District Court for the Eastern District of Texas Vineri, 14 august 2009 23 august 2009 1

In functie de locurile disponibile, institutia organizatoare informeaza institutia nationala care a selectat judecatorii si procurorii asupra inscrierilor care au fost acceptate.
Precizari suplimentare :

- nu este necesara retransmiterea documentatiei de catre magistratii care s-au inscris la acest seminar in perioada 19.12.2008-27.03.2009 in cadrul catalogului EJTN ;

- magistratii care s-au inscris in perioada 19.12.2008-27.03.2009 pentru alte seminarii EJTN si doresc sa opteze si pentru aceasta sesiune de formare- sunt rugati sa transmita INM doar scrisoarea de intentie, nefiind necesara retransmiterea CV-ului si a certificatelor de competenta lingvistica.
  Documentele de inscriere pot fi transmise, pana la data de 01.09.2009, la adresa de e-mail [e-mail] sau pe fax nr. 021/ 40 76 226, persoana de contact pentru acest program fiind d-na Ioana-Alexandra TANASIE, expert INM coordonator FCD, tel. [phone].

5.

Comunicat INS:

“La oficiile de stare civila s-au inregistrat in luna iunie 11166 casatorii (6,3 casatorii la 1000locuitori), in scadere cu 1397 casatorii comparativ cu luna precedenta.
Prin hotarari judecatoresti definitive s-au pronuntat 3284 divorturi (1,86 divorturi la 1000 locuitori), cu 70 mai putine decat in luna mai.
Numarul casatoriilor a fost in luna iunie 2009 cu 3097 mai mic decat in aceeasi luna din anul precedent.

Prin hotarari judecatoresti definitive s-au pronuntat cu 37 divorturi mai multe in luna iunie 2009 decat in luna iunie 2008.”

6.

http://www.money.ro/lideri-analize/sorin-florea-seful-garzii-financiare-la-moda-in-evaziune-sunt-achizitiile-din-ue.html

Sorin Florea, seful Garzii Financiare, a declarat intr-un interviu pentru Money.ro, luni, 17 august 2009:

REF. formele de evaziune fiscala la moda

“O forma de evaziune care e tot mai la moda acum este infiintarea de societati care intra rapid in insolventa. Numarul de societati care isi declara insolventa a crescut foarte mult in ultima vreme. Ele se prevaleaza de prevederea legala ca in accesat caz pot cumpara si vinde fara TVA. Fac comert la preturi net inferioare celor de pe piata catre diverse societati care dispar si nu platesc TVA-ul aferent acestor tranzactii. E vorba, in special de produse energetice.
Noi am facut deja o propunere de modificare a legislatiei privind insolventa, in sensul reintroducerii platii TVA pentru societatile aflate in aceasta situatie.
Se analizeaza la Ministerul Finantelor si la Guvern, unde chiar acum s-a constituit un comitet interministerial care analizeaza caile de reducere a evaziunii fiscale, prin masuri legislative si controale orientate.”
REF. primul domeniu de evaziune fiscala:

“Achizitiile intracomunitare. Alta data erau altele, dar, de cand am intrat in Uniunea Europeana, libera circulatie a produselor, fara plata efectiva a TVA, a dus la aparitia unor evazionisti care speculeaza orice reglementare europeana. Este vorba in principal de achizitiile intracomunitare de legume-fructe, cereale si carne, in special.

Sustragerea de la plata TVA aferenta cresterii de pret la produsele importate. In special bunuri de consum. Si am sa va explic in cateva cuvinte. O societate din Romania importa anumite produse din China. Vin cu vaporul in portul Constanta la o valoare declarata in vama, de obicei foarte mica . Apoi platesc taxele aferente acelei valori. Dupa care, comercializeaza acele produse cu un adaos de cateva sute la suta, pretul lor real, catre o alta societate. Produsele sunt vandute ca atare la alte societati. Iar in momentul in care ar trebui sa-si plateasca TVA si impozit pe profit, aferente acelui adaos foarte mare, firma dispare.
Oricum, fenomenul s-a diminuat. In parte, datorita actiunilor noastre, iar pe de alta parte din cauza crizei, care a redus mult consumul si implicit vanzarile, care au scazut la 30% din volumul de anul trecut.”
REF.stimulentele pe care le primesc comisarii

Dar in general pentru a reduce cheltuielile cu aceste stimulente am incercat sa-i stimulam pe ei care merita. Cei care nu merita n-au primit, decat poate foarte putin.

Ei primesc aceste drepturi functie de niste indicatori. Functie de cate amenzi au dat, de cate sesizari penale au facut pe luna respectiva. si sunt comisari care au avut realizari deosebite carora le-am dat cu draga inima si trei salarii, dar sunt si comisari care n-au prea avut activitate.

Si atunci, am taiat acele stimulente.

Sunt din 2005 in Garda centrala. De fapt, aici am inceput, in 1999, dupa care am fost la Constanta. Mi se pare ca este o forta. Am nevoie, ce-i drept, de mai multi oameni in teritoriu. Deci chiar am nevoie. Acum suntem 1.450, din 1.805 aprobati prin HG. Operativi sunt doar 1.000 de comisari. Am mai avea nevoie de cel putin 1.000 de comisari in toata tara, ca sa ne facem simtita prezenta.”

7.

Evolutia crimei organizate in Romania in ultimii ani este strans legata de evolutia criminalitatii informatice si de folosirea tot mai intensa a tehnologiei IT&C in comiterea de infractiuni. Analizele realizate la nivelul organismelor europene privind trendul criminalitatii organizate definesc criminalitatea informatica ca o ramura importanta a crimei organizate la nivelul tarilor UE.

Ca urmare a acestei evolutii, si in Romania s-au facut o serie de studii si evaluari care au identificat unele caracteristici ale acestui tip de criminalitate care se desfasoara pe teritoriul tarii noastre sau in care faptuitorii sunt cetateni romani.

Astfel, aceste activitati vizeaza obtinerea unor produse financiare, respectiv de credit si sisteme de plata oferite de institutii financiar-bancare, pe care membrii acestor retele criminogene le acceseaza fraudulos, producand prejudicii importante atat unor persoane fizice, dar si unor corporatii sau societati comerciale. Faptuitorii acestor infractiuni sunt mult mai dificil de identificat si retinut prin prisma faptului ca au nivel de inteligenta ridicat si dispun de mijloace informatice sofisticate, de ultima generatie.

Grupurile infractionale sunt organizate, structurate si specializate pe diverse tipuri de activitati, in functie de abilitatile individuale ale membrilor si gradul de complexitate a operatiilor informatice pe care cei implicati sunt in masura sa le puna la dispozitia grupului, in vederea accesarii cat mai rapide a mijloacelor tehnice, a penetrarii statiilor de lucru, a serverelor si altor dispozitive de calcul folosite in mediul financiar, bancar etc. O alta caracteristica a gruparilor infractionale se refera la caracterul transfrontalier, aceasta insemnand ca membrii retelelor se pot afla raspanditi atat pe teritoriul Romaniei, cat si in alte zone ale globului, de unde pot accesa informatii si pot executa operatiuni cu caracter infractional, fara a putea fi identificati cu usurinta.

Din evaluarile gruparilor infractionale care actioneaza in domeniu s-au desprins urmatoarele caracteristici privind criminalitatea informatica produsa in Romania:

- caracter predominant financiar, se urmareste obtinerea unui produs financiar substantial si sunt vizate sisteme de plata, produse de credit si plata oferite de institutii financiare;
- organizarea gruparilor care actioneaza, structurarea si specializarea membrilor acestora;
- folosirea unor tineri cu abilitati in a utiliza computerele si noile tehnologii, care sunt organizati si coordonati de catre lideri ai gruparilor infractionale;
- trecerea de la fraudele informatice, in care increderea era elementul primordial in realizarea tranzactiilor, la fraude in care predomina folosirea de programe informatice in fraudare;
- caracterul transnational al acestor fapte, in sensul ca sunt vizate victime din alte tari, anumite activitati sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state;
- permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum si sisteme informatice ce pot fi compromise;
- reorientarea gruparilor infractionale catre fraudarea mijloacelor de plata electronica oferite de institutiile financiare din Romania;
- reorientarea gruparilor infractionale care comit fraude informatice, de la fraudele marunte (prejudicii mici) indreptate impotriva persoanelor, catre fraudele mari (prejudicii mari - sute de mii/milioane de euro) impotriva companiilor;
- zonarea infractorilor pe tipuri de infractiuni si tari de destinatie, datorate specificului zonei (zone turistice, zone cu numar ridicat de grupari infractionale bine organizate etc).

In urma cazurilor solutionate a reiesit ca infractorii care provin din judetele vestice si sud-vestice ale Romaniei (Satu Mare, Bihor, Timis, Caras Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt si Teleorman) prefera sa-si desfasoare activitatile infractionale in Franta. Infractorii din judetele aflate in Moldova (Suceava, Iasi, Bacau) folosesc ca tari de desfasurare a activitatilor Marea Britanie si Germania. Germania apare ca tara preferata si pentru cei din judetul Brasov. Alte doua dintre tari, unde desfasoara activitati infractionale din domeniul criminalitatii informatice cetatenii romani, sunt Spania si Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judetele Valcea, Arges, Constanta si Municipiul Bucuresti( a se vedea harta !).

Principalii factori care au determinat reorientarea gruparilor criminale catre infractiuni informatice :

- obtinerea de castiguri materiale mari intr-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici;
- caracterul transfrontalier al infractiunilor, face ca instrumentarea acestora de catre autoritatile unui stat, sa fie mult mai dificila, intrucat pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori de obtinerea unor informatii de la autoritatile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenta juridica internationala, procedura ce este costisitoare si lenta;
- accesul facil la echipamente moderne care permit desfasurarea de activitati ilicite si complexe.
- posibilitatea deplasarii rapide a membrilor unei grupari criminale de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat, urmarirea activitatii desfasurate de catre acestia fiind, de cele mai multe ori, foarte greu de realizat de catre autoritatile competente.

Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plata electronica si pornografia infantila prin Internet sunt tipuri infractionale care necesita investigatii specializate, pregatire si dotare corespunzatoare pentru structurile de aplicare a legii.

Fraudele privind comertul electronic

- sunt preocupari continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare (licitatii frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comert electronic, site-uri de phishing), organizarea si specializarea membrilor gruparilor (atat asupra activitatilor desfasurate in cadrul activitatii infractionale, cat si din punct de vedere tehnic);

- ascunderea urmelor prin Internet si a circuitului produsului financiar;
-„extraneitatea” activitatilor infractionale comise, astfel, parte din acestea sunt initiate din Romania, dar vizeaza victime din strainatate sau sunt finalizate in strainatate, unde se ridica produsul financiar;
- folosirea in comiterea acestor fapte a sistemelor de plata rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-bancking) sau a celor de transfer rapid de bani;
- cele mai active zone ale tarii sunt cele deja cunoscute: Bucuresti, Alexandria, Ramnicu-Valcea, Craiova, Timisoara, Iasi, Sibiu si Constanta;
- comertul electronic incepe sa se dezvolte si in Romania, atat in ceea ce priveste site-urile de comert electronic, folosirea de instrumente de plata electronice (carti de credit), dar si numarul de persoane care achizitioneaza produse prin acest sistem.

Fraudele cu carti de credit

Acest gen de fraude a cunoscut o crestere exponentiala, inregistrandu-se numeroase cazuri de persoane depistate la bancomate in Romania care folosesc carti de credit in mod fraudulos.

De asemenea, numeroase cazuri sunt semnalate de catre autoritati straine cu privire la cetateni romani care sunt depistati comitand astfel de fraude la bancomate.
Ca principale moduri de operare exista:
- skimmingul, care consta in instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cartilor de credit care ulterior sunt folosite pentru inscriptionarea unor noi carti de credit;
- „phishing-ul”, care reprezinta crearea unor pagini web false si transmiterea de mesaje catre diverse persoane, in scopul obtinerii unor date de identitate pentru Internet sau carti de credit.

Odata obtinute informatiile despre carti de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, acestea pot fi folosite cu usurinta pentru plata unor servicii sau achizitionarea de bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identitatii celui ale carui date au fost furate.

In cazul in care se primesc astfel de mesaje, recomandam cetatenilor:
- sa nu acceseze link-ul transmis in continutul mesajului e-mail;
- sa verifice in browser numele site-ului, pentru a observa diferenta fata de site-ul original al institutiei; sa acceseze site-ul original direct si nu prin accesarea link-ului fraudulos;
- sa contacteze banca sau institutia financiara pentru a verifica daca a transmis astfel de mesaje; in politica bancilor nu se practica astfel de procedee pentru solicitarea datelor confidentiale;
- sa nu divulge niciodata datele confidentiale despre conturile de card (numar de card, data expirarii, codul PIN).

Infractiuni informatice si cele indreptate impotriva sistemelor informatice

In acest domeniu, nu se inregistreaza evolutii semnificative. Genul acesta de infractiuni este comis de cei cunoscuti drept hackeri.
Orasele mari care sunt si centre universitare au o rata importanta a activitatilor ilicite in aceasta privinta.
Cei care se ocupa cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regula tineri, elevi sau studenti, care urmaresc explorarea Internetului si a programelor ce permit comiterea acestor fapte si sunt disponibile prin internet.
Nu sunt infractiuni prin care sa se urmareasca realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe si servicii prin internet care, daca nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat prin explorarea unor vulnerabilitati hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora.

Pornografia infantila prin Internet

In Romania pana in prezent nu au fost semnalate cazuri de racolare de minori prin internet in vederea abuzarii sexuale, insa Internetul ca important mijloc de comunicare, in special in randul tinerilor, trebuie privit ca o posibila sursa de racolare pentru viitor.
Se inregistreaza un numar crescut de cazuri in care tineri, elevi sau studenti, se filmeaza in timpul unor partide sexuale dupa care le distribuie prin internet.

Statistica pe primele 7 luni ale anului 2009

In primele sapte luni, au fost identificate 77 de grupari infractionale, compuse din 447 membri care isi desfasoara activitatea pe linia criminalitatii informatice si au fost destramate 21 grupari infractionale, compuse din 248 membri.
De asemenea, au fost finalizate cercetarile in 56 de cazuri, fiind solutionate 364 de infractiuni, privitor la 269 de persoane care au fost trimise in judecata, 167dintre acestea fiind retinute sau arestate.
In privinta bunurilor indisponibilizate, in aceasta perioada au fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000 USD, aproape 86.000 lei, 1787 carti de credit falsificate si a fost pus sechestru pe 34 autoturisme si sase imobile.

Actiuni semnificative

1. In urma activitatilor specifice efectuate de specialistii Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate din Inspectoratul General al Politiei Romane, a fost identificat un grup organizat format din 5 suspecti implicati in cauza. Acestia, cu varste cuprinse intre 20 si 32 de ani, locuiau fara forme legale in Municipiile Bucuresti, Constanta si Timisoara.
Dupa probarea activitatii infractionale a gruparii, la data de 9 aprilie a.c., in baza autorizatiilor de perchezitie domiciliara emise de Tribunalul Bucuresti si a rezolutiilor de delegare, au fost efectuate 7 perchezitii domiciliare la locuintele persoanelor invinuite.
Au fost ridicate in vederea cercetarii 9 laptop-uri, 2 unitati centrale de calculator, 5 harddisk-uri, CD-uri si carduri de memorie. De asemenea, au fost ridicate in vederea indisponibilizarii doua autoturisme (in valoare de aproximativ 40.000 euro, 123.470 USD, 34.640 euro, 25.800 lei, sase ceasuri de lux, 45 bijuterii (bratari, inele, medalioane), peste 1 kg aur, pietre pretioase si semipretioase.
In cauza s-a inceput urmarirea penala fata de toti cei cinci suspecti, sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 42 si 44 din Legea 161/2003 Titlul III (acces neautorizat intr-un sistem informatic si interceptare de date informatice), art. 26, 27 din Legea nr. 365 (Efectuarea de operatiuni financiare frauduloase, prin utilizarea de instrumente de plata electronica), art. 23 din Legea 656/2002 (spalare a banilor), art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Cercetarile in cauza continua, doi dintre suspecti fiind cercetati in stare de arest preventiv, in baza mandatului emis pentru 29 zile de catre Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, incepand cu data de 10 aprilie 2009, cu prelungirile ulterioare.

2. In perioada decembrie 2008 - aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” indreptate impotriva clientilor unei banci romanesti.

Activitatile frauduloase au constat in realizarea unor pagini web false care imitau sectiuni ale aplicatiei de plati online existente pe site-ul original al bancii. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” catre conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din Romania, iar prin continutul lor ii determinau in mod eronat pe clientii bancii sa furnizeze datele de identificare ale conturilor bancare cu acces on-line (nume utilizator, parola, numarul cardului bancar).
Cercetarile efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor de tip “phishing”, a persoanelor care au efectuat transferurile frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de sume de bani si a racolatorilor acestora.
Din documentele primite de la societatea bancara si de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu initial de aproximativ 800.000 lei.
In urma activitatilor specifice efectuate de catre politistii Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT – Structura Centrala, au fost identificate doua grupuri organizate formate din 45 de suspecti. Acestia au varste cuprinse intre 18 si 39 de ani si locuiesc in judetele Constanta si Bihor.
In cauza s-a inceput urmarirea penala fata de 35 de suspecti, sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 42, 48 si 49 din Legea 161/2003 Titlul III (acces neautorizat intr-un sistem informatic, introducere de date informatice fara drept) art. 27 din Legea nr.365/2002 (efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos), art. 7 din Legea nr. 39/2003 (constituirea sau aderarea la un grup infractional organizat).
In urma documentarii activitatilor infractionale desfasurate de membrii celor doua grupuri criminale organizate si in baza probatoriului administrat in cauza, la data de 9 aprilie a.c., au fost puse in executare autorizatiile de perchezitie domiciliara emise de catre Tribunalul Bucuresti, fiind efectuate 24 de descinderi domiciliare la locuintele persoanelor invinuite.
Astfel, au fost ridicate in vederea cercetarii mai multe sisteme informatice, medii optice de stocare a datelor, documente si carduri bancare, dispozitive hardware si suporturi blank folosite la contrafacerea de carduri bancare.
De asemenea, au fost identificate 23 de persoane, membri ai grupurilor infractionale, care au fost conduse la sediul DIICOT-Structura Centrala pentru cercetari, iar impotriva a 7 dintre acestea a fost dispusa masura arestarii preventive.

CENTRUL DE INFORMARE SI RELATII PUBLICE”

16 august 2009

1.

Se pare ca Guvernul va face o gafa momunentala. Isi va asuma raspunderea pe un proiect de act normativ referitor la salarizarea bugetarilor, potrivit carora indemnizatiile magistratilor vor fi diminuate. O astfel de masura, daca se va aplica, va fi intalnita pentru prima data in Europa. Nicicand salariile magistratilor nu au scazut in vreo tara. Mai mult, aceasta nu s-a intamplat nici macar in timpul prezentei crize economica-financiare.

Reducerea veniturilor lunare ale magistratilor nu are nicio logica. Pentru simplul fapt ca noi suntem 6.000 in toata tara, adica cam cati muncitori sunt intr-o fabrica mai mare. Economia bugetara facuta astfel ar fi infima. Ca sa nu mai vorbesc ca prin dezastruoasa politica de resurse umane din justitie, prin plecarea masiva in pensie a sutelor de magistrati numai in ultima jumatate de an, deja s-au facut economii la bugetul de salarii.
In realitate, alta e explicatia: DERANJAM, suntem un PERICOL. Faptul ca din ce in ce mai multe dosare cu politicieni, interlopi, oameni de afaceri ajung in instante, sperie. Nicicand in istoria justitiei romane nu au existat politicieni cercetati penal. Si acum ei insisi pozeaza in victime ale independentei noastre acordate tot de catre ei, in 2005. Prin urmare, acum cred ca au gasit parghia de CONTROL: nu le place ce facem – ne reduc salariile. Acest gest are o bataie pe termen lung, in fapt: caci s-ar mai putea sa fie si o altadata cand nu le va placea de noi si atunci din nou ne vor reduce salariile. Si tot asa. Nu are nicio importanta ca standardele internationale in materie interzic acest lucru, asa cum aratam nu demult, material pe care l-am inaintat CSM si care a fost astfel trasmis Ministerului Muncii.
Si, ca sa o spun pe sleau, iata mesajul transmis de politicieni: „NU NE CONVINE CA MAGISTRATII SUNT INDEPENDENTI SI NE FAC DOSARE. PRIN URMARE LE ARATAM CA NOI SUNTEM CEI CARE II CONTROLAM PRIN POSIBILITATEA PE CARE O AVEM DE A LE REDUCE INDEMNIZATIILE ORICAND VREM NOI”.
Evident, nu ne vom lasa calcati in picioare. Caci, pana la urma, nu e vorba de beneficiul nostru: independenta nu e un privilegiu al magistratilor, ci un drept al justitiabililor. Justitiabili care trebuie sa aiba parte de o judecata dreapta in fata unor magistrati nepresati, neamenintati, necontrolati. Asadar, suntem decsi sa atacam la Curtea Constitutionala actul normativ care incalca aceste principii si vom atentiona Consiliul Europei si Comsia Europeana. A mai cere sa facem reforma justitiei sau sa continuam lupta anticoruptie in aceste conditii, este ilar.

2.

Valentin Mocanu, secretarul de stat in Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, a declarat duminica, 16 august 2009, pentru NewsIn:

"Ministerul Muncii a finalizat proiectul Legii unice a salarizarii dupa ce au fost primite si ultimele date de la Ministerul de Finante privind analiza impactului finaciar al introducerii noii grile de salarizare. Au mai avut loc unele modificari in grila ce privesc pozitiile ocupate de diferite categorii de bugetari.
Odata cu majorarea salariului minim, salariile aflate sub noua valoare in grila vor trebui sa creasca. Intre 100.000 si 150.000 de bugetari vor avea parte de o crestere a salariilor, in functie de valoarea la care se va decide majorarea salariului minim.”
http://www.money.ro/intern-1/proitectul-legii-unice-a-salarizarii-a-fost-finalizat-si-va-intra-miercuri-in-dezbaterea-guvernului.html

3.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a deschis al patrulea proces impotriva Ministerului Finantelor Publice (MFP), in care contesta refuzul partial de plata a salariilor, adica achitarea acestora cu tot cu sporul de stres de 50%.

Lidia Barbulescu, vicepresedintele Inaltei Curti, a declarat, duminica, pentru NewsIn, ca a primit de la Curtea de Conturi raspuns la adresa trimisa in urma cu o saptamana, in care a cerut analizarea raspunsului MFP si ca reprezentantii Curtii de Conturi considera justificat refuzul Ministerului Finantelor, drept pentru care au introdus o noua actiune in instanta.
Fata de raspunsul Curtii de Conturi la solicitarea ICCJ care considera justificat refuzul MFP privind neplata sporului de 50%, ICCJ a promovat un nou process MFP privind plata acestui spor.
Primul termen al procesului va fi pe 9 septembrie (Curtea de Apel Bucuresti).
http://www.ziare.com/Inalta_Curte_a_intentat_al_patrulea_proces_Finantelor_pentru_sporul_de_5-855442.html