Draft strategy
Yüklə 4,63 Mb.
|
|
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006 I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj În privinţa distribuţiei teritoriale a unităţilor active în judeţul Dolj, peste 87% din unităţile active sunt localizate în zonele urbane, unde densitatea întreprinderilor se ridică la 29,46 întreprinderi la 1.000 locuitori, reprezentând peste 163% din media judeţeană, în timp ce în zonele rurale aceeaşi cifră este de doar 4,965 întreprinderi/1.000 locuitori (27,51% din media judeţeană). Densitatea întreprinderilor este sub media naţională (42,93 întreprinderi) şi în municipiul Craiova, unde acest indicator a ajuns la 34,53 întreprinderi/1.000 locuitori în 2005. În ceea ce priveşte împărţirea teritorială a unităţilor active după clasa de mărime, trebuie remarcat faptul că zonele rurale găzduiesc doar 5,26% din totalul de întreprinderi mari, 7,66% din întreprinderile mici şi 8,10% din totalul de întreprinderi mijlocii. Ponderea de micro-întreprinderi este puţin mai semnificativă şi ajunge la 13,41% (a se vedea tabelul de mai jos). Tabel 20: Împărţirea teritorială a unităţilor active după mărime, în judeţul Dolj (2005)
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-20049 arată ca la nivelul anului 2004 din totalul de 11.870 unităţi active, 86,9% (10.311 unităţi) erau în mediul urban şi 13,1% (1.559 unităţi) în mediul rural. În profil teritorial, se evidenţiază Municipiul Craiova, care deţinea 9.436 unităţi active (79,5%), iar în mediul rural Comuna Podari, cu 88 unităţi active (0,7%). La limita inferioară, în mediul urban, oraşul Bechet deţinea cea mai scăzută prezenţa de unităţi active (0,2% din totalul judeţean) şi în mediul rural comuna Pleşoi, care nu avea nici-o unitate activă. Mai mult, în anul 2004, 91,2% din volumul cifrei de afaceri s-a înregistrat în mediul urban şi 8,8% în mediul rural. La limita superioară se evidenţiază, în mediul urban, Municipiul Craiova, care deţinea 87,5% din volumul cifrei de afaceri (2.203.725 mii euro), iar în mediul rural comuna Işalniţa cu 3,5% din volumul cifrei de afaceri (89.166 mii euro). Pe de alta parte, cu 0,2% din total (4.282 mii euro) oraşul Dăbuleni a înregistrat cel mai scăzut volum al cifrei de afaceri din mediul urban, iar în mediul rural comuna Pleşoi. Primele cinci localităţi, care au totalizat circa 2.407.458 mii euro, ceea ce reprezintă 95,6% din totalul cifrei de afaceri, au fost: Craiova, Băileşti, Calafat, Işalniţa şi Podari. Cifra de afaceri ce îi revine unei unităţi active în medie pe judeţ a fost de 212.140 euro, iar acest indicator a înregistrat o valoare peste medie în următoarele localităţi: Craiova (233.444 euro); Bistreţ (377.705 euro); Cîrcea (1.730,76 mii euro); Işalniţa (2.073,6 mii euro); Podari (556.257 euro).10 Din totalul numărului mediu de persoane ocupate (109.602, reprezentând o scădere cu 6% în raport cu 1998), în anul 2004, 93,1% erau în mediul urban (102.079 persoane ocupate) şi 6,9% în mediul rural (7.523 persoane ocupate). În ceea ce priveşte împărţirea numărului mediu de persoane ocupate la nivelul localităţilor componente judeţului Dolj, 94,5% din numărului total se regăseşte în 7 localităţi: Craiova (86,1%); Calafat (2,4%); Băileşti (2,3%); Filiaşi (1,3%); Podari (1%); Gherceşti (0,7%); Işalniţa (0,7%). În 2004, volumul total al investiţilor brute în bunuri corporale a fost de 285,7 milioane de euro, din care 90,8% au fost realizate în mediul urban şi 9,2% în mediul rural. Mai în detaliu, 94,2% din totalul investiţilor se regăseşte în 5 localităţi: Craiova (85,9%); Podari (3,9%); Segarcea (2,1%); Calafat (1,3%); Bistreţ (1%). I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj În ceea ce priveşte nivelul participării străine în întreprinderile din Sud Vest Oltenia, datele despre primele cinci luni din 2007 arată că judeţul Dolj absoarbe peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate din Sud Vest Oltenia. Ponderea Judeţului Dolj în ceea ce priveşte numărul de societăţi comerciale cu participare străină nou înmatriculate în perioada de referinţă este sub 50%, urmat de Judeţele Olt şi Mehedinţi, care, pe de altă parte, deţin o pondere nesemnificativă a capitalului subscris cu participare străină. Tabel 21: Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (01.01.2007-31.05.2007)
Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în perioada 01.01.2007 - 31.05.2007 În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%, însumând peste 361 milioane de euro în 2006, în timp ce, în aceeaşi perioada, importurile CIF s-au dublat şi s-au ridicat la peste 468 milioane de euro in 2006. În consecinţă, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut în perioada de referinţă şi a atins valoarea de 76,9% in 200611. Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006 În ceea ce priveşte distribuţia exporturilor FOB pe principalele bunuri, în perioada 2003-2006, creşterea cea mai importantă a fost înregistrată la categoria „Mijloace de transport”, care în 2006 a înregistrat o valoare mai mult decât dublă faţă de 2003, urmată de „Maşini, aparate şi echipamente electronice (+172%) şi „Materii şi articole textile” (+ 12%). Pe de altă parte, categoriile “Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe” şi “Materii şi articole textile” au scăzut cu cca. 71% şi respectiv 5%. Totuşi, atunci când aceleaşi produse sunt atât exportate cât şi importate, este probabil ca importurile să fie doar temporare, reprezentând aprovizionarea materialelor necesare producţiei industriale ce va fi destinată exporturilor. Pe de altă parte, datele sugerează că sectorul construcţiei de maşini, aparatelor şi echipamentelor electronice este cel mai dinamic sector, atât în ceea ce priveşte importurile cât şi exporturile, şi că industria mijloacelor de transport este un sector foarte dinamic în special în ceea ce priveşte importurile. Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro) 
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006 Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, creşterile cele mai relevante ale importurilor CIF au fost înregistrate la categoria de bunuri „Metale comune şi articole din metale comune” (+156,61%), urmate de „Mijloace de transport (+127,94%), „Maşini, aparate şi echipamente electrice” (+108%), „Materiale plastice, cauciuc şi articole din aceste materiale” (+73,58%), „Materii şi articole textile” (+10,42%). Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro) 
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006 I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari Descompunerea datelor privind activităţile industriale pe ramuri principale arată faptul că industria prelucrătoare este cea mai importantă ramură atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia, contribuind, la VAB cu 22,31% şi respectiv 20,81%, în timp ce energia electrică şi termică, gazele şi apa contribuie cu circa 5-6% la VAB atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia. Pe de altă parte, în judeţul Dolj, contribuţia sectorului construcţiilor la VAB (5,71%) este mai mică decât cea la nivel naţional (6,66%) cât şi cea de la nivel regional (7,03%). VAB produsă la nivelul sectorului industrial, pe total, a crescut, în perioada 2001-2004, cu 35,4%, în timp ce VAB produsă de sectorul construcţiilor a crescut cu 41,4%. Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor – Judeţul Dolj (2001-2004) 
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Cu 592 unităţi active, în 2005 sectorul construcţiilor reprezintă 29,2% din unităţile active în sectorul industriei şi construcţiilor, absorbind circa 18% din totalul numărului mediu al persoanelor ocupate şi producând 13,2% din volumul total al cifrei de afaceri. Sectorul construcţiilor a contribuit, în 2005, cu 8,1% la volumul total de investiţii realizate în judeţul Dolj în sectorul industriei şi construcţiilor. În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare se remarcă cu peste 97% din totalul unităţilor active în 2005. Totuşi, ramura energiei electrice, termice, gaze şi apă se evidenţiază pentru relevanţa pe care o deţine în cadrul învestiţiilor brute (35,91%), volumului cifrei de afaceri (25,67%) şi a numărului mediu de persoane ocupate (12,03). Pe de altă parte, cu 78,90% din numărul mediu de persoane ocupate, 68,76% din cifra de afaceri şi 59% din totalul investiţiilor, industria prelucrătoare rămâne oricum sectorul principal din industrie, în timp ce industria extractivă poate fi considerată nerelevantă pentru economia Judeţului Dolj. Tabel 23: Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor (2005)
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005) 
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În perioada 2001-2005, numărul total al întreprinderilor active în sectorul industrial a crescut cu 47,18% (de la 975 în 2001, la 1.435, în 2005), iar numărul mediu de persoane ocupate a scăzut cu 11,70% (de la 56.569 persoane în 2001, la 49.950 în 2005). În aceeaşi perioadă, volumul cifrei de afaceri produs în cadrul întreprinderilor din sectorul industrial a crescut cu 11,05% (reprezentând, în 2005, 126 mii euro în plus în raport cu 2001), în timp ce volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% (reprezentând, în 2005, 115 mii euro mai puţin decât în 2001). Evoluţia acestor indicatori privind unităţile economice pe clase de mărime sugerează că IMM-urile au contribuit cel mai mult la creşterea numărului total de unităţi active din industrie (+ 47,18%), în timp ce întreprinderile mari, cu peste 250 de angajaţi, au crescut cu o rată mult mai mică (+ 2,63%). Rolul puternic exercitat de către IMM-uri în creşterea afacerilor din sectorul industrial este exemplificat foarte bine şi de ceilalţi trei indicatori, unde întreprinderile mari au înregistrat scăderi substanţiale, în special în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate (-23,92%) şi volumul investiţilor (-62,47%), în timp ce IMM-urile au înregistrat valori pozitive, în special în ceea ce priveşte volumul cifrei de afaceri (+82,73%) şi investiţiile (+48,47%). Diagrama 9: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri şi marile întreprinderi în perioada 2001-2005 
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În cadrul sectorului IMM-urilor, în perioada 2001-2005, creşterea cea mai semnificativă atât în ceea ce priveşte numărul de unităţi active cât şi numărul mediu de persoane ocupate a fost înregistrată de micro-întreprinderile (+52,41% şi respectiv +22,49%) şi întreprinderile medii (+50% şi respectiv +29,19%), microîntreprinderile reprezentând peste 72% din totalul unităţilor active în sectorul industrial dar concentrând numai 5% din numărul mediu de persoane ocupate din acelaşi sector. Microîntreprinderile au înregistrat şi creşterea cea mai relevantă a cifrei de afaceri (care s-a dublat în 2005 în comparaţie cu 2001), urmate de întreprinderile mici (+77,70%) şi de cele medii (+72,94); se remarcă că microîntreprinderile au contribuit cu 18% la volumul total al cifrei de afaceri înregistrat de către IMM-urile din sectorul industrial în 2005, în timp ce întreprinderile medii au produs peste 52% din totalul cifrei de afaceri a sectorului. În ceea ce priveşte investiţiile, microîntreprinderile au înregistrat în 2005, o creştere de patru ori faţă de 2001, reprezentând 19% din investiţiile realizate în sectorul industrial de către IMM-uri, iar întreprinderile mici au crescut cu peste 86%, realizând 26,6% din investiţii, restul de 54,4% din investiţii fiind realizate de către întreprinderile mijlocii. Diagrama 10: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri, pe clase de mărime, în perioada 2001-2005 
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În cele ce urmează este analizată mai în detaliu industria prelucrătoare pentru fiecare din cei patru indicatori luaţi în considerare până acum, şi anume: numărul unităţilor active, numărul mediu de persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţiile brute. Pentru fiecare indicator sunt evidenţiate primele şase sectoare cele mai relevante. Se remarcă trei sectoare care se regăsesc printre primele şase, cele mai importante la toate variabile analizate, şi anume: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului; fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, aranjarea şi vopsirea blănurilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc. Încă două sectoare de remarcat sunt: industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal şi producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile, care se regăsesc printre primele şase sectoare la trei din cele patru variabile. În fine, merită a fi menţionat şi sectorul industriei mijloacelor de transport rutier şi altor mijloace de transport n.c.a. care se remarcă în două din cele patru variabile. În ceea ce priveşte numărul unităţilor active, primele şase sectoare contribuie cu aproape 74% din numărul total de unităţi. În frunte se regăsesc: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, urmate de: producţia de mobilier şi alte activităţi industriale; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; edituri, poligrafie şi reproducerea pe suport a înregistrărilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.. IMM-urile deţin 98% din totalul unităţilor, iar microîntreprinderile reprezintă peste 75% dintre acestea. industria alimentară şi cea textilă concentrează un număr relevant de întreprinderi mici şi foarte mici, iar sectorul textil se remarcă pentru a deţine numărul cel mai mare de întreprinderi medii şi mari, cu peste 50 de salariaţi. Yüklə 4,63 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||