Draft strategy

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Tabel 34: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în România (2001-2005)

	2001	2002	2003	2004	2005
Grâu şi secară	2.682	1.780	1.392	2.957	2.668
Porumb	3.066	2.902	2.993	4.441	3.952
Floarea soarelui	1.029	1.105	1.268	1.595	1.381
Soia	1.623	2.033	1.746	2.462	2.186
Cartofi	14.393	14.383	13.995	15.920	13.078
Roşii	14.141	13.599	16.535	22.743	13.302
Varză	20.550	20.303	24.130	21.831	18.406

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006
În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în perioada 2001-2005 numărul total al animalelor deţinute pe totalul agricultură a crescut în judeţul Dolj cu 11,43%, creşterea cea mai semnificativă fiind înregistrată la porcine (+53,21%) şi la caprine (+19,15%), în timp ce numărul bovinelor a scăzut cu 13,27% iar cel al cabalinelor cu 8,33%. Numărul albinelor-familii deţinute de unităţile agricole din judeţul Dolj a înregistrat cea mai scăzută creştere (+0,94%).

Tabel 35: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în judeţul Dolj (2001-2005)

	2001	2002	2003	2004	2005	2005/2001 in %
Bovine	59.697	56.442	57.829	50.264	51.773	-13,27
Porcine	134.086	146.780	155.491	205.813	205.430	53,21
Ovine	209.424	188.920	204.353	183.832	224.850	7,37
Caprine	45.887	48.392	55.803	55.288	54.675	19,15
Cabaline	36.440	34.584	36.499	33.266	33.404	-8,33
Păsări	2.571.530	2.340.587	2.331.719	2.838.173	2.838.457	10,38
Albine-familii	21.285	18.212	21.342	15.039	21.485	0,94

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În toata perioada 2001-2005, gospodăriile populaţiei au deţinut peste 97% din totalul efectivului de animale din cadrul unităţilor care desfăşoară activităţi agricole în Judeţul Dolj. Totuşi, gospodăriile populaţiei nu deţin cabaline. Mai mult, creşterea efectivelor de animale în cadrul gospodăriilor populaţiei este uşor diferenţiată faţă de totalul judeţean: porcinele, ovinele şi albinele-familii au crescut, în perioada de referinţă, mai mult decât totalul judeţean, în timp ce păsările au crescut iar bovinele au scăzut la un nivel mai mic decât totalul judeţean.

Tabel 36: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în Judeţul Dolj - Gospodăriile populaţiei (2001-2005)

	2001	2002	2003	2004	2005	2005/2001 in %
Bovine	57.601	54.546	56.216	48.500	50.436	-12,44
Porcine	129.244	141.361	149.628	200.255	200.908	55,45
Ovine	207.400	187.427	203.318	182.157	223.332	7,68
Caprine	45.887	48.385	55.771	55.126	53.970	17,62
Păsări	2.557.380	2.315.454	2.290.580	2.797.036	2.793.890	9,25
Albine-familii	19.579	18.206	21.149	15.035	21.435	9,48

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
În pofida creşterii efectivului de animale, în perioada 2001-2005, producţia de carne a scăzut cu 2,38%. În special, carnea de ovine şi caprine a înregistrat scăderea cea mai relevantă (-44,83%), urmată de carnea de bovine (-15,79%) şi porcine (-3,88%), în timp ce producţia cărnii de pasăre a înregistrat o creştere substanţială de + 83,52%, în special datorită creşterii extraordinare realizate în 2005, în raport cu restul anilor. Producţia de carne de porcine reprezintă peste 50% din totalul producţiei de carne realizată în cadrul judeţului Dolj.

Diagrama 18: Evoluţia producţiei de carne în judeţul Dolj (2001-2005) (tone viu)



Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
În ceea ce priveşte producţia animală alta decât carne, trebuie remarcate următoarele:

• 
  Producţia de lapte a scăzut cu 0,47% (datorită scăderii cu 10% a producţiei laptelui de vacă şi bivoliţă, în timp ce producţia laptelui de oaie şi capră s-a dublat în aceeaşi perioada);
  
• 
  Producţia de lână a crescut cu 6,31%;
  
• 
  Producţia de ouă a crescut cu 14,47%;
  
• 
  Producţia totală de miere extrasă a scăzut cu 1,62% (în ciudă creşterii efectivului de albine-familii).
  

În general, producţia animală alta decât carne în perioada analizată arată o evoluţie mai stabilă decât producţia de carne şi producţia agricolă în general.

Diagrama 19: Evoluţia producţiei de lapte, lână, ouă şi miere în Judeţul Dolj (2001-2005)



Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Judeţul Dolj contribuie cu 23,25% la producţia animală totală realizată în cadrul Regiunii SV Oltenia (2005). Valori peste contribuţia medie totală la producţia animală regională se regăsesc la producţia de lână (32,23% din totalul la nivelul regional), carne de porcine (26,52%), ouă (23,8%) şi carne de pasăre (23,42%). Toate celelalte produse contribuie în medie cu mai puţin de 23,25% la producţia animală regională; valoarea ceea mai scăzută se regăseşte la carne de bovine, care reprezintă 16,70% din totalul produs la nivelul regional.
Diagrama 20: Producţia animală în judeţul Dolj şi în Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005



Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi

INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Dotarea cu maşini şi tractoare
În perioada 2001-2005, parcul de tractoare agricole fizic existente în Judeţul Dolj a crescut uşor (+2,38%). De asemenea, nivelul de mecanizare a sectorului agricol din Judeţul Dolj s-a îmbunătăţit prin creşterea numărului de cultivatoare mecanice (+20%) şi de semănători mecanice (+15%). Pe de altă parte, numărul maşinilor de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică a scăzut cu peste 44% şi cel al combinelor autopropulsate pentru recoltat furaje a scăzut cu 40%. Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic a scăzut cu 1,61 puncte procentuale dar, cu 62,06 ha suprafaţa arabilă / tractor, se situează încă la un nivel mai bun decât media regională (52,82 ha suprafaţa arabilă / tractor).
Tabel 37: Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole în judeţul Dolj (2001-2005)

	Unitate de măsura	2001	2002	2003	2004	2005
Tractoare agricole fizice	buc.	7.691	7.844	7.753	7.422	7.874
Pluguri pentru tractor	buc.	6.200	6.268	6.190	6.165	6.513
Cultivatoare mecanice	buc.	1.513	1.515	1.538	1.731	1.817
Semănători mecanice	buc.	3.921	4.100	4.217	4.203	4.532
Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice	buc.	422	410	386	408	…
Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică	buc.	302	238	187	159	168
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale	buc.	1.884	1.871	1.995	1.952	2.016
Combine autopropulsate pentru recoltat furaje	buc.	20	16	14	3	12
Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje	buc.	63	74	60	66	75
Prese pentru balotat paie şi fân	buc.	150	135	129	174	142
Combine şi maşini pentru recoltat cartofi	buc.	11	12	11	9	1
Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic	Ha	63,67	62,13	62,89	65,69	62,06

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Este de remarcat faptul că judeţul Dolj concentrează peste 50% din cultivatoarele mecanice şi vindroverele autopropulsate pentru recoltat furaje şi peste 40% din semănătoarele mecanice existente la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, aşa cum este arătat în diagrama de mai jos.
Diagrama 21: Parcul de tractoare şi principalele maşini

în judeţul Dolj şi Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005 (%)



Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi

INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Potenţialul rural al judeţului
Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor naturale şi culturale existente cât şi pe varietatea activităţilor economice posibile în cadrul judeţului, inclusiv agricultură, activităţile tradiţionale, cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi turismul. Premisa pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane, promovarea incluziunii sociale şi, în general, crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.
Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă un potenţial important de dezvoltare al spaţiului rural în condiţiile în care:

• 
  productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea cooperării între micii producători agricoli şi prin promovarea comasării exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă;
  
• 
  produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate;
  
• 
  mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită;
  
• 
  sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins;
  
• 
  produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal, deja existent şi aflat într-o fază de creştere continuă în judeţul Dolj.
  

