Din perspectiva de gen

Slalom printre ciupituri de fund şi statui virile. Despre discriminări urbane

Adevărul, 09 noiembrie 2014

De Adriana Radu,

Nu mă ciupi de fund! e o campanie pe care voiam să o pornesc la un moment dat, înainte de SEXUL vs BARZA. N-am apucat să îndemn la revoltă împotriva ciupiturilor şi a altor chestii care li se întâmplă femeilor pe stradă, dar o face echipa de la Discriminări Urbane, www.discriminari-urbane.ro, un proiect al Asociaţiei Front şi al Societăţii de analize feministe ANA. De-aia e bine să existe nu una, ci mai multe feministe. Un interviu cu Iulia Sima.

Adriana: Ce v-a motivat să vorbiţi despre discriminare?

Faptul că se vorbeşte foarte puţin despre discriminare. Mereu trebuie să existe un grup care să aducă în discuţie publica asta, în lumea cu care ne confruntăm. Suntem convinse că primul pas pentru găsirea unor soluţii este a numi problemele.

Care sunt probleme specifice în Bucureşti legate de discriminare?

Discriminările vin la adresa persoanelor cu dizabilităţi, pe criterii de vârstă, sex, religie, etnice, legate de statut social. Prin proiectul nostru vrem să semnalăm în primul rând discriminarea pe criterii de gen.

Care sunt probleme pe care le au femeile în mediul urban?

Femeile au destule probleme grave şi nerecunoscute în spaţiul public. De exemplu, toaletele publice nu sunt adaptate nevoilor personale. Pentru părinţi e o problemă – nu ai unde să arunci scutecele copiilor. Trotuarele, sau, la ore de vârf, autobuzele şi metroul, sunt imposibil de accesat cu un cărucior. Este dificil pentru femeile cu dizabilităţi. În plus, majoritatea celor care au grijă de copii sau persoane cu dizabilităti sunt femei. După multe presiuni s-au construit lifturi, dar ele pot fi accesate doar până la ora 10. Practic, acesta este un mesaj de genul : „Dacă ai probleme, stai acasă !” O problemă foarte mare este, fireşte, şi hărţuirea stradală.

Ce e hărţuirea stradală ?

Hartuirea stradală reprezintă toate formele de agresiune pe care noi, femeile, le întâmpinăm în spaţiul public: agresiuni verbale, strigături, pis-pis-uri, toate interpelările agresive care uneori duc şi la contact fizic agresiv. Ele sunt prezente în mentalul conştient feminin. Sunt şi în subconştientul nostru, pentru că ne fac să ne gândim de două ori înainte să ieşim din casă. Aste e total absurd şi ar trebui să creăm un mediu mult mai safe pentru femei.

Să vă spun ce simt eu când păşesc în spaţiul public, în ore şi locuri „nepermise” (noaptea, în parc, în lift): că nu-mi mai aparţin, că nu am controlul asupra propriului corp şi puterea de a decide…singura putere pe care o am este să sper că ajung încă o dată acasă, întreagă şi neagresată. Miruna P.

Ce găsim în Ghidul discriminărilor urbane?

Ghidul discriminărilor urbane este partea de cercetare sociologică din proiectul nostru. În plus, am făcut diferite inventarieri prin Bucureşti. De exemplu, din 102 de statui, 87 reprezintă femei şi 15 bărbaţi. La rotonda scriitorilor din Cişmigiu nu e prezent bustul niciunui scriitoare. Doar două bulevarde din Bucureşti poartă nume de femei: Regina Maria şi Regina Elisabeta. Restul de 39 de bulevarde poartă nume de personalităţi masculine. În schimb, 14 fundături sau alei poartă numele de personalităţi feminine.

OK, dar argumentul care vine rapid este că… aşa a fost şi în istorie. Erau mai puţine femei active profesional, deci mai puţine au avut realizări importante din punct de vedere istoric, în consecinţă există mai puţine străzi cu nume de femei.

