Detalii pe blog
Yüklə 0,65 Mb.
|
V.6. Orgoliul ştiinţific La IV.2.4. am vorbit de modestie ştiinţifică, care se referă la metoda de cercetare şi de lectură a textelor. Să vorbim acum despre orgoliul ştiinţific, care se referă la curajul redactării. Nu-i nimic mai iritant decât acele teze (şi câteodată se întâmplă şi cu cărţi tipărite) în care autorul avansează continuu nişte execusationes non petitae. Nu suntem calificaţi spre a aborda un astfel de subiect, totuşi am dori să ne hazardăm în ipoteza că... Ce nu sunteţi calificaţi? Aţi dedicat două luni şi poate ani subiectului ales, aţi citit poate tot ceea ce era de citit despre el, aţi gândit la el, v-aţi făcut însemnări şi acum vă daţi seama că nu sunteţi calificat? Dar ce aţi făcut în tot acest timp? Dacă nu vă simţiţi calificaţi nu prezentaţi teza. Dacă o prezentaţi 197
înseamnă că vă simţiţi pregătiţi şi, oricum, nu aveţi dreptul să vă scuzaţi. Prin urmare, o dată expuse opţiunile altora, o dată aflate dificultăţile, o dată clarificat că despre un anumit subiect sunt posibile răspunsuri alternative, daţi-i drumul. Spuneţi liniştit "considerăm că" sau "se poate considera că". în momentul în care vorbiţi, voi sunteţi expertul. Dacă se va dovedi că sunteţi un expert incapabil, cu atât mai rău pentru voi, dar nu aveţi dreptul să fiţi şovăitori. Voi sunteţi funcţionarul omenirii care vorbeşte în numele colectivităţii despre acel anume subiect, Fiţi umili şi prudenţi mai înainte de a deschide gura, dar, când aţi deschis-o, fiţi mândri şi orgolioşi. A face o teză despre subiectul X înseamnă a presupune că până atunci nimeni n-a spus lucruri atât de complete şi atât de limpezi despre acel subiect. Toată această carte v-a învăţat că trebuie să fiţi vigilenţi în alegerea subiectului, că trebuie să fiţi cu mare băgare de seamă în a-l alege în nişte limite, poate foarte facil, poate nedemn din punct de vedere sectorial. Dar despre ceea ce aţi ales, fie şi Variaţii în vânzarea cotidienelor la chioşcul din colţ, la chioşcul din strada Pisacane şi Strada Gustavo Modena de la 24 la 28 august 1976, despre acela trebuie să fiţi maxima autoritate în viaţă. Şi dacă veţi fi ales o teză de compilaţie ce asumă tot ceea ce s-a spus despre subiect fără a adăuga nimic nou, voi sunteţi o autoritate asupra a ceea s-a spus de către alte autorităţi. Nimeni nu trebuie să cunoască mai bine decât voi tot ceea ce s-a spus despre acel subiect. Fireşte, va trebui să fi lucrat astfel încât să fiţi cu conştiinţa împăcată. Dar asta este o altă problemă. Aici e vorba de o chestiune de stil. Nu fiţi plângăreţi şi complexaţi, fiindcă e dezagreabil. 198 VI. CONCLUZII Aş vrea să închei cu două observaţii: a face o teză înseamnă a te distra iar teza este asemenea porcului, nu se sinchiseşte de nimic. Cel care, lipsit de practică de cercetare, înspăimântat de teza pe care nu ştia cum s-o înceapă, va fi citit această carte, se poate simţi terorizat. Cu atâtea reguli, cu atâtea instrucţiuni nu se iese viu Ia capăt... Şi, în realitate, nimic mai fals. Din exigenţe de completitudine, a trebuit să plec de la premisa unui cititor total neavizat, dar fiecare dintre voi, citind vreo carte, îşi făcuse deja multe dintre tehnicile de care s-a vorbit. Cartea mea a folosit numai în a le aminti pe toate, a scoate la lumina conştiinţei ceea ce mulţi dintre voi absorbiseră deja fără să-şi dea seama. Chiar şi un automobilist, atunci când e pus să reflecteze asupra propriilor gesturi, îşi dă seama că este o maşină uimitoare care în fracţiuni de secundă ia decizii de o importanţă vitală fără a-şi putea permite erori. Şi totuşi, aproape cu toţii conduc, automobilul şi numărul rezonabil de persoane ce-şi pierd viaţa în accidente de circulaţie ne spune că cea mai mare parte scapă cu viaţă din acestea. Important e a face lucrurile cu gust. Iar dacă aţi fi ales un subiect ce vă interesează, dacă veţi fi decis să dedicaţi cu adevărat tezei perioada chiar scurtă pe care v-aţi prestabilit-o (am pus o limită minimă de şasei luni) vă veţi da seama că teza poate fi trăită ca un joc, ca un pariu, ca o vânătoare de comoară. Există o satisfacţie sportivă în a vâna un text ce nu se găseşte, există o satisfacţie enigmistică în a găsi, după ce vei fi refjectat mult, soluţia unei probleme ce părea de nerezolvat. Trebuie să trăiţi teza ca pe o sfidare. Cel care sfidează sunteţi voi: v-aţi pus la început o întrebare la care nu ştiaţi încă să răspundeţi. E vorba de a găsi soluţia printr-un număr dat de 199 mutări. Câteodată, teza poate fi trăită ca o partidă în doi: autorul vostru nu vrea să vă încredinţeze taina sa, trebuie să înconjuraţi, să-l interogaţi cu delicateţe, să-l faceţi să spună ceea ce nu voia să spună, dar ar fi trebuit să spună. Câteodată, teza este ca un joc : aveţi toate piesele, e vorba de a le face să meargă la locul lor. Dacă veţi fi făcut teza cu gust, vă va apuca pofta de a continua. De obicei, în timp ce lucrăm la o teză ne gândim numai la momentul în care se va fi încheiat: visăm vacanţele ce vor urma. Dar dacă lucrarea a fost făcut bine, fenomenul cel mai normal, după teză, este ivirea unei mari frenezii de lucru. Vrem a aprofunda toate punctele ce fuseseră amânate, vrem să urmăm ideile ce ne veniseră-n minte, dar pe care a trebuit să le eliminăm, vrem să citim alte cărţi, să scriem unele studii. Şi acesta este semnul că teza v-a activat metabolismul intelectual, că a