materii la scoala<

Andronescu: Depinde de etapa despre care vorbim. Invatamantul liceal gratuit. Nu ar trebui sa facem si clasa a XII-a obligatorie<

Andronescu: Este o optiune. Si in tarile europene au trecut deja la invatamant obligatoriu. Ca am vorbit foarte mult zilele acestea despre alocatie. Nu numai alocatia sustine un copil la scoala, il sustii prin scolarizarea gratuita in toate clasele. Eu sustin invatamant gratuit pana in clasa a XII-a.


Salarizarea profesorilor
Nistor: Avem nevoie de o lege a salarizarii. Trebuie definita performanta. Spre exemplu, daca iei un copil de media 4 si il duci pana la media 5, la 6, este o performanta scolara. Ar trebui profesorii platiti dupa rezultatele de la evaluarea nationala.
Nistor: Poarte sa fie unul dintre criterii, dar nu poate fi doar cel care sa fie decisiv. Andronescu: Adesea spunem scoli performante, scoli bun sau scoli mai putin bune. Dar haideti sa discutam despre ce face aceasta diferentiere. Trebuie avut in discutie trei criterii: trebuie sa aiba parinti responsabil de soarta copilului, cu asemenea parintii, copii sunt motivasi sa invete sau profesorii vor fi motivasi sa faca un invatamant de calitate. Aceste trei criterii sunt esentiale si ar trebui sa gasim in lege o metoda de a-i responsabiliza pe parinti. Scoala nu trebuie sa se inlocuiasca integral responsabilitatea parintelui. Poate ca o forma de a-i scolarizare pe parinti este amuzant, dar si parintii pot veni la scoala pentru a invata ce trebuie sa faca pentru a-si sustine elevii in scoala. In 2009 am elaborat un proiect care se numea ,,Criterii de salarizare in functie de performanta". Ce poti sa-i ceri unui copil care vin dintr-o familie defavorizarei! Sa vina la scoala. Vreti sa spuneti ca o noua lege a educatiei trebuie luata de la zero>

Andronescu: Nu de la zero. Sunt multe lucru pe care trebuie sa le luam din aceasta lege, cum ar fi clasa zero. Aceasta a fost introdusa, este implementata deja in invatamant si sa o intorci din nou la gradinita ar fi o chestiune de bulversare.