Argumentul acesta atestă că situaţia nu s-a schimbat prea mult. Daca în trecut femeile erau invizibile, ele sunt şi acum invizibile. Trebuie să negăm că doar bărbaţii au făcut lucruri importante şi să afirmăm ca şi femeile au făcut lucruri importante. Avem nevoie să rescriem noi istoria – scrisă de bărbaţi – şi să includem personalităţi feminine care au existat şi care există acum. Asta pentru că, în general, societatea valorizează masculinul.

De ce e important ca femeile să fie prezente în spaţiul public prin lucruri ca nume de străzi ?

Cum ar fi să avem un bulevard care sa se numeasca Ana Aslan? Atunci s-ar schimba şi modul general în care percepi femeia ca identitate. Sau, alt exemplu, cele mai multe statui sunt dedicate unor personalităţi masculine, de multe ori cu personaje feminine la picioarele lor, care îi divinează şi îi inspiră. Prin astfel de reprezentări stereotipice ale raporturilor dintre femei şi bărbaţi se perpetuează un mesaj eronat despre rolurile femeilor şi ale bărbaţilor în societate.

Care sunt discriminările urbane cu care se confruntă femeile queer?

În primul rând, în spaţiul public urban nu aflăm nimic despre femeile queer. Iar în sine, această nenumire poate fi identificată ca o formă de discriminare. Oraşul abundă de exprimări ale heteronormativităţii şi implicit, ale discriminării la adresa femeilor queer.

Luna asta aţi organizat conferinţa de lansare a proiectului Discriminări urbane. Cu ce idei s-a plecat de-acolo ?

S-a admis că trebuie să se vorbească despre lucrurile astea. Cum spuneam, e un prim pas de care avem nevoie. Un alt lucru care a devenit mai clar a fost faptul că modul în care femeile există în spaţiul public reflectă de fapt modul în care ele trăiesc în spaţiul privat.

Ce e Harta Discriminărilor Urbane?

Vrem să ne folosim de Harta Discriminărilor Urbane de pe platforma www.discriminari-urbane.ro ca să îi încurajăm pe oameni să vorbească despre experienţele lor de discriminare şi hărţuire în spaţiul public în Bucureşti. Organizăm în curând şi un concurs, deci staţi pe-aproape !

Mulţumesc, Iulia!

Campania derulată de poliţiştii vasluieni: „Opreşte violenţa din casa ta!”

Adevărul, 11 noiembrie 2014

De Simona Voicu,

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui, în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Vaslui, derulează în perioada 10 noiembrie – 10 decembrie 2014, campania de prevenire a violenţei intrafamiliale „Opreşte violenţa din casa ta!”.

Prin aceasta se urmăreşte informarea populaţiei cu privire la măsurile pe care trebuie să le cunoască şi să le adopte pentru prevenirea acestui tip de violenţă.

Mesajul campaniei va fi transmis atât prin intermediul principalelor canale de informare în masă, cât şi în cadrul întâlnirilor pe care poliţiştii le vor avea cu grupurile ţintă. Astfel, pe parcursul campaniei vor avea loc întâlniri cu elevi din unităţi de învăţământ din municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi, precum şi personalul unor firme cu un număr mare de angajate în cadrul cărora poliţiştii vor oferi sfaturi utile pentru prevenirea violenţei intrafamiliale. Totodată, mesajul campaniei va fi transmis şi prin organizarea de acţiuni de informare în locuri publice.

"Violenţa familială nu mai este de mult o noutate nici pentru societatea civilă, nici pentru instituţiile statului. E o realitate de zi cu zi şi de o gravitate dramatică, iar consecinţele sunt negative asupra stării de sănătate fizică, mentală şi socială a celor implicaţi.", a precizat Mihaela Straub, purtător de cuvânt al IPJ Vaslui.

http://adevarul.ro/locale/vaslui/campaniaderulata-politistiivasluieni-opreste-violenta-casa-ta-1_546224080d133766a8c23e01/index.html