În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din judeţ, acestea sunt exprimate cel mai bine în cadrul sărbătorilor folclorice, care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor zone şi reprezintă o resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României. Sărbătorile populare din regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre exemplu, în a două jumătate a lunii mai, în localitatea Pleniţa (judeţul Dolj) se petrece Sărbătorea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante sălbatice, oamenii petrec toată ziua, împletesc coroniţe din bujori şi consumă preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie. Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi din sudul ţării, unde această plantă creşte spontan pe arii importante. Un alt exemplu este Sărbătoarea teiului, care se petrece în comuna Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj; această manifestare aminteşte de o activitate tradiţională pentru regiune, apicultura.

Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite atelierele care produc covoarele olteneşti la Bechet: lucrate manual, şi ţesute la război, respectând modelul tradiţional, moştenit din moşi-strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau florale, covoarele de la Bechet reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc.

Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios, reprezentat de numeroase monumente arhitectonice, inclusiv mănăstiri şi biserici, amplasate în mediul rural (pentru detalii, a se vedea secţiunea „Cultură”).

Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea, ariile protejate şi apele termale de la Gighera, reprezintă, în condiţiile unei amenajări corespunzătoare, un potenţial relevant pentru dezvoltarea turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turism sportiv pentru pescuit etc).
În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene s-au constituit Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şi Asociaţia Primăriilor din Nordul Judeţului Dolj (NORDDJ), în anul 2005 şi respectiv 2006.

Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa, Primăria Cerăt, Primăria Bârca, Primăria Goicea, Primăria Cârna, Primăria Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus, Primăria Măceşu de Jos, Primăria Catane, Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria Valea Stanciului, Primăria Drănic, Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi Primăria Lipovu.

Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti, Primăria Şimnicu de Sus, Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş, Primăria Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria Brădeşti, Primăria Filiaşi, Primăria Murgaşi, Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.
Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de: dezvoltarea rurală; serviciile sociale şi publice; socio-economice; stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de către UE; activităţi cultural-artistice, de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi diversificarea obiectivelor prin finanţarea unor centre de consiliere şi reprezentare juridică privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi copilului, protecţia mediului prin activităţi de conservare a naturii; activităţi sportive.
Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ:

• 
  Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor agricole;
  
• 
  Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
  
• 
  Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol;
  
• 
  Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice;
  
• 
  Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii specializate în programe de dezvoltare rurală;
  
• 
  Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora;
  
• 
  Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole;
  
• 
  Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse pentru dezvoltarea agroturismului;
  
• 
  Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în zonă.
  

Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ:

• 
  Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă;
  
• 
  Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă standardelor internaţionale;
  
• 
  Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii specializate în programe sociale;
  
• 
  Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de nevoile tinerilor;
  
• 
  Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale;
  
• 
  Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială, medicală şi farmaceutică, servicii de consiliere prin linie telefonică gratuită;
  
• 
  Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie profesională / dezvoltarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă / dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru integrare socială a grupurilor dezavantajate;
  
• 
  Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre sociale, de integrare socială a grupurilor dezavantajate.
  

Activităţile social – economice includ:

• 
  Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea următoarelor domenii de activitate: ateliere de confecţionare manuală a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat obiecte de artizanat specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter tradiţional; ateliere de tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări audio, video, fotografie; agenţie de impresariat artistic, reclamă şi publicitate; agenţie de turism (rural)
  

Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru proiectele programelor UE includ:

• 
  Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate;
  
• 
  Ateliere de design interior şi exterior;
  
• 
  Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale;
  
• 
  Case de ajutor reciproc;
  
• 
  Service - auto şi vulcanizare.
  

Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ:

• 
  Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole, concerte;
  
• 
  Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă;
  
• 
  Tabără de creaţie artistică;
  
• 
  Tabără naţională de creaţie populară;
  
• 
  Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic;
  
• 
  Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor;
  
• 
  Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european;
  
• 
  Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale;
  
• 
  Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi din alte state.
  

Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri sportive de performanţă şi includ:

• 
  Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal, gimnastică, fotbal, fotbal de sală etc.;
  
• 
  Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.