fost o experienţă pozitivă. E semn şi că aţi devenit de-acum victimă a constrângeri la cercetare, puţin asemenea lui Chaplin din Timpuri Noi care continua să facă pe bufonul şi după ce termina de filmat: şi ar trebui să faceţi un efort spre a vă opri. Dar odată oprit, poate că tocmai băgaţi de seamă că aveţi o vocaţie de cercetare, că teza nu era numai instrumentul pentru a lua licenţa, iar licenţa instrumentul spre a avansa în grad în poziţiile sociale ori spre a-i mulţumi pe părinţi. Şi nu-i deloc valabil a spune că, propunându-vă să continuaţi a cerceta ar însemna să vă dedicaţi carierei universitare, a aştepta un contract, a renunţa la un lucru imediat. Se poate consacra un timp rezonabil cercetării şi fând o altă meserie, fără a pretinde să ai o sarcină universitară. Chiar un bun profesionist trebuie să continue să studieze. Dacă vă veţi dedica în vreun fel cercetării, veţi descoperi că o teză bine făcută este un produs din care nu se aruncă nimic. Ca primă utilizare veţi extrage unul sau mai multe articole ştiinţifice, poate o carte (printr-o reelaborare). Dar cu trecerea timpului vă veţi da seama că veţi reveni la teză spre a extrage din ea un material de citat, veţi reutiliza fişele de lectură, folosind din ele poate părţi ce nu intraseră în redactarea finală a lucrării voastre; acelea care erau părţi secundare ale tezei 200
voastre vă vor apărea ca început de noi cercetări...Vi se va întâmpla să reveniţi la teza voastră şi zeci de ani după aceea. Şl pentru că va fi fost precum prima iubire şi vă va fi greu s-o uitaţi. La urma urmei, va fi fost prima oară când aţi făcut o lucrare ştiinţifică serioasă şi riguroasă şi nu e o experienţă"tie neglijat. 201 SUMAR Introducere................................................................................5 I. CE ESTE O TEZĂ DE LICENŢĂ ŞI LA CE FOLOSEŞTE......................................................................9 1.1. De ce trebuie să faceţi o teză şi ce anume este...............9 1.2. Cine este interesat de această carte...............................12 1.3. La ce foloseşte o teză şi după licenţă............................14 1.4. Patru reguli evidente.....................................................15 II. ALEGEREA SUBIECTULUI............................................17 11.I. Teză monografică sau teză panoramică?.....................17 11.2. Teză istorică sau teză teoretică?..................................22 11.3. Subiecte vechi sau subiecte contemporane?................24 11.4. Cât timp e necesar pentru a face o teză?.....................26 11.5. Este necesară cunoaşterea limbilor străine?................30 11.6. Teză "ştiinţifică" sau teză politică?.............................35 II.6.1. Ce este ştiinţificitatea?.........................................35 11.6.2.Subiecte istorico-teoretice sau experienţe "fierbinţi"?................................................................41 II.6.3. Cum să transformi un subiect de actualitate în temă ştiinţifică.......................................................44 11.7. Cum să evitaţi să fiţi exploataţi de către conducătorul ştiinţific?..................................................51 III. CERCETAREA MATERIALULUI.................................55
III.1.1. Care sunt sursele unei lucrări ştiinţifice..............55 III. 1.2. Surse de prima şi de a doua mână.......................60 III.2. Cercetarea bibliografică.............................................64 111.2.1. Cum să folosiţi biblioteca...................................64
111.2.3. Citarea bibliografică...........................................72 111.2.4. Biblioteca din Alessandria: un experiment.........90 EXEMPLU DE FIŞĂ BIBLIOGRAFICĂ..............................92 202 III.2.5. Dar trebuie citite nişte cărţi? Şi în ce ordine?.....................................................................115 IV. PLANUL DE LUCRU ŞI SISTEMUL DE FIŞE............119 IV. 1. Sumarul ca ipoteză de lucru.....................................L19 IV.2. Fişe şi notiţe.............................................................125 IV.2.1. Diverse tipuri de fişe: la ce folosesc.................125 IV.2.2. Fişarea surselor primare....................................134 IV.2.3. Fişele de lectură................................................137 IV.2.4. Modestia ştiinţifică............................................140 V. REDACTAREA...............................................................157 V.l. Cui îi vorbesc............................................................157 V.2. Cum se vorbeşte........................................................159 V.3. Citatele......................................................................168 V.3.1. Când şi cum se citează: zece reguli....................168 V.3.2. Citat, parafrază şi plagiat....................................177 V.4. Notele de subsol........................................................181
V.4.2. Sistemul citat-notă..............................................183 V.4.3. Sistemul autor-dată.............................................187 V.5. Avertismente, capcane, uzanţe..................................193 V.6. Orgoliul ştiinţific.......................................................197 VI. Concluzii.........................................................................199 203 „ _ Tipar: S.C. REDUTA Yüklə 0,65 Mb. Dostları ilə paylaş:
|