Sefa Comisiei de Invatamant din Senat, Ecaterina Andronescu, recunoaste ca ,,noua" Lege a Educatiei, pusa in dezbatere publica, este o ciorna din 2011, care nu a mai fost actualizata cu cele mai recente modificari operate in legea care e acum in vigoare. Controversele privind proiectul noii Legi a Educatiei continua. Concursul de admitere la liceu combinat cu Evaluarea Nationala nu este o forma acceptabila de intrare la liceu, admite Ecaterina Andronescu, presedintele Comisiei Pentru Invatamant din Senat. Ea a explicat pentru ,,Adevarul" ca proiectul de lege a educatiei pe care l-a lansat in dezbatere in randul expertilor din sistem este o varianta a Legii Educatiei aflata in vigoare, proiect realizat in 2011, in urma dezbaterilor din comisia de specialitate pe care o conduce. Andronescu recunoaste ca draftul de lege nu a fost adus la zi si ca nu cuprinde toate modificarile suferite de actuala Lege a Educatiei. Scos de la naftalina, proiectul de lege nu coincide cu realitatile actuale din sistemul de invatamant. Cu toate acestea, Andronescu arata ca el va fi adus la zi si ca va ajunge in Parlament cel mai probabil in sesiunea parlamentara din septembrie - decembrie 2015. ,,Acest draft este rezultatul dezbaterilor din 2011, cand incercam sa corectam aspecte din Legea Educatiei (Legea 1/2011) si ca urmare nu se regasesc ordonantele de urgenta in acest proiect. Este obligatoriu ca aceasta noua lege sa permita sistemului sa evolueze fiindca legea actuala a pus in mainile Ministerului Educatiei parghiile prin care sa controleze sistemul. Trebuie gandita o autonomie atat pentru scoala, cat si pentru profesori", a spus Andronescu. Examen de admitere la liceele bune Una dintre cele mai importante modificari din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe langa Evaluarea Nationala, desi ministrul a exclus initial posibilitatea introducerii ambelor examene. ,,S-au avansat mai multe variante, sa ramana Evaluarea Nationala sau sa se organizeze un examen punctual de admitere la liceu, care sa nu ia in considerare mediile din gimnaziu. In orice caz, este exclus sa introducem ambele examene", declara Cimpeanu acum doua saptamani. Potrivit proiectului de lege, ,,admiterea la liceu/scoala profesionala se realizeaza prin concurs, in baza fisei de optiuni individuale depusa de candidati la inscriere. Fisa cuprinde optiuni din oferta educationala nationala exprimate in ordinea preferintelor". Mai exact, daca la un liceu, numarul candidatilor la un profil, potrivit primei optiuni (Mate-Info, Stiinte sociale), este mai mare decat numarul locurilor disponibile, se organizeaza examen de admitere. Nota de la examenul de admitere - 50% din media de admitere Media de admitere se calculeaza astfel: portofoliul educational - 20% (compus din mediile anilor de gimnaziu si alte diplome si activitati extrascolare), media probelor scrise de la Evaluarea Nationala - 30% si nota obtinuta la examenul de admitere - 50%. Daca numarul candidatilor la un profil, potrivit primei optiuni, nu depaseste numarul locurilor disponibile, media de admitere se calculeaza in modul urmator: portofoliul educational - 40% si media probelor scrise de la Evaluarea Nationala - 60%. In schimb, admiterea la scolile profesionale se face doar prin concurs in baza portofoliului educational. Potrivit documentului, in prima etapa se va realiza admiterea cu proba de examen si in a doua etapa, admiterea prin repartitie computerizata la liceele la care au ramas locuri libere. ,,Directorii de licee si colegii isi doresc in general examen de admitere pentru a controla mai bine calitatea candidatilor. Totusi, scaderea calitatii absolventilor de gimnaziu este cauzata de deteriorarea intregului sistem de invatamant si nu poate fi reparata printr-un examen de admitere mai dur. Ar trebui sa umblam la cauze, rezultatele proaste sunt doar eefctul", este de parere Tincuta Apateanu, expert in educatie. Descentralizarea scolilor O alta modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unitatilor de invatamant. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante de catre cadrele didactice nu vor mai fi organizate de inspectoratele scolare, ci de unitatile de invatamant, dupa o metodologie elaborata de Ministerul Educatiei. ,,Este o prevedere buna. Cadrele didactice trebuie sa aiba contract de munca cu scoala, creste responsabilitatea fata de institutia de invatamant si inseamna descentralizare reala. In plus, parghiile directorului pentru asigurarea calitatii sunt mai puternice", considera Tincuta Apateanu. In plus, directorii unitatilor de invatamant vor fi angajati in urma unui concurs organizat de consiliul de administratie al scolii. Ca si pana acum, consiliului de administratie va fi format din reprezentanti ai cadrelor didactice, inclusiv directorul, ai primarului, consiliului local si ai parintilor. Reprezentantii sindicatelor si ai elevilor au rol de invitati permanenti, fata de legea actuala in care poarta statutul de observatori. Dupa constituire, membrii vor alege un presedinte, dintre cadrele didactice. In legea actuala, directorul este automat si presedintele consiliului. Ales pe perioada de cel mult un an, presedintele conduce sedintele si semneaza hotararile adoptate. De asemenea, printre atributiile consiliul de administratie se numara si organizarea concursului de ocupare a functiilor de director. Membrii care se afla in conflict de interese nu participa la vot. Ora de Religie: Senatorii au uitat sa adauge modificarile aduse chiar de ei articolului neconstitutional Modificarile aduse de Senat la procedura de inscriere la ora de Religie, in urma deciziei Curtii Constitutionale, n-au fost incluse in proiectul de lege. Senatorii au adoptat in 18 mai un proiect care aduce in concordanta articolul 18 din Legea educatiei cu decizia Curtii Constitutionale si care spune ca "inscrierea sau reinscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisa a elevului major, respectiv a parintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei optiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisa a elevului major, respectiv a parintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. Situatia scolara se incheie, dupa caz, cu sau fara disciplina Religie". Totusi, modificarea nu se regaseste in noul proiect ce copiaza intocmai articolul declarat neconstitutional in luna noiembrie a anului trecut. Mai exact, articolul 18 arata ca ,,la solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie". Din proiect lipseste o singura fraza a articolului 18 din Legea 1/2011: ,,Elevilor apartinand cultelor recunoscute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii". Studentii au obtinut 25% in alegerea rectorilor O alta noutate este clarificarea problemei reprezentativitatii studentilor in conducerea universitatilor. Chiar daca si legea actuala le garanteaza o pondere de 25% in Senatul si Consiliul universitatii, pentru alegerea rectorilor pot vota toate cadrele didactice si doar reprezentanti studentilor din Senat. ,,Carta va asigura in Senatul universitar si in procesul de desemnare a rectorului, presedintelui, prorectorilor si cancelarului reprezentarea cadrelor didactice si de cercetare cu o pondere de 75% si reprezentarea studentilor cu o pondere de 25%", se arata in document. De asemenea, proiectul stabileste ca taxele de scolarizare percepute de universitatile de stat studentilor in regim cu taxa nu pot fi mai mici decat 80% din finantarea de baza per student primita de respectivele institutii de la bugetul de stat. 6% din PIB pentru Educatie si 3% pentru cercetare Pe langa asigurarea unei finantari de 6% din PIB pentru Educatie, noul proiect creste finantarea pentru cercetare de la 1% la 3%. Mai exact, se mentine cota de 1% de la bugetul de stat, iar diferenta de 2% se asigura din resurse private. In proiect au mai fost introduse o buna parte din modificarile aduse in ultimii ani Legii nr.1/2011, precum introducerea evaluarilor la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a si includerea clasei pregatitoare in invatamantul obligatoriu care numara acum 11 ani. Amenzi pentru parintii care nu-si trimit copiii la scoala Chiar daca si actuala lege obliga parintii sa ,,ia masuri pentru scolarizarea elevului pe perioada invatamantului obligatoriu", noul proiect introduce si amenzi cuprinse intre 100 si 1000 de lei sau munca echivalenta in folosul comunitatii. Contraventia se va aplica de catre primarie, vor fi folositi in folosul scolii respective, iar amenzile se aplica si pentru distrugerilor materiale din patrimoniul scolii. ONG-urile pot organiza invatamant postliceal Daca pana acum scolile postliceale functionau de sine statator, in cadrul unor licee sau in colegii ce apartineau unioversitatilor, noul proiect arata ca pot fi afiliate liceelor de stat sau particulare sau ONG-urilor. De asemenea, in proiect, durata de studiu scade de la 1-3 ani la 1-2 ani
ANALIZĂ I. Comparaţie între Legea Educaţiei Naţionale şi proiectul elaborat de actualul ministru

adev.ro/np9iwo


Remarcăm, încă odată, că principala preocupare a miniştrilor educaţiei este să facă o nouă lege. Să şteargă cu buretele tot ce s-a făcut până la ei, şi să ia totul de la zero. În zona sistemelor sociale, cum este şi sistemul educaţional, această poziţie, doar pentru a-ţi rămâne numele în istoria învăţământului, este din start greşită.
Aceste sisteme sunt inerţiale şi conservative, nu poţi decide în 2-3 ani dacă o lege e bună sau proastă. Sunt ncesari 12-15 ani pentru a vedea eficienţa şi calitatea unei legi. Şi actualul Proiect  îşi propune să menţină învăţământul în aceleaşi tipare încremenite, provenind din şcoala comunistă, deşi contextul economic, social, politic, al provocărilor mondiale, este cu totu altul, de-ar fi să ne referim doar la piaţa unică europeană a forţei de muncă. Într-un prim articol îmi propun să compar soluţiile unor situaţii importante, aşa cum apar ele în Legea Educaţiei Naţionale (LEN) şi în actualul proiect al legii educaţiei (PE). Conform art 23 din PE, clasa pregătitoare este din nou trecută la grădiniţă, denumită „grupă mare pregătitoare”. Obsesia aceasta, care nu părăseşte politica educaţională  a PSD este inexplicabilă. La discutarea LEN s-au adus multe argumente în favoarea acestei soluţii, cum ar fi cadre didactice mai pregătite, adaptarea elevilor la atmosfera şcolară, supravegherea de către Inspectorate şi directori a procesului didactc, etc. Gimnaziile  au trecut de etapa de adaptare şi acum lucrurile merg bine. Să bulversezi iarăşi toată organizarea şi planurile de perspectivă ale gimnaziilor este o mare prostie, inexplicabilă pentru cadre de conducere care au pretenţia că se pricep la învăţământ. Art 18 (2) din PE: La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie Problema a fost deja decisă de CCR, în sensul că solicitarea scrisă se face atunci când elevul major sau părinţii solicită să facă ora de religie, nu să n-o facă. Să scrii acum în lege, ceva ce contravine unei decizii a CCR este iarăşi o greşeală, faci legea din start neconstituţională. Se renunţa în continuare la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, soluţie prevăzută în LEN. Argumentele acestei treceri la gimnaziu erau: -reducerea abandonului şcolar la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, acum 20-25%,  datorită eforturilor financiare şi fizice presupuse de plecare de la sat la oraş, la liceu. -La 14-15 ani elevii sunt prea mici pentru meserii mai pretenţioase, n-au resursele fizice şi psihice necesare -O şcoala generală de 10 ani, cu clasa pregătitoare şi clasa a IX-a, ar ajuta elevii să obţină cultura generală minimală pentru a  intra în viaţă şi piaţa muncii, dacă nu doresc sau nu pot să urmeze alte forme de şcolarizare, continuând cu educaţia nonformală şi informală. -Cresterea importanţei şi calităţii gimnaziilor rurale, unele devenind în timp licee, piese de bază ale  campusurilor şcolare. Obstinaţia de a respinge, fără argumente, o măsură bună, face parte din arsenalul celor care aruncă la gunoi tot ce-i bun, de la guvernările anterioare, doar pentru a-şi demonstra superioritatea. Arhitectura sistemului de învăţământ, prevăzută la art 23 (1) din PE. Principala hibă a actualului sistem de învăţământ este aceea că nu oferă mai multe trasee educaţionale din care elevii, părinţii,  profesorii să aleagă pe acela care se potriveşte cel mai bine copiilor lor. După gimnaziu, elevii au la dispoziţie doar două trasee: liceul şi şcoala profesională. Propuneam acum ceva timp cel puţin următoarele trasee educaţionale:  -Separarea, începând cu clasa a V-a, a două filiere educaţionale: filiera tehnologică şi filiera teoretică, după modelul german.  - Educaţia nonformală şi informală, prin ucenicie la locul de muncă, finalizată cu certificare în instituţii de stat.  - Formare profesională de scurtă şi medie durată, prin contract cu angajatorii, care asigură şi instruirea practică.  - Formare profesională de lungă durată, in şcoli profesionale de 3 ani, prin contract cu angajatorii, aşa cum e prevăzut în LEN.  - Formare profesională generală, de 2 ani, fără contracte cu angajatorii, în funcţie de resursele umane şi materiale ale şcolilor.  - Filiera profesională în cadrul liceului, de 4-5 ani, pentru meserii pretenţioase, fără examen de bacalaureat şi acces la facultate şi fără discipline teoretice, excepţie făcând informatică şi comunicarea. Se termină cu examen de competenţe profesionale.  - Filiera tehnologică, finalizate cu examen de bacalaureat şi obligaţia de a continua studiile  la universităţi tehnice.  - Filiera vocaţională, cu acces doar la facultăţi corespunzătoare profilului urmat în liceu, aşa cum este în prezent. - Filiera teoretică, aşa cum este în prezent, cu acces la facultăţi corespunzătoare profilului urmat în liceu. Accesul în liceu se face exclusiv pe baza examenului de admitere.   Fără o diversificare a traseelor educaţionale şcoala devine un „pat al lui Procust”, la care elevii renunţă să mai vină. Nu este rezolvată problema liceelor tehnologice care se depopulează În ultimii ani, abandonul şcolar constatat la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, conduce la depopularea liceelor tehnologice. Datorită întreitelor sarcini de învăţare, curricula teoretică generală (matematica, fizica, istorie, etc., aproape identică la toate filierele) curricula teoretică tehnică (disciplinele de specialitate) precum şi instruirea practică, elevii nu învaţă nimic temeinic, nu devin nici teoreticieni nici meseriaşi. Aşa se explică faptul că majoritatea picaţilor la bacalaureat sunt din liceele tehnologice iar elevii renunţă la această filieră care nu le oferă nimic: nici o meserie cerută în piata muncii, nici studii suficiente pentru ca să ia bacalaureatul. Şi atunci, de ce să mai vină la licee tehnologice? Situaţia rămâne aceeaşi, depopularea liceelor tehnologice va continua în ritm accelerat. Soluţia este prezentată mai sus. O filieră tehnologică liceală selectivă, cu clase mai puţine, şi cu examen de admitere, şi un liceu profesional, fără examen de bacalaureat, si fără curricula teoretica specifică, pentru meserii mai pretenţioase. Organizarea şcolii profesionale Dacă în 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoli profesionale, acum avem doar 30.000, un motiv de îngrijorare pentru că avem şi vom avea o piaţă a muncii de proastă calitate. Pe piaţa muncii de bazează economia competitivă şi atractivă, iar pe economie se bazează nivelul de trai. Consecinţele sunt uşor de anticipat, în lipsa şcolii profesionale. În actualul mod de organizare, păstrat şi în PE, deficienţa majoră o constituie găsirea unor agenţi economici care să intre în contract cu şcoala pentru un număr suficient de elevi să alcătuiască o clasă. Dacă fiecare companie doreşte 3-4 elevi în contract, cu greu se pot strânge atâţia elevi cât să alcătuiască o clasă. Ar fi necesare si avantaje fiscale pentru operatorii economici angrenaţi in contracte, pentru a deveni atractivă o astfel de activitate. În LEN se prevede formare profesională de scurtă şi medie durată, iar noul PE îl prevede doar pentru cei care întrerup studiile. O altă soluţie ar fi dublarea indemnizaţiei de la stat pentru elevii din  şcolile profesionale, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, pentru ca elevii să fie de 15-16 când merga la şcoala profesională, şcoli profesionale generale  de 2 ani, fără obligaţia contractelor de şcolarizare, şcoli profesionale de stat în rural, care să ofere elevilor pregătire în domeniul agro-industrial. Nu poţi deveni tractorist dintr-o şcoală profesională din oraş.

