Din perspectiva de gen

Anunţ important pentru mamele din România. Ce se întâmplă cu indemnizaţia de creştere a copilului

Realitatea tv, 30 ianuarie 2016

Noua sesiune legislativă le-ar putea aduce o veste bună mămicilor! Deputaţii vor discuta, săptămâna viitoare, proiectul care prevede ca mamele să primească între 600 şi 3.400 în primul an şi maxim 1200 de lei în al doilea an, indiferent dacă aleg să stea acasă cu bebeluşii un an sau doi.

Proiectul propune majorarea plafonul maxim pentru primele 12 luni din cei doi ani de concediu de crestere a copilului. Astfel, suma primită de mamici ar urma sa fie majorată de la 1.200 de lei la 3.400 de lei, în condițiile in care în prezent, 3.400 de lei primesc doar mamicile care optează să stea un singur an în concediu de creștere a copilului. Felul în care stau acum lucrurile este o formă de discriminare a mamelor, spun inițiatorii.

"Cine opta pentru primul an de concediu maternal primea 600 lei minim sau 3400 lei maxim, iar cine opta și pentru al doilea primea 600 sau 1200. Și s-a pus problema că, de la început, cel care opta pentru doi ani primea numai 1200 de lei maxim și era o nedreptate, discriminare. Și am spus: cine optează pentru primul sau al doilea an trebuie să primească la fel - 600 minim sau 3400 maxim în primul și maxim 1200 în al doilea an, indiferent de opțiune", explica senatoarea PNL Mariana Câmpeau.

Inițiativa a fost deja adoptată la Senat și urmează să fie discutată săptămâna viitoare la comisia de muncă de la Camera Deputaților.

http://www.realitatea.net/veste-extrem-de-buna-pentru-mamele-din-romania-indemnizatia-ar-putea-creste_1876572.html

Cotele de gen in politica - o alta perspectiva

Ziare.com, 27 Ianuarie 2016

Conferentiarul universitar Oana Baluta raspunde, intr-un text amplu publicat pe contul sau de Facebook, unui material publicat pe Ziare.com de Codru Vrabie, colaborator al rubricii "Invitatii Ziare.com".

"Codru Vrabie a scris un articol despre cotele de gen, apoi niste raspunsuri pe pagina lui de Facebook", a scris pe Facebook Oana Baluta, notand ca astfel raspunde articolului lui Codru Vrabie.

"Dupa umila mea parere, orice cota de gen mai mica de 50% este neconstitutionala!", sustine acesta, generand un prim raspuns al Oanei Baluta, care sustine ca argumentul acesta "are niste minusuri".

"Exista trepte ale unei cote de gen ori proportii diferite. Cifra de 30 % indica o treapta, 50% (adica paritatea) corespunde unei alte trepte. Cele doua nu se exclud, nici nu sunt in opozitie. Exista argumente pentru 30% din zona numita teoria masei critice: un procent de 30% ar avea forta necesara pentru modificarea agendei de prioritati.

Adevarul factual ne spune ca femeile reprezinta mai mult de 50% din populatia Romaniei. Atunci inseamna ca neconstitutionalitatea nu sta in picioare daca ne raportam la cifra in sine. Daca nu marim cifra de 50, barbatii vor fi tot suprareprezentati. Dincolo de realitatea empirica, 30% reprezinta mai mult decat 11%.

Matematica aceasta are mai curand un rol retoric fiindca 30% femei pe o lista electorala nu asigura prezenta lor in forurile decizionale. Nici 30% barbati nu asigura automat prezenta lor la luarea deciziilor. Prezenta femeilor si a barbatilor se coreleaza cu locurile eligibile de pe lista si stim unde merg acesta, da?", spune aceasta, cu referire la faptul ca au fost initiate doua propuneri de modificare a Legilor 115 si 208/2015, care propun legiferarea unei proportii de cel putin 30% femei pe listele de candidati ale partidelor care vor intra in competitia pentru alegerile locale si parlamentare.

Cu ce drept se-apuca statul sa constranga femeile sa intre in politica?

"Statul roman are deja o politica publica privind incurajarea implicarii femeilor in politica, iar aceasta politica are si o parghie legislativa in art. 14, alin. 2 din legea privind finantarea partidelor. Mai exact, subventiile alocate din bugetul de stat, pentru cei 4 ani ai ciclului electoral, sunt mai mari pentru partidele care au mai multe femei cu mandate castigate/validate", este al doilea argument al lui Codru Vrabie.

"Masurile/actiunile pozitive exista, sunt legale. Stimulente financiare sunt astfel de masuri pozitive. Ele nu genereaza niste oportunitati consistente pentru candidaturile femeilor. Reprezinta mai mult decat nimic, dar ceva insuficient. Nu reifica femeile, ci au potentialul de a deschide o usa.

Intelegem ca actiunile pozitive au fost introduse fiindca tone de studii si cercetari ridica problema obstacolelor cu care se confrunta femeile in reprezentarea politica, da? Obstacolele acestea sunt si de natura politica (printre altele) si au legatura cu selectia realizata de partidele politice", mai sustine Oana Baluta, conferentiar la Universitatea din Bucuresti si la SNSPA.

http://www.ziare.com/politica/politica-interna/cotele-de-gen-in-politica-o-alta-perspectiva-1406195

Cer dezbaterea și adoptarea legilor cotelor de gen în procedură de urgență parlamentară

Stiri pe surse, 31 ianuarie 2016

De Andreea Paul, Deputat PNL

Pachetul acestei reforme a clasei politice conține două legi, prin care introducem criteriul reprezentării fiecărui gen a cel puțin 30% din candidați pe listele electorale la alegerile locale și parlamentare. Acest pachet de legi este semnat de peste 150 de parlamentari din toate partidele politice. Cele mai mari două partide politice, PNL și PSD, și-au anunțat public susținerea acestui principiu de reprezentare politică prin lege.

Când reușești într-un domeniu, politica nu face excepție, e bine să retrimiți liftul jos și să-ți dedici o bună parte din timpul tău pentru a ajuta alți tineri și alte doamne sa reușească.

Suntem prea săraci ca să mai neglijăm jumătate din populația României. Acea jumătate mai educată, cu o pondere mult mai mare a studiilor superioare în științele guvernării. Am convingerea că dacă dăm putere femeilor, dăm putere educației și sănătății, dăm putere societății în ansamblul său, iar politica ar fi mai bună.

Responsabilitatea deciziilor trebuie împărțită mai echilibrat între femei și bărbați, nu doar greutățile vieții. Cred că toată lumea e de acord că nimeni nu depășește contribuția femeilor la dezvoltarea societății exprimată în ore-muncă. Dar contribuția româncelor la decizia publică locală și parlamentară este de sub 10%, sub jumătate din media mondială, chiar sub o treime din media europeană. Lumea întreagă a ridicat la Davos în ultimele zile problemele discrimiăarii de gen în economie și politica. La noi lucrurile mai grave sunt în zona politică.

Am militat pentru umanizarea politicii prin acest principiu al echilibrului de gen când eram cercetător la Academia Română neimplicată politic, când am devenit membră de partid, cu atât mai mult azi, ca deputat cu rol de inițiator de legi și ca Prim-Vicepreședinte al PNL.

http://www.stiripesurse.ro/cer-dezbaterea-i-adoptarea-legilor-cotelor-de-gen-in-procedura-de-urgen-a-parlamentara_980908.html