Domeniul de studiu geografie

Rezultate statistice

Matricea de corelație (Tab.5.3) indică faptul că pe întreg profilul sedimentar există corelații importante sau mai puțin semnificative între elementele geochimice. Coeficientul de corelație este dependent în mare parte de fazele lacului și, implicit de procesele din bazinul lacustru și mediul adiacent. Elemente precum aluminiu (Al), titaniu (Ti), K (potasiu), Si (siliciu), calciu (Ca) sunt asociate prin corelații puternice și foarte puternice. Acestui grup de elemente i se alătură zirconiul (Zr), rubidiul (Rb), fieru l(Fe), manganul (Mn) cu grad de corelație rezonabil.

Pentru setul de date geochimice din lacul Ighiel, analiza componentelor principale - PCA a fost efectuată cu programul PAST iar calcularea s-a efectuat în baza matricei de corelare adică date standardizate, literatura de specialitate sugerând că rezultatele obținute cu date standardizate sunt mai clare, sigure și cu eficiență superioară celor obținute cu set de date nestandardizat. Aceste informații au fost folosite ulterior în interpretarea și explicarea proceselor ce au determinat modificări semnificative în lac. În urma analizei a rezultat un set de variabile derivate (factori sau componente) cu vectorii pozitivi sau negativi aferenți.

C



II. Studiu de caz – Lacul Haemelsee

D
Comparativ cu lacul Ighiel, profilul sedimentar aparținând lacului Haemelsee acoperă o perioadă de timp extinsă ce ajunge pînă în Glaciarul Târziu. Intervalul ce acoperă baza profilului prezintă sedimente parțial laminate (varvate) motiv pentru care situl a făcut obiectul investigațiilor încă din 2000. Studiile anterioare (Kleinnman, Merkt, Muller, 2001; Litt et al., 2001; Merkt și Müller, 1999; Wulf et al., 2013) realizate pe secvența sedimentară din baza profilului au demonstrat că lacul este un sit cheie pentru investigarea oscilațiilor climatice ce au avut loc în partea vestică a Europei în special, în intervalul se acoperă Glaciarul Târziu, unde profilul sedimentar prezintă varve. În cadrul Glaciarului Târziu documentăm detaliat intervalul laminat ce acoperă Allerødul și Younger Dryasul (~13400 – 12500 ani cal B.P.); prezența varvelor în acest interval atestă sensibilitatea ridicată la oscilațiile climatice și oferă informații la rezoluție sezonieră în timp ce markerului cronostratigrafic - tefra Laacher See – oferă posibilitatea comparării directe a semnalului paleoclimatic din lacul Haemelsee cu cel înregistrat în alte situri din regiune.

Fig. 5. Corelarea profilelor sedimentare extrase in 1999 de Merkt și Muller si 2013 in baza litologiei și a stratelor marker (LST = Laacher See Tephra)

Cronologie

Vârsta sedimentelor din lacul Haemelsee a fost determinată pe baza analizelor cenușilor vulcanice (tefro-cronologie) și a numărării laminelor anuale (cronologie pe varve). Informații cu privire la stratele de tefra identificate în lacul Haemelsee sunt prezentate în Tab. 5.4..
Tab. 5. Stratele de tefra identificate în lacul Haemelsee cu adâcimea aferentă, denumire și vârstă

Adâncime compozit (cm)	Denumire tefra	Vârstă (ani cal B.P.)
1405 -1406	Saksunarvatn	10176 ± 49 Ramsey et al., (2014)
1444-1445	Askja-S	10830 ± 57 Ramsey et al., (2014)
1497-1498	Vedde Ash	12023 ± 43 Ramsey et al., (2014)
1557-1558	Laacher See	12880 ± 40 Brauer et al., (1999)
1615-1616	Borrobol Penifiler	13939 ± 66 Ramsey et al., (2014)

Fig. 5. Stratul de tefra Laacher See (12880 ani varve B.P.) identificat pe secțiune petrografică subțire (stânga), stratul de culoare gri din partea superioară a stratului de tefra reprezintă argila depusă în timpul iernii ce a precedat explozia vulcanului. În partea stângă a figurii sunt prezentate două exemple la rezoluție ridicată pentru a arăta tipul de material depozitat

Datorită discontinuității intervalului laminat, cronologia rezultată este flotată ceea ce înseamnă că numărul de ani este estimat însă necesită ancorare și ulterior, ajustare la scară calendaristică. Punctul de ancorare folosit pentru cronologia pe varve este reprezentat de stratul de tefra Laacher See identificat în partea mediană a intervalului laminat la adâncimea de 1557 cm. Acest strat are o vârstă aproximativă de 12880 de ani varve BP (Brauer et al., 1999). Din acest punct de ancorare, cu vârstă cunoscută, fiecare varvă din partea superioară și inferioară adiacentă a primit vârsta absolută corespunzătoare. Pentru intervalul studiat au fost interpolate aproximativ 30 de varve acolo unde prezervarea laminelor a fost afectată de bioturbație sau alte procese, periclitându-le structura laminară. Interpolarea se realizează prin măsurarea intervalului perturbat urmată de identificarea segmentelor a- și post-priori cu aceeași grosime și numărarea laminelor prezente aici. Prin medierea numărului de varve a celor două intervale se obține numărul aproximativ de varve pentru intervalul pertubat.
Fig. 5. Modelul vârstă-adâncime al intervalului cu sedimente laminate, lacul Haemelsee și poziționarea tefrei Laacher See