Peste 188.00 de elevi susţin miercuri Evaluarea Naţională de la clasa a VI-a la Matematică şi Ştiinţele Naturii

adev.ro/npco4s


Evaluarea Naţională de la clasa a VI-a continuă astăzi cu proba scrisă la Matematică şi Ştiinţele Naturi, testarea fiind una interdisciplinară.
Peste 188.000 de elevi de clasa a VI-a au susţinut ieri prima probă, de asemenea interdisciplinară, la Limbă şi Comunicare. Testul a combinat cunoştinţele de Limba Română cu cele de la o limbă străină: engleză, franceză, maghiară, germană, spaniolă, sârbă,  slovacă, italiană sau romani. În cele 60 de minute cât au avut la dispoziţie, jumătate dintre elevi au avut de răspuns la 10 cerinţe pornind de la două texte despre filmul Disney „Frozen/Regatul de gheaţă“, iar cealaltă jumătate, care a primit varianta a doua a testului, a primit tot 10 cerinţe, dar din două articole despre amintirile din copilărie despre sărbătoarea Crăciunului. Profesoara Doina Popescu, care predă limba română la gimnaziu, spune că, în general, elevii din mediul urban se descurcă bine la aceste teste, însă problema este în mediul rural, unde elevilor nu le este la fel de simplu să înveţe o limbă străină. „Copiilor li s-a părut uşor, însă ca să poţi rezolva acest test trebuie să stăpâneşti bine o limbă străină, ceea ce este mult mai uşor pentru elevii de la un liceu din centrul Bucureştiului. Dar ce facem cu elevii din mediul rural care nu au aceleaşi posibilităţi?“, atrage atenţia profesoara. Astăzi, elevii continuă cu o altă testare interdisciplinară, la Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Potrivit metodologiei, rezultatele de la aceste evaluări nu sunt publicate în catalog, în schimb, Ministerul Educaţiei întocmeşte un raport anual foarte detaliat care arată, concret, unde sunt problemele la nivel naţional. De pildă, raportul de anul trecut la proba de Limbă şi Comunicare, arată că doar 14,7% din respondenţi greşesc răspunsurile la teste, iar 3,1% din elevi nu dau niciun răspuns.

CURIERUL NATIONAL
PUTEREA


Yüklə 117,09 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin