Dăinuire românească În covasna şi harghita


Mitropolitului Nicolae Bălan şi românii ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei



Yüklə 1,03 Mb.
səhifə16/65
tarix05.01.2022
ölçüsü1,03 Mb.
#77229
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   65

Mitropolitului Nicolae Bălan şi românii ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei

Viaţa Bisericii Ortodoxe din Transilvania şi cu precădere a celei din fostele scaune secuieşti – în perioada de după Marea Unire de la 1 decembrie 1918 – a fost marcată de personalitatea mitropolitului Nicolae Bălan, „ctitor de oameni, ecumenist de anticipaţie, umanist (...) care în istoria Bisericii Ortodoxe româneşti va trăi veşnic1, „figură reprezentativă a Ortodoxiei româneşti care a dominat întreaga viaţă a Bisericii noastre în vremea sa (...) şi a deschis o epocă nouă în viaţa Bisericii ardelene, prin fapte şi realizări care amintesc de marele său înaintaş Andrei Şaguna2.

După unirea din 1918, odată cu unificarea administrativă, legislativă, instituţională, se punea imperios problema unificării sufleteşti, care nu putea fi rezolvată decât prin Biserică. În această operă se încadrează întreaga activitate a mitropolitului Nicolae Bălan, ierarh care s-a afirmat ca un autentic continuator al spiritului şagunian. Prin personalitatea proeminentă şi energia clocotitoare ce l-a caracterizat, a trasat definitiv linia spiritualităţii creştine româneşti. Prin geniul şi prin eroismul Său, a reuşit să facă din Biserica ardeleană cetate de pisc a spiritualităţii ortodoxe.3

Pentru românii din ţinutul Harghitei şi Covasnei, Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a constituit o adevărată renaştere naţională pe plan social, economic, politic, spiritual şi cultural. Între anii 1918-1940 a avut loc o amplă acţiune de renaştere a vieţii naţionale româneşti şi readucerea la normalitate a condiţiei de român pe aceste meleaguri, unde timp de secole statutul acestuia a fost privit fie cu aroganţă, fie cu ignoranţă, sau prejudecăţi. Cu toate greutăţile inerente perioadei de „unificare administrativă”, şi localităţile din fostele scaune secuieşti s-au integrat, fără incidente majore, în realităţile social-politice şi economice ale României Mari. Pe măsura normalizării convieţuirii interetnice şi întăririi instituţiilor statului român în zonă, liderii populaţiei româneşti şi-au propus să vindece rănile provocate de stăpânirea trecută asupra românilor din zonă.




Yüklə 1,03 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   65




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin